Gazeta Transilvaniei, 1878 (Anul 41, nr. 1-104)
1878-06-30 / nr. 48
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piati'u mare Nr. 22. — „'Gazet'a“ ese: Joi’a si Duminec’u. FretiialvL a-’boaa.siaaa.e^t'va.l'va.I : pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 3 fl. v. a. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu seu 28. franci. ■Ä.30.-UL1-UL ZSXJL Se prenumera : la postele c. si r. si pe la doi. corespondenti. •A.aa.’u.aa.civLrile : un’a serie garraondu 6 cr. si timbru de 30 cr. v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 48. Dumineca, 3018 luniu 1878. O reprimire. Brasiovu, 29 luniu 1878. Mane va avé locu închiderea solemnela a parlamentului ungurescu in palatulu regescu din Budapests. Mandatulu representantiloru maghiari s’a fiintu si in lun’a lui Augustu se voru alege membrii nouei camere, care se va conchiama in sessiune ordinarie la tóamna. Camer’a tiszaiana si-a facutu datori’a si acuma se poate duce. Cu ajutoriulu ei Tisza Kálmán a adusu centralisatiunea maghiara la o perfectiune ne mai pomenita, si ea a fostu cu deosebire, care l’a sustienutu in lupt’a cu Austria pentru pactulu dualisticu. Trei ani, catu au duratu vietiea acestei camere, s’au totu certatu intre sine, nemtii si ungurii, pana in fine sub pressiunea estraordinara a mariloru eveneminte esterioare parlamentele dela Vien’a si Budapest’a au votatu de-a ruptulu capului tóate proiectele de lege privitóare la nou’a acesta „impacare de sila“. Cu greu se va desparți d. Tisza Kálmán de camer’a aceast’a. O majoritate parlamentaria, atatu de devotata guvernului nu va mai capeta niciodată. Cine, daca nu acest’a maioritate, a sustienutu toate actele ministeriului Tisza, toate planurile ministrului de interne, ce i se prescria de catra maiestrulu seu dela Vien’a, Andrásy. Cu a cui ajutoriu, daca nu cu acela alu camerei acesteia i-a succesu dlui Tisza a tiené in freu pornirile turcofile ale maghiariloru, a paralisu agitatiunea acelora estremi si neamblanditi opositionali, cari mersera pana a-i sparge ferestrile palatului si ’lu acusara inaintea tierei de „trădători»“ ? Unde si-a aflatu insasi politic’a contelui Andrásy uuu sprigiuu mai bunu, ca in representanti’a Ungariei, care cu tota opositiunea din tiera a votatu, totu ce i s’a cerutu : indemnitate, incredere, creditu pentru mobilisare. Mari sunt dér’ serviciele ce le-a facutu camer’a maghiara guvernului, cabinetului austro-ungaru in grelele impregiurari ale celoru trei ani trecuti. Ce a facutu inse renumit’a fusiune tiszaiana, care a pasitu cu promissiuni atatu de grandióse pe aren’a parlamentaria, pentru tiera si in specialu pentru poporulu maghiara ? N’avemu decatu se cetimu foile maghiare si vomu găsi respunsulu celu mai esplicitu la acést’a întrebare. Astadi la toti maghiarii, dela celu din urma kossuthianu, pana la celu d’antaiu mamelucu alu guvernului, predomnesce numai unu simtiui de nemultiamire asupra impacarei dualistice, asupra politicei interiore atatu, catu si esteriore. De poporele nemaghiare nici nu mai vorbimu, caci sub impregiurari cu cele de fagia cumu amu si potu admite numai possibilitatea, ca ele se fia multiamite cu tutoratulu ce l’a esercitatu asuprale parlamentulu maghiarii in cesti trei ani din urma? Maghiarii astadi se gandescu poate mai putinii ca oricandu la aceea ca se imbunatatiesca sartea si a nationalitatiloru nemaghiare, ca se le impace, se le chiame la o viatia mai demna de omenire, mai libera, mai prospera. Candu cineva si se afla insusi in mare lipsa, intr’o situatiune precaria, anevoie se poate interessa de bunăstarea altui’a. Cu toate aceste maghiarii n’ar’ trebui se uite, ca in aceste tieri traiescu si popore „de alta limba“ cu altu typu, decatu celu maghiaru, ei n’ar’ trebui se uite acest’a, cu atatu mai vertosu, cu catu tocmai acuma principiulu de nationalitate , serbéza noue victorii la congressulu din Berlinu, care sta se creeze pe bas’a acestui principiu noue state la fruntari’a de sudu a monarchiei nóastre. Sórtea a voitu, ca primulu representante alu Austriei la marele areopagu europeanu din 1878 se fia unu maghiaru, unulu din făptuitorii supremației maghiare, unulu din scóala aceea terroristica, care tinde cu toate mediulecele la asuprirea rasseloru nemaghiare, sórtea a voitu ca acestu barbatu de statu, cornitele de Andrásy, se sfeda la més’a verde din palatulu Radziwill si se da mana de ajutoriu la crearea nouei Bulgarie, la eliberarea popóareloru slave si grece din Turcia, la marirea Serbiei si a Muntenegrului, la infiintiarea acelui lantin de state slave, care cumu dise Tisza, póte se devină periculosu interesseloru Ungariei. Acest’a impregiurare nu este ore unu „memento“ de ajunsu pentru maghiari, ca se ’si cumpanesca bine atitudinea fatia de natiunalitatile nemaghiare din patria ? Congressulu. Mercuri a tienutu congressulu a siept’a siedintia, care se fi fostu cea mai însemnata in resultatele dobândite. Se asigura, ca punctele principale ale cestiunei bulgare, care este cea mai grea dintre tóte, s’au regulatu deja in principiu. In siedinti’a acea din 26 se se fi stabilitu, ca Bulgaria de sudu se se numesca „Rumeli’a ostica“, ca tóate fortaretiele bulgare se fia derimate, asiader’ si Yarna si Siuml’a, ca ocupatiunea russesca in Bulgari’a se dureze numai noue luni, incependu dela inchirierea tractatului dela San-Stefano, si in alte trei luni tóate tienuturile ocupate se fia desiertate de catra trupele russe. „Régimele militariu“ alu Turciei in Bulgari’a de sudu se fi fostu ficsatu in modulu urmatoriu: Turci’a are dreptulu de a tiené garnisoaue pe inaltimile Balcaniloru in passuri si la fruntariile sudice. Numerulu trupeloru nu va sta sub nici o controla, dér’ nu-i va fi ertatu a se servi de trupele irregularie. Turcii potu schimba garnisoanele după plăcu, ei au trecere libera prin tiera, dar’ nu se potu asiedia in localitățile ei, decatu numai pentr’uuu timpu anumiții; nu le va fi inse ertatu a se incuartira in casele locuitorildru, ci voru trebui se’si faca tabere. Pentru sustienerea ordinei in provincia de sudu se va crea o gendarmeria locala si o militia nationale, compusa din musulmani si chrestini. Representantele Greciei, ministrulu Delijannis, a fostu incunosciintiatu abia in 26 luniu despre aceea, ca congressulu a incuviintiatu participarea consultativa a Greciei in cestiuni, cari privescu interessé grecesci sau nationalitatea greca. Despre admiterea României inca nu s’aude nimicu. In totu casulu Romani’a va potu fi admisa numai după ce i se va recunósce independenti’a. In privinti’a acést’a primesce „Pester Lloyd“ soirea curioasa, ca representantii României ar’ fi primitu in 26 unu feliu de ultimatu, in care li se anuntia, ca congressulu va decreta, ca principatele dunărene au incetatu de a esista si va crea o Romania noua independenta, a careia fruntarii le va ficsa elu (mei! mei!) Romanii sunt consternati in urma acestui avisu, dice iscusitulu corespondinte a lui „P. L.“, caci vedu, ca Basarabia e perduta pentru ei si ca voru trebui se ie Dobrogi’a. Multe faime absurde s’au latitu relativu la Romani’a, dér’ acést’a le întrece pe tote ! Se mai dice inca, ca representantii romani totusi ar’ fi predatu memoriulu lom presidiului congressului in 25 i. c. Acestu pasu era inse prevediutu numai pentru casulu, daca Romani’a nu va fi admisa. Se vede dór’, ca ministrii romani s’au abatutu dela olarirea de mai inainte sau ca in adeveru n’au sperantia de a mai fi admisi, ceea ce inse nu credemu. Suntemu din contra de părere, ca memoriulu a trebuitu se premerga recunoscerei independenții si admiterei României la congressu. Punctele acestui memoriu le amu impartasitu in numerulu trecutu. Unu telegramu din Berlinu mai adauge la ele inca unu punctu însemnatu, care dice: „Romani’a va capeta in proportiune cu poterea armata, tramisa in campania, o desdaunare de resbelu in form’a, care se va consideră de cea mai espedienta, usiera.“ (plus expedient.) Memoriulu romanu se ocupa si de cestiunea jidanilor isi sustiene urmatoriulu punctu de vedere : „Romani’a admite necessitatea de a regula acest’a cestiune, care nu e nicidecumu religioasa, ci esentiaminte nationala si sociala. Jidanii sunt străini de Romani’a prin limbagiulu, costumulu si moravurile loru. Romani’a nu se lupta contra unei comunităţi religiose, ci contra unei nationalitati străini, care ar’ lua Romani’a cu totulu in stăpânire, daca i-ar’ fi ertatu se cumpere pamenturi. Prin urmare cestiunea este cu totulu interioara si poate se fia regulata numai printr’o lege interioara ear’ nu printr’o lege internationala. In fine Romani’a e otarita, candu va veni momentulu, candu independenta ei va fi asigurata, candu actualele dificultăți nationale voru fi disparutu, se gasesca pentru cestiunea evreiloru o solutiune, care se fia in armonia cu civilisatiunea, cu esigentiele sociale si cu trebuintiele particulare ale tierii; dar’ pentru momentu, si singur’a tînta a României este de a ’si apera integritatea s’a teritoriala si de a ’si asigura independenta politica.“ Unu telegramu mai nou din Berlinu ne spune, ca russii ceru inapoiarea Basarabiei numai pana la Chili’a si ca gur’a Salinei voru se-o lase Romaniei. Mei, dar’ generoși mai sunt cu averea străină ! — Lui „N. Fr. Presse“ i se anuntia, ca si Serbi’a si Muntenegrulu au predatu memorieie loru congressului „In privinti’a României se voru nasce greutati, deorece voi eseu sei ie Basarabi’a, pre candu romanii refusa orice transactiune Congressulu va decide, este inse mare întrebare, cumu va fi esecutata decisiunea.“ La acest’a este se mai adaugemu si atitudinea turciloru, cari stau gata si acuma ca la conferenti’a dela Constantinopolu a nu se supune de buna voia dictatului Europei si mai avemu inca destula causa de a ne teme de complicatiuni neprevediute, cu tóte, ca oficiosii lauda necontenitu spiritulu cinciliantu alu mariloru poteri. Cestiunea Bosniei si Herzegovinei inca se astepta se vina pe tapetu. Congressulu, se dice, recunosce necessitatea unei interventiuni austroungare. — Arestările in Germania. De candu cu ultimulu atentatu alu lui Nobiling nu trece o di ca se nu se faca numeroase arestări pentru crim’a de lesa-Majestate. Foile germane publica liste de cate o cala cu numele acelora, cari au fostu trasi la respundere si condamnati pentru acest’a crima. Ele contienu nume de barbati de toata etatea mai cu sama din clas’a lucratoriloru si a industriasiloru, ba chiaru si femei si copii neverstnici au fostu acusati pentru lesa-Majestate. De multe ori o simpla observatiune făcută in decursulu unei conversatiuni, care se poate interpretă in favorulu socialistiloru, ajunge spre a nenoroci pe mulu pentru toata viati’a s’a. Intre altii se fi disu unu graveru catra o patrula de soldaţi „Imperatulu nu e mai multu vrednicu cu unu sergentu ! “ (straja mesteru). Pentru acest’a a fostu condamnaţii la 6 luni inchisóare. Unu comerciantu din Königsberg a disu catra o precupetia. „N’ari fi stricatu nimicu daca l’ar’ fi nemeritu mai bine“ (pe imperatulu) Adusu înaintea tribunalului comerciantele a marturisitu faptulu, procurorulu a propusu numai o pedepsa de 1 anu inchisore, cu toate aceste tribunalulu l’a condamnatu la unu anu si jumetate inchisore. O femeia veduva, social-democrata, a fostu condamnata la 4 ani inchisoare pentru ca a disu : „Bine i s’a intemplatu, de ar’ fi muritu incai indata.“ Acest’a e inse unu casu mai gravu, s’a intemplatu inse ca si copii se fiu urmăriti pentru cate unu cuventu nesocotitu. Asia fii eliminatu zilele trecute in Mainz unu scolariu gimnasialu pentru o espressiune necuviintiosa cu privire la atentatulu asupra imperatului, car’ in Mannheim au fostu trasi in cercetare doi scolari de 12 ani.