Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)

1882-03-26 / nr. 36

Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr'a mare Nr. 22. — „Gazet'a* ese Mercurea. Vinerea si Duminec’a. ^xetl-o-l-u. «a.'booa.etrcLexLt-u.l'va.i. : pe una anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Tieri esterne pe siese luni 14 fl. pe. anu 28 franci.­­AjaAalu. £3© prenumera : postele c. ai r. si pe la do. corespondenti. ^.3.L*a.3a.cl-u.rile : an’a serie garmondu 6 cr. ai timbru de 30 cr ▼ . a. pentru fîacare publicare. — Scrisori ne­francate nu se primescu. — Manuscripte nu ee retramitu. Nr. 36 Vineri 26 Martiu 7 Aprile 1882 Cu 1 Aprile st. v. 1882 se incepe unu nou abonamentu pentru triluniulu: Aprile, Maiu si luniu la „Gazeta Transilvaniei“ care apare de trei ori pe septemana. Spre mai mare înlesnire recomendamu a se lipi adres­a, sub care s’a tramisu fai’a pena acuma, pe dosulu cuponului dela asignatiune. Pretialu abonamentului la „Gazeta Transilva­niei“ este: pentru Brasiovu: pe trei luni 2 fl,pe siése luni 4 fl., pe anu 8 fl.; a­dusa in casa : pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siése luni 5 fl.; pe anu 10 fl. pentru Austro-Ungari’a cu post’a: pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siése luni 5 fl.; pe anu 10 fl. pentru Romani­a si alte tieri esterne : pe trei luni 7 franci, pe siese luni 14 franci, pe anu 28 franci. Brasiovu 26 Martiu. Amu promisu, ca vomu reveni la părerile esprimate intr’unu articulu publicatu in anii 29 si 30 ai fetei noastre sub titlulu „O voce din tiera“. Aceste păreri culmineza in urmatoarele cuvinte : „Noi, mass’a poporului, nu facemu nimicu spre a ne apera drepturile, ci impingemu inainte numai pe capii bisericesci, si pe unii barbati devotati causei saute, case se lupte pentru noi.“ Scriitoriulu acestora sire comite si elu, fara se voiesca, aceea ’si erere, ce amu fost com­­batu­t’o mai deunadi candu amu aratatu, ce nu este corectu ca pe Archiereii nostri se nu­ in­­chipuimu deosebitu de barbatii nationali, si se le creamu astfel cu o positiune isolatu in sinulu natiunei, numai cu acea diferintia, ck pe langa „capii bisericesci“ mai pune si pe „unii barbati devotati causei sânte* fasia in fasia cu „mass’a poporului“. Ei bine, care este dorinti’a autorului arde­iului memoratu? — Elu voiesce ca se petitio­­na cu toti din toate partile de cate­ ori se proiec­­teaza vre-o lege indreptata in contra esistentiei noastre nationale si se manifestamu astfel in ne­­multiumirea nóastra in fasi’a lumei. Forte bine! Dér’ cum isi gandesce d-s’a punerea in lucrare a unei asemenea manifestatiuni generale poli­tice in sin­lu poporului nostru ! Cine se ne puna in miscare pe „noi, mass’a poporului“, déca nu totu „barbatii devotaţi causei sânte“ despre cari dice ck „ii impingemu inainte ?“ Nu pote fi privitu nicidecum ca unu com­­plimentu pentru Archiereii si barbatii noştri mi­reni devotaţi causei sânte, candu se dice ck­i „inpingemu inainte“. Este unu slabu aperatoru alu drepturiloru poporului seu acel’a, care numai impinsu de unu curen­tu isi face datori’a. De aceea trebue se credemu ca scriitoriulu ardeiului din cestiune n’a voitu se de acestu sensu cu­­vinteloru sale. Provocarea lui câ „se ne fa­cemu solidari cu luptătorii noștri si se le ustu­­ramu astfeliu sarcin’a“ indica destulu de lamu­­ritu, directiunea ideiloru sale, der' modulu cum le esprime ne dovedesce ce nu este tocmai in clara in ceea ce privesce »gruparea fortieloru nóstre destinate a servi causei sânte in lupt’a cu contrarii ei. Mass’a poporului este pretutindenea o massa trandava, mai multa sau mai putinii cruda, care trebue se fia desteptată, instruita si condusa. Si cui ’i incumba missiunea de a face toate aceste, deca nu ch­iaru barbatiloru devotați cau­sei nationale ? In politica nu este dér’ corecta de a desparți pe barbatii distinsi naționali de mass’a poporului, pre candu ei in realitate tre­bue se fia strinsu legaţi cu poporulu ca con­ducători ai lui. Ceea ce doresce „vocea din tier’a* nu se poate dobendi printr’unu actu de iniţiativa alu massei poporului deosebitu barbatii devotaţi causei sale, ci trebue se fia unu productu alu organisatiunei interiore. Deca e vorba de a se tine adunari politice intre marginele legii si de a petitiona in massa, atunci acést’a trebue se se intemple după unu planu oarecare, ce trebue se ’lu indice conducerea naționala, ba fara energic’a inițiativa si fara sistematic’a con­­glasuire a conducetoriloru poporului o asemenea miscare generala este ch­iaru impossibila. De geab’a se făcu apeluri la mass­a popo­rului, căci ea nu va esi singura niciodată din trandavi’a ei. Spre a produce o mai mare miș­care trebue a se apela dér’ totu la conduce­­torii poporului. Numai atunci candu acesti’a voru fi la inaltimea missiunei loru se potu aș­teptă resultate, că acele pentru cari pledéza „vocea din tiera.“ Fara o sistematica procedere si o comuna intielegere ori­ce miscare in casulu celu mai bunu va degeneră intr’o confusiune babilonica. Representantii alegatoriloru romani au fost alesu in conferinti’a electorala din anulu tre­­cutu unu comitetu, cu missiunea de a luă ini­­tiativ’a spre a inaugură o lupta mai energica „prin tóate inferiorele sfere ale vietiei publice.“ Vreo 150 de membri ai conferentiei, omeni de incredere ai alegetoriloru, s’au angagiatu in fasi’a loru la o conlucrare leala si zelóasa in direcțiunea acest’a. Eata dér’ barbatii, la cari trebuea se apeleze in prim­a linea „vocea din tiera“. Ce faceți ? Cum­ vă împliniți datori’a si angagiamentele luate in fa­i’a natiunei ? Multe si feliurite sunt cugetările ce ne agita mintea in septeman’a acest’a a patimeloru. Po­poralii nostru jalesce adi indoitu, elu jalesce si trist­a s’a sarte, care nu mai curma patimele, ce trebue se le indure vediendu­’si libertatea si drepturile stramosiesci calcate in piciore. O! de s’ar gândi adi fiacarele la suferintiele popo­rului ! Naţiunea cere adi dela fii ei mana de ajutoriu. O ! de ar’ urmă fiacarele vocei, care ’lu chiama la implinirea datoriei sale! Cronic’a evenimentelor­ politice. Corniţele Wolken­stein inca n’a ple­catii dela Paris, ci elu confereaza inca mereu cu d. Barrére asupra proiectului seu de solutiune a cesti­unei dunărene. Aceste ni le spune „N. fr. Presse“ cu oare-care satisfactiune. Ce­ e dreptu, adauge ea, in punctele de căpetenia s’a stabi­­litu o intielegere; acuma inse se nasce întrebarea, cum se se infranga resistenti’a României, déca acést’a ar’ protestă in contra propunerei lui Barrére in comissiunea Dunareana. Limbagiulu ce’lu porta foile din Bucuresci dovedesce, ck acésta se va intemplă de sigura, si in „Inde­­pendance Roumaine* cetimu spre esemplu, ca Europ’a ar’ voi se rapeasca României Dunarea si ca d. Bratianu trebuie se se ingrijeasca, că nu cumva se fia privitu că complice la aceasta răpire. Corespondentulu nostru din Paris, dice „N. fr. Pr.“, ne telegrafeaza, ca ar’ fi vorb’a de aceea, că Barrere, după ce se va primi pro­punerea s’a in comissiunea Dunarena se faca insusi propunerea că se se asterna linei conferentie a puteriloru semnatare, spre a fi primitu definitivii. Cu asta scrie consuna relatiunea, după care cornițele Wolkenstein va mai merge inca odata la Berlin, unde in absenti’a pringiului Bismarck va conferi cu noulu directorii alu ministeriului de esterne comite Hatzfeld. E vorba negresita de­ o mobilisare a concertului europenu in contra României. Tantae molis est! — Deca in adeveru mobilisarea, de care vor­besc« „N. fr. Presse“ ar’ fi intentionata de catra cornitele Wolkenstein, atunci guvernulu romanu va stă fa aia earasi cu un’a din acele situatiuni, in cari forti’a se incerca a suprime dreptulu. De aceea e bine, că omenii de stătu romani se veghieze dî si nópte straduindu-se a paralisă planurile sîrete îndreptate in centra­le. Diarek­ se disputa asupra intrebarei, ck a avutu seu nu marele duce Vladimir o mis­­siune speciala la curtea de Vien’a. Ataia s’a scosu la lumina pena acumu, ck elu a adusu imperatului o scrisoare dela fratele seu Tiarulu Alesandru III. — Catu pentru generalulu Sko­­b­e­­­e­v apoi elu este veselu si sanatosu si a plecatu la Mecc’a Slaviloru, Moscva, cu tóte ca se dice că min­istrulu de vesbelu i-ar’ fi dene­­gatu concediulu cerutu. După informatiunile „Memorialului diploma­­ticu“, n’ar fi vorba de o simpla intalnire intre imperatii Austriei siRussiei, dér’ d’o intrevedere la care ar’ asista si Suver­anii Germaniei si Italiei, României si Serbiei, in scopulu de a asigura mantienerea păcii in Europ’a , inse acestu proiectu n’ar’ puté fi pusu in esecutare de catu după sincere si esplicite declaratiuni făcute guverneloru din Paris si din Londr’a. Scrrea ck imperatulu Franciscu Iosifu voiesce se faca o contravisita regelui Umberto alu Italiei se sustiene. Unii dicu, ck intalnirea se va face in Milano, altii ck in Neapole — de Rom’a nu e mai multu vorba. Generalulu Skobeleff a primitu o a­­dresa subscrisa de primulu ministru si de mi­­nistrulu de resbelu ai Muntenegrului, prin care-i esprima cea mai adânca recunoscintia din partea fia­carui Slavu, pentru discursurile ce le-a tinutu generalulu pe unde a trecutu, in calatoria-i prin Europ­a. Aceste discursuri, dice adres’a, suntu bine venite in acestu timpu candu fraţii din Hertiegovina se lupta pentru dreptulu comunii. Generalulu a respunsu, ce ’si va sacrifică viéti’a luptandu pentru religiunea si drepturile Slaviloru. D. de Novicov a inmânatu Porţii o noua nota că respunsu lă aceea din 30 Marte, prin care ambăsadorele russescu staruesce pen­tru mantienerea controlului Russiei in perceperea venituriloru cedate pentru regu­­larea indemnităţii de resbelu A 67-a aniversari a a declaratiunii de resbelu făcută Turciei de Milosi Obrenovici, in 1813, s’a celebratu in Belgradu cu mare solemnitate. In urm­a unui servitiu la Catedrala, a fost mare primire la palatuOrasiulu sa împodobiţii cu steaguri; sera a fost o iluminaţie strălucită. Se telegrafiéza din Londra „Agenţiei Ştefani“, ca cabinetulu anglesu a primitu respunsurile cabineteloru din Vienna Berlin, St.­Petersburg si Rom­a privitorie la comunicarea a­n­g­­­o­­francesa, prin care se propune mariloru puteri europene de a recomandă intr’unu modu colectivu guvernului egipteanu se dea articolului 31 din noua lege organica o forma care se asigure garanţii indestulatorie creditori­­loru Egiptului si in acelasi timpu esecutarea esacta a obligatiunilora guvernului Chedivului catra toate puterile. In respunsurile loru, Ger­mania, Austri’a, Russi’a si Itali’a se declara gata de a sprijini la Cairo o propunere in acestu sensu. Din caus’a rebeli un ei dinCata- l­o n­i­a domnesce o mare mișcare in M a d r­i­d. La Barcelona s’au facutu 50 arestări. Gafele, amenintiate de o mulțime sgomotoasa si iritata, au fost aperate de trupe. Mulțimea striga: traiesca republic’a federativa! La Barcelon­a s’au tramisu 6000 omeni. Locuitorii pastreaza o

Next