Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)

1885-09-11 / nr. 202

REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIEI­EA : BRAŞOV­, piaţa mare Nr. 22. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi, 0 serii garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe unu anii 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. ANULU XLVIII. ANUNCIURILE: n­emânia și străinătate. Pe and 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. Sorb­ori nefrancate nu te primenoS. — Manuapripte nu te retrimita. M* 202. Mercurî 11 (23) Septemvre. 1885. BraşovA, 10 (22) Septemvre 1885. Este suprinijetori a ceti atii în aceleaşi foi oposiţionale, cari redicau în slavă pe Tisza Kál­mán pentru „măsurile energice“ ce le-a luatu în contra „agitatoriloru“ din sînulu naţionalităţilor!! nemaghiare, a ceti de pildă că guvernulu voiesce sé potoléscu entusiasmulu naţională alu Maghiariloră ; că guvernulu dlui Tisza împedecă lăţirea mişcă­­rei naţionale cultur-egylet­iste; că acesta guvernă „târnă apă în focă, puindă pe omenii, săi se pledeze în contra şovinismului naţională“. („Peşti Napló“ dela 21 Sept. a. c.) Ce se întâmplară pentru numele Domnului ca cei mai de frunte luptaci ai maghiarismului vio­lentă se redice o acusare atâtă de gravă în contra guvernului? N’a făcută destulă acestă guvernă cultivândă și nutrindă necurmată pasiunile na­ționale : fanatismulă și orgoliulă Maghiariloră ? Nimică estraordinară nu s’a petrecută. O mică cearta în familiă. Asta e totulă. Contele Albert Appony, a pişcată puţintelă pe guvernă şi pe guvernamentali în discursurile ce le-a adresată de curându alegătorilor­ şvabi din Bănată, dânsulă a biciuită volnicia cu care cei dela guvernă au interzisă a se înfiinţa o re­uniune economică în Bănată, în interesul­ mici­­lor­ proprietari, luându-i pe aceştia în scură, in fine­nţa uitată a face apelulă obicinuită la sim­patia „fraţilor ei nemaghiari“ a căroră patriotismă este aşa de multă înegrită de cătră nedumeriţii patrioţi de la guvernă. E naturală, că propaganda, ce-o face opo­­siţiunea maghiară moderată între elementele o­­posiţionale germane din Bănată, nu le poate place celoră dela putere. Ei, cari au întinsă aşa de tare corda în asuprirea naţionalităţilor­, se temă cu totă dreptulă, că la viitoarele alegeri dietale faia se va întoarce în contra lorii. De aceea d-lă Tisza o dată semnalată ca guvernamentalii se fiă mai cu tactil în purtarea loră faţă cu na­ţionalităţile şi Mauriţiu Jókai, celă mai populară dintre mamelucii guvernului, a primită însărci­narea de-a combate pe Apponyi, folosindu-se de aceeaşi metodă ca acesta şi pledândă în con­tra „şovinismului“ şi pentru buna înţelegere în­tre Maghiari şi Nemaghiari. Este caracteristică discursulă, ce l’a ţinută Mauriţiu Jókai înaintea alegătorilor­ sei din Ca­­şovia. Se vede că scopulă lui este să moméscâ din nou opiniunea publică din sânulă naționali­tăților­ nemaghiare cu vorbe frumoase și poetice. Cu toate astea Jókai a disă multă mai multă de­­câtă se poatu mistui marii maghiar satori dela „Pesti Napló.“ Dlă Jokai asigură pe alegatorii săi că dacă ei aici n’au bani, deca cerealele n’au nici ună preță și necazurile economului dela ţară suntă aşa de multe, causa suntă continuele înarmări ce se facă în toate statele Europei; or causa pentru care se facă aceste înarmări suntă naţiu­nile însuşi, nu domnitorii, este „şovinismulil“ care a cuprinsă înimele naţiunilor­ Europei şi le face pe toate nenorocite. Cu toate că susţine aceste, d. Jókai neaga că naţiunei maghiare i s’ară putea imputa că este şovinistă. Numai Românii, Slavii şi Ger­manii, cari combată supremaţia maghiară suntă şovinişti. „Der, adauge d. Jókai, eu condamnă şovinismul, şi atunci când este ungurescă şi nu potă să mergă cu amiciţia pentru naţiona­­itatea mea pănă acolo, unde începe asuprirea unei alte naţionalităţi.“ Aici Jókai lasă a se înţelege, că mişcarea culturală a Maghiarilor­ n’ar fi bine deca ar trece peste marginele teremului socială, căci „to­leranţa“ între popoarele Europei va fi semnată viitoarei epoce. Ună pasă spre aceasta epocă vede Jókai în hotărîrea studenţilor­ dela universitatea din Clusiu ca se înveţe românesce. Elă crede că ar trebui se urmeze şi alţii acestui esemplu şi în locul­ limbei grecescî mai line să se înveţe limba ro­mână, sârbă, slovacă ş. a. Părerea din urmă a adusă pe şoviniştii dela „Pesti Napló“ aşa de multă în focă încâtă ei acusă acum pe guvernă, că voiesce se suprime entusiasmulă ungurescă şi se tórne apă în focă împedecândă mişcarea culturala maghiară. Intr’aceea totală nu este decâtă ună jocă de cuvinte între oposiţionalii şi guvernamentalii maghiari. De vorbe ne­amă săturată, amă voi să vede că odată „fapte“ în sensul­ „toleranţei“ despre care a vorbită Jókai. UNIREA BULGARILOR Unirea Bulgariei cu Rumelia orientală e faptă împlinită şi acestă evenimentă e cu atâtă mai importantă cu câtă se întâmplă imediată după întrevederea dela Kremsier, unde — celă puţină aşa se cjice, — se sigilase din nou pacea euro­­până. Cumcă unirea Bulgariloră s’a făcută, ne dovedesce e MANIFESTUL.*! Prinţului Alecsandru I. cătră TOTII POPORULU BULGARO Noi, Alexandru I, prin graţia lui Dumnezeu şi vo­inţa poporului Prinţii aic Bulgariei nordice şi sudice, după cum a hotărâtă poporulă mea la 6 ale lunei curente, ve­­dendă că poporaţia r meliotă, după ce a răsturnată gu­vernulu şi a instituită guvernulu provisorii, M’a procla­mată în unanimitate Prinţă ala acestei provincii, în ve­derea binelui poporului, dorescă a uni cele doué State Bulgare într’unulă singură, pentru ca ele să ’şi ajungă idealulă; recunoscă unirea ca faptă îndeplinită şi pri­­mescu titlulu de prinţă ala celora doué Bulgarii de nordă şi suda. Primindă guvernulu acestei noue provincii, declară că viaţa, onoarea, averea tuturor­ locuitorilor­ pacin­icî, fără deosebire de religiă sau de naţionalitate, voră fi apă­rate. S’au luat­ măsuri pentru păzirea păcei; toţi cei ce vor­ lucra contrară acestora voră fi urmăriţi cu as­prime. Credă că poporul­ meu iubită din cele două State balcanice, care aclameaza acestă mare evenimentă, va da sprijinulă său pentru consolidarea actului sfintei uniri a celor­ două Bulgarii. Credă că elă va fi gata la toate silințele şi sacrificiele pentru a apăra unirea şi indepen­denţa scumpei patrii. Dată în vechea capitală Târnova astădî, Duminecă, la 8 Septemvre 1885. ALEXANDRU I. Prinţulă Bulgariei- Unite. Iată scriile cele mai noue despre mişcarea din Bulgaria: Ministrulă afacerilor­ străine bulgară a notificată într’ună modă oficială tuturor­ representanţilor­ străini din Sofia, cum că principele Alexandru I ală Bulgariei a pri­mită tronulă Rumeliei. — Se facă mari subcripţiuni în Bulgaria pentru causa naţională. Mulţi bulgari au sub­scrisă câte 1000 lei. — Camera se va deschide imediată. Toţi deputaţii se grăbescă a veni în Sofia. Se strângă sume însemnate, se facă necontenită ofrande pentru a subveni la o eventuală apărare a uniunei ţarilor­ bulgare. In toata Bulgaria oraşele sunt­ împodobite cu steaguri şi noaptea iluminate. Agitaţia este generală luândă pe fie­ce minută proporţiuni mai considerabile. Ună meetingă mare în rocă deschisă, la care au luată parte şi ţăranii din împrejururî, s’a ţinută în Sofia îndată după ce s’a aflată lovitura din Filipopolă. Scopulă meetingului, la care au luată parte câteva mii de oameni, a fostă se insiste pe lângă prinţulă Alexandru a accepta cu ori­ce preță apelulă Rumelioțiloră și a pleca imediată să ia tronulă. S’a strigată de nenumerate­ ori: Tráiéscá Rumelia, tráiésca Bulgaria unită, Tráiéscá Regele Alexandru! A fostă indiscriptibilă entusiasmulă popo­­rației, când s’a aflată că prințulă Alexandru pleca numai de câtă și că s’a ordonată mobilizarea armatei. Ună nou meetingă s’a ținută în Sofia Luni. Reservele bulgare toate, fără deosebire de clasă, au fostă convocate. Deposite de arme se deschidă în toate punctele de concentrare a voluntariloră. La meetingulă din Sofia au asistată peste 10,000 de oameni. In totă principatulă se ţină mai multe meetin­­gurî mari în acelaşă timpă şi în deosebite puncte ale oraşelor­. Agitarea cresce într’ună chipă ne mai pome­nită. Totă poporulă bulgară este în picioare. Voluntarii se înscriu cu sutele. Gristovici, guvernatorulă răsturnată, a fost­ trimisă la Sofia. Prinţul­ Alexandru şi Carave­­loff sunt­ aşteptaţi în Filipopole, ceilalţi membri ai gu­­vernului vor­ sosi în curendă. Prinţului i se pregăteşte o primire strălucită. Entusiasmul­ este în culme. Trupe şi legiuni de voluntari au începută se soseascá. Din Şumla au pornită acolo 2000 de omeni Comunicaţiile telegrafice între Rumelia şi Turcia fiindă întrerupte prin distrugerea liniiloră, pănă în mo­­mentul­ de față evenimentele din Filipopoli nu potă fi aflate în capitala Turciei. Poate vagă să se cunosca ceva; amănuntele însă nu e cu putință să fi ajunsă pănă la Constantinopolă. Porta n’a putută fi informată decâtă erî seu celă mai curendă alaltăeri noaptea pe linia cabluri­­loră italiene-grecesci, pe care telegrameloră le trebue 48 de ore ca se ajungă la destinațiă. — Vapoarele din Varna au fost­ oprite de a pleca la Constantinopolă. In toate bisericile din Bulgaria s’a oficiată Duminecă ună „Te-Deum* solemnă spre a cere ajutorulă Prove­­dinței pentru reuşita cauzei naționale. — Mişcarea tru­­pelor­ se urmează foarte activă. Se facă mereu înscrieri de voluntari. Imediată după darea manifestului, prinţulă Alexandru a plecată din Târnova spre Filipopoli. Deta­şamente armate de legionari şi de voluntari pleacă ne­contenită spre Rumelia. Bulgarii declară că suntă gata să moare cu prinţulă loră pentru unire, şi chiamă în a­­jutoră pe Ţarulă Rusiei şi pe poporulă său. — Ofiţerii şi voluntarii pleacă în mare numeru din Petersburg, Moscva şi alte puncte cătră Bulgaria. Planulă răsturnării guvernului s’a executată cu o deosebită inteliginţă, repecjiciune şi dignitate. Se­­Jice că d. Stransky a fostă sufletulă acestei mișcări. Intre Rumelioțî și Bulgari este cea mai deplină în­țelegere. Toate partidele au fusionată. Entusiasmulă este universală și imensă. Toți suntă gata la orice sa­crificii: bărbați, femei și copii suntă gata mai bine să moră decâtă să renunțe. — S’a hotărîtă ridicarea în mase pentru toţi omenii dela 18 pănă la 40 de ani. — O deputaţiune a plecată spre a întâmpina pe prinţulă Alexandru, care este aşteptată din momentă în momenta şi care vine însoţită de trupe. Liniile telegrafice, drumură de fieră, căile fate de comunicaţii sunt ocupate de ofiţeri bulgari şi rumelioţî. Mi­liţieni şi voluntari, bine armaţi şi comandaţi, au plecată la fruntaria turcească. Bulgaria şi Rumelia unite potă opune Turciei 150 000 omeni, afară de voluntari. — Representanţii ma­­rilor­ puteri pară a privi intr’ună modă favorabilă miş­carea de resurecţiă a Bulgarilor­. Prinţulă Alexandru a trecută Balcanini şi a­dor­­mită în Kazanlîcă. Poporaţiunea îlă întâmpină pretutin­deni cu ună entusiasmă nedescriptibilă. — Studenţii Bul­gari din Odessa au telegrafată ministrului Caravelef la

Next