Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)

1885-10-09 / nr. 225

REDACTUREA ŞI ADMINISTRAŢIVI SEA : BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE IN FIECARE ŞOI. Pe m flană 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe ani 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANUL XLVIII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlBorl nefrancate nu ie primeion. — Hanuipripte nu ae retramba. H* 225. Mercuri 9 (21) Octomvre. 1885. Non abonamento la „ Gazeta Transilvaniei“. Cu I Octomvre st. v. 1885 se începe unft nou abonamente, la care invitam pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei nóastre. Preţulu Abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fi. „ fése „ 6 „ „ unu anü 12 „ Pentru România şistrăinătate: pe trei luni 10 franci » şase „ 20 „ „ unu anü 40 „ Rugămă pe domnii aboneni, ca sâ binevoiască a-şi reînoide cu vreme abonamentul, ca sâ nu se întrerupă espediţiunea diarului. Domnii ce se voră abona din nou sâ binevoască a arâta şi posta ultimă. «Administraţiunea »Gazetei Transilvaniei». / A BraşovfI, 8 (20) Octomvre 1885. Eri amu data unü micü estrasü din iraportantulü discursü alü bărbatului de statü cehü Dr. Rieger. Voimü se intregimü articlulü nostru de ori publicandu din cuvéntü in cuventü partea aceea a discursului memoratü, care ne reamintesce mai multă situațiunea ndstră propriă. Espunerile d-lui Rieger n’au lipsă de comentară. Fiecare din noi trebue să semtă greutatea cuvintelor sale și importanța lor, pentru viitoarea desvoltare a lucrurilor din monarchia. El smise între altele: „Mai presus de toate este centralisațiunea după care d-voastru toții umblați. Dar pentru ce centralisațiunea? Pentru că sunteți de părere că unu statu centralisatu nu poate fi decât numai germana. Și atunci însă, e posibilă, că vă veți putea înșela. Dacă aceasta centralisațiune este una vasa despre care presupuneți, că numai cu germanismu seu cu cuprinsă germana poate fi umplută, ve este foarte dorită, dar dacă cugetaţi cu toții, că acesta vasa ar putea fi umplută cesubstanţe amestecate sau cu alte substanţe, atunci nu mai aveţi atâta dragoste cătră el. Poate că vomă ajunge şi acelejile, ca se vede că înmulţindu-se federaliştii şi autonomiştii, unde se află act.1 centraliştii. Se ia guvernulă în batjocură, că nu şi-a putută realiza programa sa de împăcare. Nu e numai guvernulă de vină, ci mare parte suntemă şi noi de vină. Eu nu suntă admiratorulă ministeriului actuală şi am spus’o în mai multe rândurî ministrului-președinte că nu suntă mulțămitu cu guvernulă său. Ea impută întregului ministeriu că prea se conduce în acțiunile sale de toate împresiunile. Ună ministeră puternică şi care îşi cunoşte datorințele sale trebue să ’și aibă programa sa şi să scie ce voesce să ajungă, și aceasta precum și ceea ce prescrie constituțiunea trebue să o și pună în practică, fără ca se întrebe ce va cjice Viena, ce vajice (jwistica, ce se va cjice în Germania? In timpulă mai nou s’a vorbită multă despre naționalisarea armatei și cu aceea voescu se neliniștâscă cercurile mai înalte, arătândă, că şi în armată elementară naţională ia dimensiuni mari. Asta este o apariţiune a timpului. Dacă i se împută ministerului actuală acesta mi se pare de totă naivă. Contele Taaffe n’a făcută naţionalităţile, nici n’a creată elă certele naţionalităţilor. Aceste au fostă înainte de elă. Aduceţi-vă aminte de regularisirea Boemiei prin Koller, de starea de asediu, de încătuşarea pre- i sei boemice care s’a practicată spre ruşinea par- ' tidei liberale. Acum avemă o armată populară şi déca ună studentă a fostă în decursulă ani- f loră universitari ună Cehă sau Germană înflă- cărată, credeţi, că deodată se va schimba? Lu- ' crulă ar fi numai atunci critică seu periculosă, '• când aceste sentimente ar fi periculoase. Decâ soldaţii noştri au sentimente boeme nu e nici ună periculă. Ună soldată cu sentimente cehice se va lupta de două ori așa de vitejesce pentru monarchiă. De altmintrelea limba armatei nu vom atinge-o. Noi avem și o limbă a regemen- tului, pe care oficerii trebue să o întrebuințeze. La noi, în serviciulă civilă inse funcționarii nu vor să vorbescă limba poporului. In Bopmia pentru ce decurge cearta între Nemţi şi între Cehi? Pentru că câteva sute de tineri, cari întră în serviţiulă statului nu voiescă se vorbesca şi se înveţe a doua limbă provincială. Se vorbesce despre ună teritoriu separată limbistică germană şi că şi acolo se facă şcóle celtice, dar cândă se trimetă sute de copii în aceste şcoale, credeţi d-vóastra că aceasta o facă părinţii lor, numai de ciudă? Pedagogii cei mai buni (fică, că instrucţiunea nu se poate face cu resultate bune decâtă în limba maternă şi d-vóastra voiţi să afirmaţi contrariul)? Sejice, că populaţiunea aceea este numai fluctuantă, că suntă lucrători, asta însé nu e adevărată, că pe lângă lucrători, suntă comercianţi, meseriaşi, şi ingineri. Şi de ar fi numai lucrători, este bine, este umană, este nobilă, este liberală a vorbi cu atâta dispreţă despre ei. Asta este limbagiulă fabricantului liberală, carele (jice: eu hrănescă 500 de lucrători şi nu se gân- I desce, că pe elă îlă hrânescă lucrătorii. Domnii aceştia nu se mulţămescă, că lucrătorii îi îmbo- I găţescă, ci voiescă se le răpască şi naţionalitatea. Apoi lucrătorii nu plătescă dare ? Omulă liberă trebue se îngrijeasca dor de lucrători ca și de cea- I laltă populațiune. Multă se vorbesce, că elementului germană li se cuvine după natura lucrului egemonia în î monarchiă. Conducerea în societate va aveau’o , Intotdeauna celă mai harnică și celă ce este de- 1 cisa a recunoasce calităţile individuale ale celor. ilalţi şi a respecta şi apreţia justă trebuinţele loră. ! Sciţi d-voastru bine că şi asupra decisiuniloră ■ noastre bărbaţi germani au mare influinţă. Aceasta vine de sine. Deci tnse veți voi a-o stabili în , lege aceasta ar fi contra firei lucrurilor”. Talentele se ivescă odată aici, odată dincolo în mai mare măsură. Trebue să lăsați lucrurilor o cursă liberă. Ca ună poporă în principiu şi pe cale naturală să aibă hegemonia este o imposibilitate și o vătămare pentru toate celelalte popore. “ UNIREA BULGARILOR”. Telegramele cele mai nouă: Nișă, 16 Octomvre. Armata serbă n’a primită nici ună ordină d’a trece fruntaria, după cum au afirmată unelefiare; grosală armatei sârbesc! este totă aci, gata de plecare în orice momentă; numai încape îndoială insă că situația actuală nu va putea fi de multă timpă încă. Serbia este otărâtă a nu-și licenția armata înainte d’a dobândi compensațiile pe cari le cere. Se dice, că ministru președinte ală Serbiei, d. Garacianin ar fi vorbită într’ună modă foarte mândru cătră representanții pu■ teribră, cari’lă îndemnau să fiă prudentă, elă a răspunsă că Serbia nu va urma altă sfată decâtă acela ală inte- reseloră sale. L Salonica, 16 Octomvre. Totă armata turcească , care se afla aci, a plecată parte la Ianina, parte la Bi-itolia. Pentru momentă nu se află aci decâtă ună batalionă de infanteria și 2 escadroane cavaleriă. Regimentele cum sosescă din Asia mică suntă îndreptate , parte spre graniţa Serbiei, parte spre aceea a Greciei. In Macedonia se află în momentul de faţă 18,000 soldaţi turci. In portă se află două vase turcesc, cari pleacă mâne diminaţă la Ismit pentru a lua alte trupe. Filipopolă, 16 Octomvre. Scriea, că între Austro- Ungaria şi Rusia s’ară fi stabilită o deplină înţelegere în privinţa restabilirei statului quo ante, a causată o mare mâhnire. Poporulă bulgară, dacă se va adeveri aceasta şi dacă Turcii voră întră în Rumelia, este gata la resistența cea mai desperată. Pare a se adeveri scrrea că Turcii nu așteptă decâtă deplina mobilisare a armatei pentru a întră în Rumelia. Constantinopolu, 17 Octomvre. Sultanulă este forte fafectată din causa multelor, denunțări de comploturi ce i se facă de câtva timpă, paza palatului a trebuită să fie întărită și în nici ună casă Sultanulă nu va deșerta capitala de trupe. — Poporația musulmană e forte iritată și cere o grabnică pedepsire a rebelilor. Poarta e forte nedumerită din causa acestei înflăcărări a spiritului publică și e mare temere, că Turcia va lua o olărire decisivă, mai curândă chiară decâtă se crede. Aiji diminaţă au sosită scriî despre noue încăerărî la fruntarii. Varna, 18 Octomvre. Prin cercurile bine informate din Constantinopolă se vorbesce, că mari neînţelegeri ară domni între puteri şi că întrunirea ambasadorilor n’a putută ajunge la celă mai mică resultată; sefiee că aceasta întrunire a fostă amânată pentru o lună defile, cu alte cuvinte ad calendas graecas. Pănă într’o lună defile, nu voră mai vorbi diplomații, ci evenimentele. Porta urmeaza normările, deși pe o scară mai puţină întinsă, căci e probabilă că Turcia nu va avea face decâtă cu Serbia, puterile fiindă dispuse a face cea mai mare presiune asupra Greciei. Mâne se aşteptă 3 batalioane de infanterie venindă din Trapezunt. Belgradu, 18 Octomvre. E cu totulă falsă, scriea că situaţia se va prelungi fără tulburări pănă la primăvera. Pănă atunci Serbia şi-ar slei cu totulă puterile şi nu ar mai putea întreprinde nici o acţiune seriosă; pe de altă parte, guvernulă serbescă nu poate licenţia armata, în aşteptarea primăverei; aceasta licenţiare ar echivala cu o renunţare la orî-ce compensaţii şi Serbia nu voesce se renunţe cu orî-ce preţă. D’a lungulă fruntariei bulgărescî s’au formată bande de emigranţi şerbi, cari plănuescă o năvălire în Serbia. Decâ Bulgaria nu va lua măsuri energice pentru împrăştiarea acestoră bande, nu mai încape îndoială, că guvernulă serbescă va fi nevoită se înainteze cu trupele în Bulgaria pentru a înlătura orîce periculă din aceasta parte. Pănă acum Bulgarii n’au făcută nimică pentru a da o dreaptá satisfacere Serbiei; trupele cari erau la granița serbească au primită ordinulă se plece la Kăstendil, aşa încâtă tota frontiera dinspre Serbia e în mâna acelora emigranţi. Sofia, 18 Octomvre. Deoarece Serbia nra răspunsă pănă acum la representaţiile verbale ale guvernului bulgărescă cu privire la uneltirile agitatorilor sârbi în districtele bulgare dela graniţe, de aceea guvernulă princiară predă adi agentului grecescă Rhangabé, însărcinată cu conducerea afacerilor serbescî, o notă oficială cu privire la acesta. Bucuresci, 18 Octomvre. Telegrame din Filipopol deveresc scriea publicată deja de »Voinţa Naţională,« că între Turci şi Bulgari s’au schimbată împuşcături la graniţa Rumeliei estice şi că au fostă morţi şi răniţi. Acesta luptă de tiraliorî se atribue Turciloră şi prinţulă Alexandru a dată ordină, ca în casă de repeţire să răspundă Bulgarii cu totă energia la împuşcăturile Turcilor». Bulgarii se temă de ună atacă ală Turciloră atâtfi dela Mustafa-paşa câtă şi dela Kăstendil. Bruxela, 18 Octomvre. ,Nord," care se soă că e inspirată de cabinetulă din Petersburg, esprimă necesitate d’a se depune prinţulă Alexandru. Petersburgă, 18 Octomvre. ,Novoje Vremja« anunţă din isvorfi forte sigură, că sgomotulă despre o înţelegere separată între Sultanulă şi prinţulă Alexandru este cu totulă falsă. Berlină, 18 Octomvre. .Nordd. Alig. Zig « condamnă pastilă micelor state balcanice,fic®ndü că nu se vor d espune periculului resboiului 300 milioane de Europeni, fiind că trei mici state balcanice cu o poporaţiune de abia 6 milioane pună pe tapetă cestiunea ambiţiunei loră particulare.