Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)

1886-10-09 / nr. 227

Nr. 227._________________________________ GAZETA TRANSILVANIEI. Ministrului-preşedinte Tisza: D-la deputată Komjáthy m’a interpelat, în şedinţa dela 29 Septemvre asupra afa­­cerei, că vice-notarul­ Herbert din Cinci-Biserici a fo­st­ degradată de cătră unii tribunale de onoare din rangul­ de oficeră în reservă, și m’a întrebată, că față cu art. de lege XL din 1868 consideră ca admisibilă, ca ună tribunală de onoare militară se cheme la bara sa pe ună cetățenă ală statului, care nu stă în serviciu activă, și că am de gândă, se facă pașii necesari in aceasta direc­țiune, înainte de toate observă, că § 54 ală art. de lege XL din 1868 sună astfel:: „Ofiţerii de reservă şi de honvezi şi soldaţii, cari nu suntă în serviciulă activă, stau cu privire la toate raporturile cetăţenesc! şi în afa­ceri penale şi poliţienesc! sub tribunalele şi autorităţile politice“. Acesta’­ ună forte importantă principiu de dreptă, care de sigură fiecine trebue să­ la férésée de călcare. Cu toate astea trebue se observă de altă parte, că tribuna­­lului de onoare militară în afaceri polițienesc­ sau penale nu posede nici o judicătură, nici nu poate posede ; sin­­gurulă scu cercă de activitate se mărginesce numai a es­­prime simplu detragerea rangului de oficeră acelora, care ca oficerî au comisă, fiă și în afară de serviciu, ceva ce nu se unesce cu caracterulă de oficeră. In acesta casă în sentinţa tribunalului de onoare, care pote că și d. de­putată a cetit’o, se cjice espresă, că d. Herbert, deca ar fi fostă în serviciulă activă, ar fi fostă supusă procedurei disciplinare; dar tocmai fiindcă nu se afla în serviciu ac­tivă, tribunalului militară s’a mărginită numai la ceea ce aparține cercului de activitate ală tribunalului de onoare Deoarece eu nu vedd că s’a călcată principiului ac­centuată de d-lă deputată și socotita și de noi ca foarte importantă, după care cei ce nu stau în serviciulă activă cu privire la toate raporturile lor­ amintite în legea ci­tată stau numai sub legile civile, nu me simță chemată a face mai depărte pași în aceasta afacere. Rogă a’mi lua camera răspunsulu la cunoscințâ. (Aprobări în dreapta). Bela Komjáthy spune, că interpelarea lui a fostă­reu înțelasă de mulți. Protesteaza în contra susținerei că ar fi voită se ofenseze persoane în cameră. Cultura lui nu­ lă lasă să facă ofense per­sonale. Deca ar fi in­tenționată aceasta, ar fi făcut’o afară din cameră. Elă nici numele aceloră domni nu le cunóasce, cari s’au simțită ofensați. Ce privesce răspunsula ministrului-președinte, era pregătită la elă. Scia elă că în Ungaria suntă militarii în adevere atotputernici, (Adevărată e! Aşa e! în stânga estremă) şi că aci nu se respectă nimică, nici chiar le­gea. (Aprobări în stânga estremă, contraziceri în drepta). Ce ră­scuse, Maiestatea Sa a sancționată art. de lege XL din 1868, dar acele prescripțiuni ale tribunalului de o­­noare pe basa cărora i s’a făcuta procesă respectivului domnă, pe care de asemenea n’am onoare a-lă cunoasce, nu s’au tractată niciodată aci în dietă, prin urmare ar fi necesară, ca acelea se se aprobe și de dietă, căci nu potă esista în aceeași (era doue norme, cari se contra­­­jică. (Aprobări în stânga estremă). Considerândă importanța obiectului, pentru ca se nu se mai provoace neînțelegeri, mai alesă că și guver­­nulă accentueaza, ca între cetățeni și militari se esiste buna înțelegere, rogă se se tracteze obiectulă aci in ca­meră. (Aprobări în stânga extremă). Camera a luată la cunoscinţa răspunsula ministru­lui preşedinte. _________ O interpelare în cestiunea glotelorii. In şedinţa dela 16 Octomvre a camerei deputaţilor şi la încheiarea şedinţei deputatul­ Emil Szemnecz a adre­sată ministrului honvecjilor, urmatoarea interpelare: Considerândă greutăţile esecutarii legii gloatelor­, respective a conscripţiunei, a organisărei şi a împărţirii cetăţenilor, obligaţi la gloate, considerândă planulă de mobilisare, ce are să fiă gata la începutului anului viitoră, şi considerândă complicațiunile situațiunei esterne, în­trebă pe d-nulă ministru: Se lucreaza deja în ministerială aperarii terei in­strucțiunile privitoare la esecutarea legii gloatelor­? Și dacă da: Câtă de multă au înaintată lucrările? In ce modă are de gând d. ministru să realiseze conscripţiunea: pe basa dateloră autorităţiloră bisericesc!, sau pe temeiulă dateloră obţinute prin conscrierea po­porului (censului)? Când are de gând să predea autorităţiloră civile, mi­litare şi bisericesc! instrucţiunile? Are de gândă d. ministru să organiseze gloatele pentru anulă viitoră? şi deca da: a luată disposiţiuni cu privire la vîrirea gloatelor, în planulă de mobilisare? Interpelarea s’a dată ministrului honvecjimei. SCIRILE PILEI. Dumineca trecută s’au întrunită Kulturegifletiştii din Braşovă în sala sfatului din piaţă, ca să desbată a­supra modului cum se bată apa’n piuă. Ună curiosă a intrată în sală tocmai când Kulturegyletiștii strigau că­tră celă ce voia să cetescu nu sciu ce cazaniă: „nu ne trebue! nu ne trebue! prea lungă!« Obosiseră și ei de atâta maghiarisare, îndeplinită intr’o oră și ceva între păreţii salei. Atunci preşedintele îi învită »la ban­chetă:« Eljenuri răsunară în sală şi porniră să-şi înece amarul» în drăgălaşele pahare, ca de obiceiu după fiă­­care întrunire kulturegyletistă. Toasturile ni le-ar pute comunica ună seceleană, care s’a rătăcită printre ei, de sigură de dragulă banchetului, — o fi simţită bietulă omă ună golă în stomacă. —x— Comitet­ula parochială din Caransebeşă a decisă a pune o cruce monumentală de marmoră la mormentulă răposatului căpitană Dimitrie Miculescu, care a­testată bisericei casa sa din Caransebeşă. Rădicarea crucei mo­numentale se va îndeplini, 4ece »Baia Diecesană“, în diua marelui martiră Dimitrie, în 26 Octomvre a. c. cu oca­­siunea parastasului, ce se va ţină conformă testamentului pentru sufletulă în Domnulă fericitului binefăcătoră ală bisericei. —x— Adunarea generală a comitatului Zips a pusă ad acta petițiunile în afacerea lanski, după ce mai ântâiu a trasă ună perdală, între păreții salei, celoru de partea lui Christen în contra lui Herbert. —x— In cele 12 academii de drepții din Ungaria suntă înscriși pentru semestrulă anteiu ală anului şcolară 1886/7 685 ascultători, cu 45 mai puţină ca în anul­ trecută. Cei mai mulţi suntă în Dobriţină, ci cei mai puţini în Sibiiu, a cărui academie se apropie de totala desfiinţare. Suntem­ informaţi, că societatea americană pentru asigurarea vieţii „Equitable“ a intrată în relaţiunî de a­­facerî cu institutulă „Albina“ din Sibiiu, care e autori­­zată a face asigurări pe viaţă in numele societăţii „Equi­table. « —x— Bietulă „Ellenzék“ nu mai scapă de colica şovi­nismului. Atrage atenţiunea asupra unei inscripţiunî de pe o firmă din apropiarea primăriei din Gluşiu, care „spre cea mai mare consternare a Cluşiului maghiară sună în limba germană: L. Heidlberg, Glaser.“ — Bate-te-ară consternările, „Ellenzekule!« Tată în acea­­patriotică* faia cetimă: „Intr’una din ultimele şedinţe ale camerei deputaţilor­, în care vorbise Iuliu Horvath, trecea din gură’n gură următorulă cuvântă de spirită: Parturiunt montes et nascitur par­­tikularis­mus. Adecă, se scremă munţii şi se nasce spre celulă, broşura lui Horvath întitulată »Particularis­­mus,« în care autorulă se ocupă în modulă „patriotică* despre Ardeală —x— In comuna Tapio-Szecse din comitatulă Pestei, din 125 copii obligați, cerceteaza scoala numai 38, ceilalți suntă ocupați, cu consimțământulă părințiloră, la pro­­prietarulă de acolo, care cu toate provocările ce i s’au făcută nu vrea se concedieze copiii. Inspectorulă șco­lară a avisată pe solgabircula se ia copiii ca forța dela proprietară și pe părinți se-i pedepsesea. — Der pe proprietarulă ? —x— In districtulâ grănițariu Niepolomice-Cracovia s’au arestată de gendarml austriaci 25 de soldați grănițerî ruși, cari deșertaseră. Aceștia se plângă, că suferă feme și bătăi. Desertorii voră fi estradați. —x— Cum se cinstescă „patrioții« ne arată urmatoarea scrisoare privitoare la afacerea Bokros-Ugron, despre care am dată amărunte. Stă cuprinsulă scrisoarei ce o pu­blică advocatură Bokros in foile unguresc! la adresa de­pu­­tatului Ugran: „Domnule! Ai găsită cu cale se folosesc, într’unii discursă, ce l’ai ţinută în dietă, espresiuni o­­fensatoare şi clevetitore la adresa mea şi după aceea ai găsită şi cuviinciosă a refusa, sub pretexte de nimica şi sub titluri invenţiose, se dai satisfacțiunea cerută pen­tru aceasta ofensă. Purtarea dumitele a fostă dela înce­pută ordinară și demnă de dispreță, și dovedesce că eşti îndrăsneţă numai în rănița d’a cleveti, de altmintrelea eşti ună omă de nimica, mi se rabdă și laşă.« — Acum e rândulă »patriotului« Ugrón se réspuntja. Ni se scrie, că preot­ul­­ Gregorie Boca din Ruși­­munțî ar nemulțămi foarte multă poporală prin purtarea sa. Așa între altele ni se comunică că de vére, pentru a înmormânta pe ună bătrână Grigorie Rusu, i-a cerută fiului acestuia, fiindcă n’avea bani gata, moșia talá-seu,­­Jicândă că-i va întorce o parte din ea și 10 fl. Neîn­­voindu-se fiulă răposatului la acesta, a trebuită să-i dea preotului o obligațiune, de cuprinsulă că, deca pănă la 10 Augustă — obligațiunea s’a scrisă pare-ni-se în Iulie 1886. — nu-i va da 8 fl., se-i plătâscă apoi 18 fl. Numai aşa s’a dusă la înmormântare. Nu mai eitămă și alte fapte, ci ne mărginim și a atrage atențiunea ordinariatului de Gherla asupra acestui preotfi. —x— Doi străini s’au presentată la redacția lui .Ellen­zék« , unulă este ingineră, or celălaltă pădurarfi. Ambii suntă de naționalitate polonă, din Polonia germană, cari pentru motive politice fură espulsaţi de pe teritorială germană. »Ellenzék« dice că espulsaţii se află într’o stare foarte lipsită de mijloacele de traiu, şi face apelă la publiculă bogată ca se contribue pentru a-i ajutora, Z*‘ cândă: „Aduceţi-vă aminte, că și noi amă avută agita­tori, contribuiți dără, contribuiți din ce v’a dată D-treul“ — Der adi, cine ar fi în stare se facă statistica agitato­­rilor­ unguri! —x— S’a păcălită reu „Magyar Polgár“ dela Clusiu, căci — după cum scrie »Ellenzék« — a stăruită multă pentru ca ună oarecare Dalmai Geza se fiă alesă de pre­­sidentă ală reuniunei de ajutorare, pe când acestfi Dal­­mai s’a adeverită că se află în cea mai critică stare financiară, averea lui este pusă deja la licitațiă. „Ellen­zék« Intrébá pe »Magy. Polgar“, că are lucra prudentă a fostă dela elă, când a stăruită să se alega de presi­­dentă ală unui institută de bani ună omă ca acesta, ală căruia credită este atâta de sdruncinatfi? »Pester Lloyd« comunică resultatulă recensămân­tului făcuta în Bedapesta. Numerula poporațiunii civile presente este de 411,917; ală personeloră care lipsescă momentană 16.308, ală personeloră militare 10,640, to­tală 438,865 suflete. In comparaţie cu recensământul­ din 1881 se constată ună­sporă de 51,366 suflete. Cu privire la locuinţe s’a constatată, că aproape a decea parte locuesce în cartiere de pimniţe. Numita fata atrage atenţia asupra nexului causală ală acestei împrejurări cu epidemiele ce domnescă aici. Cele mai multe din locuinţele de pimniţe suntă în circumscripţiile, unde co­lera şi vârsatul ei­a bântuită mai tare. —x— Secundanţii lui Christen, cari se întorseseră din Pesta la Cincî-Biserici, ca se provoace la duelă pe Her­bert pentru cuvintele ofensatoare ce le adresase acesta, au renunțată la provocare, precum se zice, la ordinulă comandantului de regimente. Astfelă s’a sfârșită și a­­câstă afacere. D-lă George Comană, din Bungardă lângă Sibiiu a fostă promovată acil la gradulă de doctoră în filosofiă de cătră Universitatea germană Carol Ferdinandă din Praga Felicitările noastre! —x— Prințulă Grigorie Basarabu Brâncoveanu, care­ a murită la Paris­, era fiulă răposatului prință George Di­mitrie Bibescu și ală prințesei Zoe Brâncoveanu. Elă se născu la 12 Decemvre 1827 şi la 28 Maiu 1874 luă în căsătorie pe prinţesa Raluca, fata lui Musurus-paşa, am­­basadorulă Turciei la Londra. Elă lăsă trei copii, ună băiată şi două fete. Bancherul­ N. E. Eisen, care a dispărută zilele trecute din Iaşi, a fostă prinsă în Craiova, spună Zia­rele din Bucurescî. —x— Ună numără mare de comercianţi români din Bu­curescî a înmânată secretarului ministerului de interne o petiţiune, prin care rogă pe guvernă a revoca man­datele de espulsare date în contra comercianţilor­ pălă­­rierî I. Feil, F. Oswald şi Ilias Vidcovitz, cari veniseră în Braşovă. Se Z'ce c& pălărierulă Prager ar intriga contra loră. —x— Aliarulă »France* desrainte, că guvernulă ar fi pri­mită o scrie despre starea sănătăţii împăratului Wilhelm, pretinde însă a sei, că starea lui inspiră temeri. —x— In Ziua de 20 Octomvre se vor­ face nouă espe­­rienţe cu cupolele după ună sistemă perfecţionată, des­tinate la fortificaţiunile Bucurescilor­. —x— Astă sera Mercur! trupa teatrală germană va juca „Durchlaucht haben geruth,“ comedie originală în 4 acte de Fritz Brentano, jucată în Berlină şi München deja cu mare succesă. Hunfalvy ’şi-a gasitu nânaşulfi. Ce de sfară’n ţară şi veste’n lume, că d. Hunfalvy-Hunsdorfer are so prăpădască pe Ro­mâni la congresulă Orientaliştiloră din Viena. Când colo o păţi „marele istorică“ câtă de bună, şi numai d-sa scie ce momente de chină a trăită la congresă. De­o­cam­dată era ce cetimă în „Voinţa Naţională“ că a păţită vestitulă istorie­­întortocheză.

Next