Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)
1886-10-09 / nr. 227
Nr. 227._________________________________ GAZETA TRANSILVANIEI. Ministrului-preşedinte Tisza: D-la deputată Komjáthy m’a interpelat, în şedinţa dela 29 Septemvre asupra afacerei, că vice-notarul Herbert din Cinci-Biserici a fost degradată de cătră unii tribunale de onoare din rangul de oficeră în reservă, și m’a întrebată, că față cu art. de lege XL din 1868 consideră ca admisibilă, ca ună tribunală de onoare militară se cheme la bara sa pe ună cetățenă ală statului, care nu stă în serviciu activă, și că am de gândă, se facă pașii necesari in aceasta direcțiune, înainte de toate observă, că § 54 ală art. de lege XL din 1868 sună astfel:: „Ofiţerii de reservă şi de honvezi şi soldaţii, cari nu suntă în serviciulă activă, stau cu privire la toate raporturile cetăţenesc! şi în afaceri penale şi poliţienesc! sub tribunalele şi autorităţile politice“. Acesta’ ună forte importantă principiu de dreptă, care de sigură fiecine trebue să la férésée de călcare. Cu toate astea trebue se observă de altă parte, că tribunalului de onoare militară în afaceri polițienesc sau penale nu posede nici o judicătură, nici nu poate posede ; singurulă scu cercă de activitate se mărginesce numai a esprime simplu detragerea rangului de oficeră acelora, care ca oficerî au comisă, fiă și în afară de serviciu, ceva ce nu se unesce cu caracterulă de oficeră. In acesta casă în sentinţa tribunalului de onoare, care pote că și d. deputată a cetit’o, se cjice espresă, că d. Herbert, deca ar fi fostă în serviciulă activă, ar fi fostă supusă procedurei disciplinare; dar tocmai fiindcă nu se afla în serviciu activă, tribunalului militară s’a mărginită numai la ceea ce aparține cercului de activitate ală tribunalului de onoare Deoarece eu nu vedd că s’a călcată principiului accentuată de d-lă deputată și socotita și de noi ca foarte importantă, după care cei ce nu stau în serviciulă activă cu privire la toate raporturile lor amintite în legea citată stau numai sub legile civile, nu me simță chemată a face mai depărte pași în aceasta afacere. Rogă a’mi lua camera răspunsulu la cunoscințâ. (Aprobări în dreapta). Bela Komjáthy spune, că interpelarea lui a fostăreu înțelasă de mulți. Protesteaza în contra susținerei că ar fi voită se ofenseze persoane în cameră. Cultura lui nu lă lasă să facă ofense personale. Deca ar fi intenționată aceasta, ar fi făcut’o afară din cameră. Elă nici numele aceloră domni nu le cunóasce, cari s’au simțită ofensați. Ce privesce răspunsula ministrului-președinte, era pregătită la elă. Scia elă că în Ungaria suntă militarii în adevere atotputernici, (Adevărată e! Aşa e! în stânga estremă) şi că aci nu se respectă nimică, nici chiar legea. (Aprobări în stânga estremă, contraziceri în drepta). Ce răscuse, Maiestatea Sa a sancționată art. de lege XL din 1868, dar acele prescripțiuni ale tribunalului de onoare pe basa cărora i s’a făcuta procesă respectivului domnă, pe care de asemenea n’am onoare a-lă cunoasce, nu s’au tractată niciodată aci în dietă, prin urmare ar fi necesară, ca acelea se se aprobe și de dietă, căci nu potă esista în aceeași (era doue norme, cari se contrajică. (Aprobări în stânga estremă). Considerândă importanța obiectului, pentru ca se nu se mai provoace neînțelegeri, mai alesă că și guvernulă accentueaza, ca între cetățeni și militari se esiste buna înțelegere, rogă se se tracteze obiectulă aci in cameră. (Aprobări în stânga extremă). Camera a luată la cunoscinţa răspunsula ministrului preşedinte. _________ O interpelare în cestiunea glotelorii. In şedinţa dela 16 Octomvre a camerei deputaţilor şi la încheiarea şedinţei deputatul Emil Szemnecz a adresată ministrului honvecjilor, urmatoarea interpelare: Considerândă greutăţile esecutarii legii gloatelor, respective a conscripţiunei, a organisărei şi a împărţirii cetăţenilor, obligaţi la gloate, considerândă planulă de mobilisare, ce are să fiă gata la începutului anului viitoră, şi considerândă complicațiunile situațiunei esterne, întrebă pe d-nulă ministru: Se lucreaza deja în ministerială aperarii terei instrucțiunile privitoare la esecutarea legii gloatelor? Și dacă da: Câtă de multă au înaintată lucrările? In ce modă are de gând d. ministru să realiseze conscripţiunea: pe basa dateloră autorităţiloră bisericesc!, sau pe temeiulă dateloră obţinute prin conscrierea poporului (censului)? Când are de gând să predea autorităţiloră civile, militare şi bisericesc! instrucţiunile? Are de gândă d. ministru să organiseze gloatele pentru anulă viitoră? şi deca da: a luată disposiţiuni cu privire la vîrirea gloatelor, în planulă de mobilisare? Interpelarea s’a dată ministrului honvecjimei. SCIRILE PILEI. Dumineca trecută s’au întrunită Kulturegifletiştii din Braşovă în sala sfatului din piaţă, ca să desbată asupra modului cum se bată apa’n piuă. Ună curiosă a intrată în sală tocmai când Kulturegyletiștii strigau cătră celă ce voia să cetescu nu sciu ce cazaniă: „nu ne trebue! nu ne trebue! prea lungă!« Obosiseră și ei de atâta maghiarisare, îndeplinită intr’o oră și ceva între păreţii salei. Atunci preşedintele îi învită »la banchetă:« Eljenuri răsunară în sală şi porniră să-şi înece amarul» în drăgălaşele pahare, ca de obiceiu după fiăcare întrunire kulturegyletistă. Toasturile ni le-ar pute comunica ună seceleană, care s’a rătăcită printre ei, de sigură de dragulă banchetului, — o fi simţită bietulă omă ună golă în stomacă. —x— Comitetula parochială din Caransebeşă a decisă a pune o cruce monumentală de marmoră la mormentulă răposatului căpitană Dimitrie Miculescu, care atestată bisericei casa sa din Caransebeşă. Rădicarea crucei monumentale se va îndeplini, 4ece »Baia Diecesană“, în diua marelui martiră Dimitrie, în 26 Octomvre a. c. cu ocasiunea parastasului, ce se va ţină conformă testamentului pentru sufletulă în Domnulă fericitului binefăcătoră ală bisericei. —x— Adunarea generală a comitatului Zips a pusă ad acta petițiunile în afacerea lanski, după ce mai ântâiu a trasă ună perdală, între păreții salei, celoru de partea lui Christen în contra lui Herbert. —x— In cele 12 academii de drepții din Ungaria suntă înscriși pentru semestrulă anteiu ală anului şcolară 1886/7 685 ascultători, cu 45 mai puţină ca în anul trecută. Cei mai mulţi suntă în Dobriţină, ci cei mai puţini în Sibiiu, a cărui academie se apropie de totala desfiinţare. Suntem informaţi, că societatea americană pentru asigurarea vieţii „Equitable“ a intrată în relaţiunî de afacerî cu institutulă „Albina“ din Sibiiu, care e autorizată a face asigurări pe viaţă in numele societăţii „Equitable. « —x— Bietulă „Ellenzék“ nu mai scapă de colica şovinismului. Atrage atenţiunea asupra unei inscripţiunî de pe o firmă din apropiarea primăriei din Gluşiu, care „spre cea mai mare consternare a Cluşiului maghiară sună în limba germană: L. Heidlberg, Glaser.“ — Bate-te-ară consternările, „Ellenzekule!« Tată în aceapatriotică* faia cetimă: „Intr’una din ultimele şedinţe ale camerei deputaţilor, în care vorbise Iuliu Horvath, trecea din gură’n gură următorulă cuvântă de spirită: Parturiunt montes et nascitur partikularismus. Adecă, se scremă munţii şi se nasce spre celulă, broşura lui Horvath întitulată »Particularismus,« în care autorulă se ocupă în modulă „patriotică* despre Ardeală —x— In comuna Tapio-Szecse din comitatulă Pestei, din 125 copii obligați, cerceteaza scoala numai 38, ceilalți suntă ocupați, cu consimțământulă părințiloră, la proprietarulă de acolo, care cu toate provocările ce i s’au făcută nu vrea se concedieze copiii. Inspectorulă școlară a avisată pe solgabircula se ia copiii ca forța dela proprietară și pe părinți se-i pedepsesea. — Der pe proprietarulă ? —x— In districtulâ grănițariu Niepolomice-Cracovia s’au arestată de gendarml austriaci 25 de soldați grănițerî ruși, cari deșertaseră. Aceștia se plângă, că suferă feme și bătăi. Desertorii voră fi estradați. —x— Cum se cinstescă „patrioții« ne arată urmatoarea scrisoare privitoare la afacerea Bokros-Ugron, despre care am dată amărunte. Stă cuprinsulă scrisoarei ce o publică advocatură Bokros in foile unguresc! la adresa deputatului Ugran: „Domnule! Ai găsită cu cale se folosesc, într’unii discursă, ce l’ai ţinută în dietă, espresiuni ofensatoare şi clevetitore la adresa mea şi după aceea ai găsită şi cuviinciosă a refusa, sub pretexte de nimica şi sub titluri invenţiose, se dai satisfacțiunea cerută pentru aceasta ofensă. Purtarea dumitele a fostă dela începută ordinară și demnă de dispreță, și dovedesce că eşti îndrăsneţă numai în rănița d’a cleveti, de altmintrelea eşti ună omă de nimica, mi se rabdă și laşă.« — Acum e rândulă »patriotului« Ugrón se réspuntja. Ni se scrie, că preotul Gregorie Boca din Rușimunțî ar nemulțămi foarte multă poporală prin purtarea sa. Așa între altele ni se comunică că de vére, pentru a înmormânta pe ună bătrână Grigorie Rusu, i-a cerută fiului acestuia, fiindcă n’avea bani gata, moșia talá-seu,Jicândă că-i va întorce o parte din ea și 10 fl. Neînvoindu-se fiulă răposatului la acesta, a trebuită să-i dea preotului o obligațiune, de cuprinsulă că, deca pănă la 10 Augustă — obligațiunea s’a scrisă pare-ni-se în Iulie 1886. — nu-i va da 8 fl., se-i plătâscă apoi 18 fl. Numai aşa s’a dusă la înmormântare. Nu mai eitămă și alte fapte, ci ne mărginim și a atrage atențiunea ordinariatului de Gherla asupra acestui preotfi. —x— Doi străini s’au presentată la redacția lui .Ellenzék« , unulă este ingineră, or celălaltă pădurarfi. Ambii suntă de naționalitate polonă, din Polonia germană, cari pentru motive politice fură espulsaţi de pe teritorială germană. »Ellenzék« dice că espulsaţii se află într’o stare foarte lipsită de mijloacele de traiu, şi face apelă la publiculă bogată ca se contribue pentru a-i ajutora, Z*‘ cândă: „Aduceţi-vă aminte, că și noi amă avută agitatori, contribuiți dără, contribuiți din ce v’a dată D-treul“ — Der adi, cine ar fi în stare se facă statistica agitatorilor unguri! —x— S’a păcălită reu „Magyar Polgár“ dela Clusiu, căci — după cum scrie »Ellenzék« — a stăruită multă pentru ca ună oarecare Dalmai Geza se fiă alesă de presidentă ală reuniunei de ajutorare, pe când acestfi Dalmai s’a adeverită că se află în cea mai critică stare financiară, averea lui este pusă deja la licitațiă. „Ellenzék« Intrébá pe »Magy. Polgar“, că are lucra prudentă a fostă dela elă, când a stăruită să se alega de presidentă ală unui institută de bani ună omă ca acesta, ală căruia credită este atâta de sdruncinatfi? »Pester Lloyd« comunică resultatulă recensământului făcuta în Bedapesta. Numerula poporațiunii civile presente este de 411,917; ală personeloră care lipsescă momentană 16.308, ală personeloră militare 10,640, totală 438,865 suflete. In comparaţie cu recensământul din 1881 se constată unăsporă de 51,366 suflete. Cu privire la locuinţe s’a constatată, că aproape a decea parte locuesce în cartiere de pimniţe. Numita fata atrage atenţia asupra nexului causală ală acestei împrejurări cu epidemiele ce domnescă aici. Cele mai multe din locuinţele de pimniţe suntă în circumscripţiile, unde colera şi vârsatul eia bântuită mai tare. —x— Secundanţii lui Christen, cari se întorseseră din Pesta la Cincî-Biserici, ca se provoace la duelă pe Herbert pentru cuvintele ofensatoare ce le adresase acesta, au renunțată la provocare, precum se zice, la ordinulă comandantului de regimente. Astfelă s’a sfârșită și acâstă afacere. D-lă George Comană, din Bungardă lângă Sibiiu a fostă promovată acil la gradulă de doctoră în filosofiă de cătră Universitatea germană Carol Ferdinandă din Praga Felicitările noastre! —x— Prințulă Grigorie Basarabu Brâncoveanu, care a murită la Paris, era fiulă răposatului prință George Dimitrie Bibescu și ală prințesei Zoe Brâncoveanu. Elă se născu la 12 Decemvre 1827 şi la 28 Maiu 1874 luă în căsătorie pe prinţesa Raluca, fata lui Musurus-paşa, ambasadorulă Turciei la Londra. Elă lăsă trei copii, ună băiată şi două fete. Bancherul N. E. Eisen, care a dispărută zilele trecute din Iaşi, a fostă prinsă în Craiova, spună Ziarele din Bucurescî. —x— Ună numără mare de comercianţi români din Bucurescî a înmânată secretarului ministerului de interne o petiţiune, prin care rogă pe guvernă a revoca mandatele de espulsare date în contra comercianţilor pălărierî I. Feil, F. Oswald şi Ilias Vidcovitz, cari veniseră în Braşovă. Se Z'ce c& pălărierulă Prager ar intriga contra loră. —x— Aliarulă »France* desrainte, că guvernulă ar fi primită o scrie despre starea sănătăţii împăratului Wilhelm, pretinde însă a sei, că starea lui inspiră temeri. —x— In Ziua de 20 Octomvre se vor face nouă esperienţe cu cupolele după ună sistemă perfecţionată, destinate la fortificaţiunile Bucurescilor. —x— Astă sera Mercur! trupa teatrală germană va juca „Durchlaucht haben geruth,“ comedie originală în 4 acte de Fritz Brentano, jucată în Berlină şi München deja cu mare succesă. Hunfalvy ’şi-a gasitu nânaşulfi. Ce de sfară’n ţară şi veste’n lume, că d. Hunfalvy-Hunsdorfer are so prăpădască pe Români la congresulă Orientaliştiloră din Viena. Când colo o păţi „marele istorică“ câtă de bună, şi numai d-sa scie ce momente de chină a trăită la congresă. Deocamdată era ce cetimă în „Voinţa Naţională“ că a păţită vestitulă istorieîntortocheză.