Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)

1886-10-09 / nr. 227

REDACTIVNEA şi AMSN­RI8TRATIIMNEA : GAZETA TRANSILVANIEI. m 227. Joi, 9 (21) Octomvre. 1886. BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA« IESE ÎN FIECARE DI. Pe ană ană 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe ană 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULI XLIX. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. A­NUN­CIURILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicar Sortieri nefrunoaie nu ie primejou. P­lanuipripte nu ie retrimită. NOU AB­ONAMENTU la „GAZETA TRANSILVANIEI.“ Cu 1 Octomvre 1886 st. v., s’au începută unft noi abonament­e, la care învitămii pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai ferei nóastre. Prem­lft Abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. ,, şâse ,, 6 ,, „ unu anu 12 „ Pentru Itomanîa şi străinătate: pe trei luni 10 franci „ şâse „ 20 „ „ unu anii 40 „ Abonar’ea se poate face mai ușorii și mai repede prin mandate poștale. Abonațilorii de păn’acum li­ se recomandă a însemna pe cuponu numerulu fâşiei sub care au primită tjiarula. Domnii ce se voru abona din nou se binevoescu a scrie adresa lămurită, și a ar­ăta și posta ultimă. Administrațiunea. Brașovu, 8 Octomvre 1886. Scriî importante ne sosescă astădi din Bul­garia. Presupunerea noastra, că Rusia vrea acum se împingă înainte pe Turcia, ca să-și poata ajunge mai ușoră scopulu ce-lu urmăresce în Balcani, se adeveresce. Gabdan-effendi, care a făcută parte şi din comisiunea ce avea să revisuesca statutulă orga­nică ală Rumeliei orientale, a sosită­eri în Sofia cu scopă de a face presiune asupra guvernului bulgară ca se satisfacă măcară pe jumătate vo­inţei Ţarului. Totodată ni se anunţă, că agenţii diplomatici ai marilor­ puteri nu voră merge la Tirnova spre a asista la­­deschiderea Sobraniei. Ca se nu se­­fică,, că acesta o facă numai din complesanţa cătră Rusia, denşii s’ar fi scusată cu greutatea drumului şi cu lipsa de cuartire în numitulă oraşă. Altădată nu se mai scia de asemeni „ca­lamităţi“, representanţii puterilor­ nu se spăi­­mântau nici de drumur­ lungă nici de locuin­ţele din oraşele bulgare. Acum însă, tocmai în momentul­, când statele europene ar­ trebui să sprijinească şi să încuragjeze inştiinţele de inde­pendenţă ale regenţei bulgare, se opună deodată o mulţime de piedeci, o mulţime de calamităţi pretinselor­ „intenţiuni bune“, de cari „se con­ducă“ puterile semnatare ale tractatului de Ber­lină. Poate fi o dovadă mai flagrantă pentru indiferenţa Europei, pentru necalificabila purtare a marilor­ puteri faţă cu Bulgarii ? Se vede că agenţii diplomatici ai puteri­lor­ au adoptată părerea Ţarului rusă „Viedo­­mosti“, că Bulgaria din causa depunerei prinţu­lui Alexandru, ce n’a fostă prevăt­ută în consti­­tuţiune, cade din nou în starea din 1878 şi că singura autoritate legitimă în Bulgaria este a pu­terilor­ semnatare ale tractatului de Berlină, din­tre cari nici una n’a recunoscută regenţa bul­gară. Afară de acesta trebue că influinţază multă atitudinea marilor­ puteri, „situaţiunea grea“ şi „nesiguranţa între răsboiu şi pace“ de care vor­besce organulă d-lui Bismark. Şi în adevăr, spre a evita încurcăturile serioase nu e­a o ni­­mică mai comodă pentru diplomația europeana decâtă a obli cărările politicei rusesci anti-bul­gare. Este ună atestată de mare paupertate, ce și’lă dă din nou diplomația europeana, dar ce importă deca se va mai da încă o lovitură te­ribilă principiilor­ de dreptate şi de dreptă in­ternaţională ? Europa, greu, nu e de vină, pentru că în realitate o Europă de multă nu mai este, echilibrată europană, autoritatea supremă euro­­peana, care ar fi chi­mat că se scutesc­ statele mai mici de nedreptățire şi de încălcările celor­ pu­ternici, mai esistă numai în teoriă, în articulii­­arelor­ liberale. De aceea „Viedomosti“ se provoca cu atâta încredere la „autoritatea“ pu­teriloră semnatare ale tractatului din Berlină. Vedemă în ce consistă acesta autoritate. Domnii Giers și Bismarck flueră, or ceilalți tre­bue să joace pe câtă timpă nu suntă harnici și n’au curagială a risca odată și răsboiulă. Astfel, nu-i mirare, deci cabinetulă rusescă nu se sămte nicidecum îndemnată a primi pro­punerile de împăcare ale guvernului bulgară și cere să se retragă dela putere. Rusia totdeauna „fidelă“ tractateloră, cum ar putea să ’și calce peste autoritatea ei propria, ce o eserceaza ca pu­tere semnatară cu ajutorulă principelui Bismarck? Aceasta o înțelegemă, mai greu de înțelesă e pentru noi rolulă nehotărîtă și umilitoră, ce pare a fi din nou chiămatft a’lă juca în concer­­tul­ „autorităţii supreme europene“ monarchia noastra. Nu pledeaza nicidecum în favoarea diplo­maţiei austro-ungare nesfiala, cu care generalul­ Kaulbars pretinde, că aceasta diplomaţia este în­­ţelăsă cu misiunea lui. Adevărată, că între a­­liaţî, cum se­ace că suntă cele trei împărăţii, ar trebui să esiste o perfectă înţelegere. Orga­nul­ ministrului de esterne din Viena se lapădă însă de generalul­ Kaulbars, dovada că înţele­gerea este departe de a fi perfectă. Şi oare desvulta mai mare dibăcie şi este mai norocoasă diplomaţia englesă ? Scimă că Anglia a fostă aceea, care a ațâțată pe prințulă Alexan­dru în contra Rusiei, pentru ca apoi să-l­ pără­­sească lăsându-lă să cadă jertfă resbunărei rusesci. In locă de a-și îndrepta greșala, Anglia continuă cu politica ei perfidă și șovăitoare, în care ni­meni nu mai poate avea încredere. In faţa unei „autorităţi europene“, care nu poate face nimică pentru ei, sărmanii Bulgari sunt­ avisaţi şi în viitoră la propriele lor­ pu­teri, în apărarea libertăţii şi a neaternărei tînă­­rului loră­stată. Ei vor­ trebui în cele din urmă să Îngh­enunche înaintea forţei, dar să-şi facă numai datoria pănă în sferşit­ă, căci provedinţa veghiază asupra destinului şi a libertăţii po­­poarelor­! Crisa bulgară. — Din Petersburga se anunţă, că acolo se crede că prinţulă de Battenberg are în Berlină m­ă sprijină aşa de puternică, încâtă e posibilă să se întorcă în Bul­garia. Dăcă s’ar închide doi ochi în Berlină, reintorcerea lui ar fi chiar sigură. In sferele de susă se vorbesce adeseori despre Curtea cea mare şi cea mică din Berlină şi se face o deosebire destulă de mare între curentele ce domnescă acolo. Se mai adauge, că posiţiunea lui Giers ar fi sdruncinată. — In consiliulă miniştrilor­ bulgari majoritatea s’a pronunţată pentru a se convoca Sobrania câtă mai cu­­răndă la Tirnova. Convocarea va fi pate pentru 15 Oct. îndată după constituirea Sobraniei ministerului va sufeva cestiunea de încredere. Dăcă negocierile cu Rusia vor­ rămânea fără resultată, o deputaţiune din toate clasele va pleca la Petersburg şi la alte Curţi europene spre a cere să se propună ună candidată la tronă. Sobrania va ac­cepta pe orî­ce candidată, afară de Nikita, Petre Kara­­georgevicî său pe ună prinţă de rangă interioră. E neîndoiasă, că şi ex-prinţulă Alexandru are o partidă tare, dar guvernulă declară, că elă nu va fi realesă, pentrucă ar fi o provocare a Rusiei şi prinţulă Alexan­dru nici n’ar primi acum alegerea. Dăcă nu se va isbuti cu nimică din causa refusului Rusiei, atunci deo­camdată s’a proectată ună­­felă de republică cu o re­genţă în frunte. Astfelă se crede că Sobrania va ţină cam multă. — O scrie rusească din Sofia spune, că numărulă oficerilor­ arestaţi este de 85. Sesepre­ce oficeri, cari se aflau arestaţi deja au putută fugi la Bitoli, unde pri­­mescă leafa întregă de la consulală rusă de acolo, pe când 14 ofiţeri au putută scăpa în Rusia. Toţi cei 85 ofiţeri închişi şi-au dată demisiunea din ordinul­ guver­nului bulgară.­­ „Novoje Vremja“, în faţa evenimentelor­ din Bulgaria, constată că Rusia are mânele libere şi adaugă că drumul­ prin România este liberă, deoarece acăstă ţără n’are nici ună interesă d’a se apropia de Austro­­ungaria. Francia în occidentă şi România în orienta suntă pentru Rusia doi aliaţi preţioşi. Rusia poate spera însă să mai câştige încă ună aliată. — „Morning Post“ află că Rusia a propusă Tur­ciei o acţiune comună contra Austro-Ungariei şi jEnglite­­rei, în condiţiunile urmatore: Turcia să reocupe Bosnia şi Herţegovina, Rusia să stabilăscă protectoratulă ei asu­pra Bulgariei, şi Egiptulă să fiă ocupată de trupe tur­­cescî şi francese. Sultanulă n’a primită propunerea, cu tote că ea a fostă sprijinită cu multă căldură de cătră Francia. Turcia a declarată că voiesce să lucreze în acordă cu puterile. — Idea de ocupațiune s’a înmormântată, tjice o telegramă din Petersburgă, și partisanulă ei celă mai zelosă, Katkov, sufevă întrebarea, la care e lesne de răs­punsă : pentru ce Kaulbars, a cărui misiune trebuia să sufere ună eşecă, a observată ună tonă aşa de amenin­­ţătoră, dăcă nu esista intenţia, ca vorbeloră să le ur­meze fapta? Cu sgomotură, că posiţia lui Giers e sdrun­cinată, stă în legătură părerea lui Katkov, că misiunea lui Kaulbars a întreruptă criza favorabilă Rusiei, înce­pută în urma unei reacţiuni naturale, dândă astfelă si­­tuaţiunii din Bulgaria o diversiune nefavorabilă. Acum foile îşi esprimă mai pe faţă părerea contra ocupaţiunii, care se vede că e părăsită. Se ţine contă şi de ună deficită de o sută de milioane ce se prevede pentru anul­ acesta. Cum stau lucrurile astăz, Rusia trebue să în­treţină raporturi bune cu Germania şi cu Austria, deşi numai în exterioră, de cumva nu e gata la ună răsboiu imediată contra unei coaliţii europene. Chiară şi „Swiet“ consiliază pe Katkow să-şi deschidă ochii. Dăcă Rusia vre astă­ ocupaţiunea, atunci după părerea colonelului Komarow să cere neapărată mobilisarea. Atunci ună milionă şi jumătate oamen! ar trebui aşettaţî la graniţa austro-germană. Rusia­ să iasă definitivă din alianţa celor­ trei împăraţi, unindu-se îndată cu Franţa. Cincizeci mii omeni să se trimătă în Asia pentru o eventuală acţiune contra Afganistanului. Dar aceste condiţii nu se pot­ împlini. De acea opinia publică oscitată se împacă cu idea, ca Rusia să aştepte pănă la răsboiul, eventuală franco-germană. Cu toate astea e probabilă că se vor­ înmulţi trupele din teritorială transcaspică, faţă cu încur­căturile crescânde ală Angliei în India. Dăcă Rusia va mai întări şi escadra mediterană, atunci s’a făcută to­­tală, câtă permită împrejurările politice în acestă momenta. — S’a făcută cunoscuta oficială în Sofia convo­carea Sobraniei pentru 15 Octomvre. Corpulă diploma­tică se va duce la Tirnova unde va fi sesiunea. Depu­­taţiuni de ale Zankoviştilor, au presentată proteste contra alegerilor­. Se asigură, că în câteva oie consulară rusă din Sofia va pleca, lăsândă pe cancelaruilă consu­latului să gereze afacerile. Alte consecinţe nu se aşteptă. — Se asigură prin cercurile diplomatice din Parisă că Rusia nu va lucra în Bulgaria decâtă numai dăcă Sobrania va face o manifestaţiune în favoarea prinţului Alexandru.­­ „Telegrafului“ din Bucuresci i se anunţă, că sub-colonelulă Şivarov, comandantulă de brigadă din Şumla, abia a sosită la Rusciucă şi imediată a fostă arestată, după bună ordină primită din Sofia. Coman­dan­­tulă Filoff, care a fostă arestată fiindcă a visitată pe Kaulbars, este revocată din funcțiune, er în loculă său s’a numita căpit. Iliin. Răspunsa la interpelarea lui Komjáthy. In şedinţa de Sâmbătă a camerei din Pesta, mi­­nistru-preşedinte a răspunsă la interpelarea ce i-a adre­­sat’o deputatulă Komjáthy în afacerea notarului Herbert din Gunci-Biserică.

Next