Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)
1886-10-09 / nr. 227
REDACTIVNEA şi AMSNRI8TRATIIMNEA : GAZETA TRANSILVANIEI. m 227. Joi, 9 (21) Octomvre. 1886. BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA« IESE ÎN FIECARE DI. Pe ană ană 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe ană 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULI XLIX. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicar Sortieri nefrunoaie nu ie primejou. Planuipripte nu ie retrimită. NOU ABONAMENTU la „GAZETA TRANSILVANIEI.“ Cu 1 Octomvre 1886 st. v., s’au începută unft noi abonamente, la care învitămii pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai ferei nóastre. Premlft Abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. ,, şâse ,, 6 ,, „ unu anu 12 „ Pentru Itomanîa şi străinătate: pe trei luni 10 franci „ şâse „ 20 „ „ unu anii 40 „ Abonar’ea se poate face mai ușorii și mai repede prin mandate poștale. Abonațilorii de păn’acum li se recomandă a însemna pe cuponu numerulu fâşiei sub care au primită tjiarula. Domnii ce se voru abona din nou se binevoescu a scrie adresa lămurită, și a arăta și posta ultimă. Administrațiunea. Brașovu, 8 Octomvre 1886. Scriî importante ne sosescă astădi din Bulgaria. Presupunerea noastra, că Rusia vrea acum se împingă înainte pe Turcia, ca să-și poata ajunge mai ușoră scopulu ce-lu urmăresce în Balcani, se adeveresce. Gabdan-effendi, care a făcută parte şi din comisiunea ce avea să revisuesca statutulă organică ală Rumeliei orientale, a sosităeri în Sofia cu scopă de a face presiune asupra guvernului bulgară ca se satisfacă măcară pe jumătate voinţei Ţarului. Totodată ni se anunţă, că agenţii diplomatici ai marilor puteri nu voră merge la Tirnova spre a asista ladeschiderea Sobraniei. Ca se nu sefică,, că acesta o facă numai din complesanţa cătră Rusia, denşii s’ar fi scusată cu greutatea drumului şi cu lipsa de cuartire în numitulă oraşă. Altădată nu se mai scia de asemeni „calamităţi“, representanţii puterilor nu se spăimântau nici de drumur lungă nici de locuinţele din oraşele bulgare. Acum însă, tocmai în momentul, când statele europene ar trebui să sprijinească şi să încuragjeze inştiinţele de independenţă ale regenţei bulgare, se opună deodată o mulţime de piedeci, o mulţime de calamităţi pretinselor „intenţiuni bune“, de cari „se conducă“ puterile semnatare ale tractatului de Berlină. Poate fi o dovadă mai flagrantă pentru indiferenţa Europei, pentru necalificabila purtare a marilor puteri faţă cu Bulgarii ? Se vede că agenţii diplomatici ai puterilor au adoptată părerea Ţarului rusă „Viedomosti“, că Bulgaria din causa depunerei prinţului Alexandru, ce n’a fostă prevătută în constituţiune, cade din nou în starea din 1878 şi că singura autoritate legitimă în Bulgaria este a puterilor semnatare ale tractatului de Berlină, dintre cari nici una n’a recunoscută regenţa bulgară. Afară de acesta trebue că influinţază multă atitudinea marilor puteri, „situaţiunea grea“ şi „nesiguranţa între răsboiu şi pace“ de care vorbesce organulă d-lui Bismark. Şi în adevăr, spre a evita încurcăturile serioase nu ea o nimică mai comodă pentru diplomația europeana decâtă a obli cărările politicei rusesci anti-bulgare. Este ună atestată de mare paupertate, ce și’lă dă din nou diplomația europeana, dar ce importă deca se va mai da încă o lovitură teribilă principiilor de dreptate şi de dreptă internaţională ? Europa, greu, nu e de vină, pentru că în realitate o Europă de multă nu mai este, echilibrată europană, autoritatea supremă europeana, care ar fi chimat că se scutesc statele mai mici de nedreptățire şi de încălcările celor puternici, mai esistă numai în teoriă, în articuliiarelor liberale. De aceea „Viedomosti“ se provoca cu atâta încredere la „autoritatea“ puteriloră semnatare ale tractatului din Berlină. Vedemă în ce consistă acesta autoritate. Domnii Giers și Bismarck flueră, or ceilalți trebue să joace pe câtă timpă nu suntă harnici și n’au curagială a risca odată și răsboiulă. Astfel, nu-i mirare, deci cabinetulă rusescă nu se sămte nicidecum îndemnată a primi propunerile de împăcare ale guvernului bulgară și cere să se retragă dela putere. Rusia totdeauna „fidelă“ tractateloră, cum ar putea să ’și calce peste autoritatea ei propria, ce o eserceaza ca putere semnatară cu ajutorulă principelui Bismarck? Aceasta o înțelegemă, mai greu de înțelesă e pentru noi rolulă nehotărîtă și umilitoră, ce pare a fi din nou chiămatft a’lă juca în concertul „autorităţii supreme europene“ monarchia noastra. Nu pledeaza nicidecum în favoarea diplomaţiei austro-ungare nesfiala, cu care generalul Kaulbars pretinde, că aceasta diplomaţia este înţelăsă cu misiunea lui. Adevărată, că între aliaţî, cum seace că suntă cele trei împărăţii, ar trebui să esiste o perfectă înţelegere. Organul ministrului de esterne din Viena se lapădă însă de generalul Kaulbars, dovada că înţelegerea este departe de a fi perfectă. Şi oare desvulta mai mare dibăcie şi este mai norocoasă diplomaţia englesă ? Scimă că Anglia a fostă aceea, care a ațâțată pe prințulă Alexandru în contra Rusiei, pentru ca apoi să-l părăsească lăsându-lă să cadă jertfă resbunărei rusesci. In locă de a-și îndrepta greșala, Anglia continuă cu politica ei perfidă și șovăitoare, în care nimeni nu mai poate avea încredere. In faţa unei „autorităţi europene“, care nu poate face nimică pentru ei, sărmanii Bulgari sunt avisaţi şi în viitoră la propriele lor puteri, în apărarea libertăţii şi a neaternărei tînărului lorăstată. Ei vor trebui în cele din urmă să Înghenunche înaintea forţei, dar să-şi facă numai datoria pănă în sferşită, căci provedinţa veghiază asupra destinului şi a libertăţii popoarelor! Crisa bulgară. — Din Petersburga se anunţă, că acolo se crede că prinţulă de Battenberg are în Berlină mă sprijină aşa de puternică, încâtă e posibilă să se întorcă în Bulgaria. Dăcă s’ar închide doi ochi în Berlină, reintorcerea lui ar fi chiar sigură. In sferele de susă se vorbesce adeseori despre Curtea cea mare şi cea mică din Berlină şi se face o deosebire destulă de mare între curentele ce domnescă acolo. Se mai adauge, că posiţiunea lui Giers ar fi sdruncinată. — In consiliulă miniştrilor bulgari majoritatea s’a pronunţată pentru a se convoca Sobrania câtă mai curăndă la Tirnova. Convocarea va fi pate pentru 15 Oct. îndată după constituirea Sobraniei ministerului va sufeva cestiunea de încredere. Dăcă negocierile cu Rusia vor rămânea fără resultată, o deputaţiune din toate clasele va pleca la Petersburg şi la alte Curţi europene spre a cere să se propună ună candidată la tronă. Sobrania va accepta pe orîce candidată, afară de Nikita, Petre Karageorgevicî său pe ună prinţă de rangă interioră. E neîndoiasă, că şi ex-prinţulă Alexandru are o partidă tare, dar guvernulă declară, că elă nu va fi realesă, pentrucă ar fi o provocare a Rusiei şi prinţulă Alexandru nici n’ar primi acum alegerea. Dăcă nu se va isbuti cu nimică din causa refusului Rusiei, atunci deocamdată s’a proectată unăfelă de republică cu o regenţă în frunte. Astfelă se crede că Sobrania va ţină cam multă. — O scrie rusească din Sofia spune, că numărulă oficerilor arestaţi este de 85. Seseprece oficeri, cari se aflau arestaţi deja au putută fugi la Bitoli, unde primescă leafa întregă de la consulală rusă de acolo, pe când 14 ofiţeri au putută scăpa în Rusia. Toţi cei 85 ofiţeri închişi şi-au dată demisiunea din ordinul guvernului bulgară. „Novoje Vremja“, în faţa evenimentelor din Bulgaria, constată că Rusia are mânele libere şi adaugă că drumul prin România este liberă, deoarece acăstă ţără n’are nici ună interesă d’a se apropia de Austroungaria. Francia în occidentă şi România în orienta suntă pentru Rusia doi aliaţi preţioşi. Rusia poate spera însă să mai câştige încă ună aliată. — „Morning Post“ află că Rusia a propusă Turciei o acţiune comună contra Austro-Ungariei şi jEngliterei, în condiţiunile urmatore: Turcia să reocupe Bosnia şi Herţegovina, Rusia să stabilăscă protectoratulă ei asupra Bulgariei, şi Egiptulă să fiă ocupată de trupe turcescî şi francese. Sultanulă n’a primită propunerea, cu tote că ea a fostă sprijinită cu multă căldură de cătră Francia. Turcia a declarată că voiesce să lucreze în acordă cu puterile. — Idea de ocupațiune s’a înmormântată, tjice o telegramă din Petersburgă, și partisanulă ei celă mai zelosă, Katkov, sufevă întrebarea, la care e lesne de răspunsă : pentru ce Kaulbars, a cărui misiune trebuia să sufere ună eşecă, a observată ună tonă aşa de ameninţătoră, dăcă nu esista intenţia, ca vorbeloră să le urmeze fapta? Cu sgomotură, că posiţia lui Giers e sdruncinată, stă în legătură părerea lui Katkov, că misiunea lui Kaulbars a întreruptă criza favorabilă Rusiei, începută în urma unei reacţiuni naturale, dândă astfelă situaţiunii din Bulgaria o diversiune nefavorabilă. Acum foile îşi esprimă mai pe faţă părerea contra ocupaţiunii, care se vede că e părăsită. Se ţine contă şi de ună deficită de o sută de milioane ce se prevede pentru anul acesta. Cum stau lucrurile astăz, Rusia trebue să întreţină raporturi bune cu Germania şi cu Austria, deşi numai în exterioră, de cumva nu e gata la ună răsboiu imediată contra unei coaliţii europene. Chiară şi „Swiet“ consiliază pe Katkow să-şi deschidă ochii. Dăcă Rusia vre astă ocupaţiunea, atunci după părerea colonelului Komarow să cere neapărată mobilisarea. Atunci ună milionă şi jumătate oamen! ar trebui aşettaţî la graniţa austro-germană. Rusia să iasă definitivă din alianţa celor trei împăraţi, unindu-se îndată cu Franţa. Cincizeci mii omeni să se trimătă în Asia pentru o eventuală acţiune contra Afganistanului. Dar aceste condiţii nu se pot împlini. De acea opinia publică oscitată se împacă cu idea, ca Rusia să aştepte pănă la răsboiul, eventuală franco-germană. Cu toate astea e probabilă că se vor înmulţi trupele din teritorială transcaspică, faţă cu încurcăturile crescânde ală Angliei în India. Dăcă Rusia va mai întări şi escadra mediterană, atunci s’a făcută totală, câtă permită împrejurările politice în acestă momenta. — S’a făcută cunoscuta oficială în Sofia convocarea Sobraniei pentru 15 Octomvre. Corpulă diplomatică se va duce la Tirnova unde va fi sesiunea. Deputaţiuni de ale Zankoviştilor, au presentată proteste contra alegerilor. Se asigură, că în câteva oie consulară rusă din Sofia va pleca, lăsândă pe cancelaruilă consulatului să gereze afacerile. Alte consecinţe nu se aşteptă. — Se asigură prin cercurile diplomatice din Parisă că Rusia nu va lucra în Bulgaria decâtă numai dăcă Sobrania va face o manifestaţiune în favoarea prinţului Alexandru. „Telegrafului“ din Bucuresci i se anunţă, că sub-colonelulă Şivarov, comandantulă de brigadă din Şumla, abia a sosită la Rusciucă şi imediată a fostă arestată, după bună ordină primită din Sofia. Comandantulă Filoff, care a fostă arestată fiindcă a visitată pe Kaulbars, este revocată din funcțiune, er în loculă său s’a numita căpit. Iliin. Răspunsa la interpelarea lui Komjáthy. In şedinţa de Sâmbătă a camerei din Pesta, ministru-preşedinte a răspunsă la interpelarea ce i-a adresat’o deputatulă Komjáthy în afacerea notarului Herbert din Gunci-Biserică.