Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)
1921-02-25 / nr. 41
Anul «s *4-le« „i 41 întemeiat!i« 1838 de George Bariţii lui so nani r J fiu tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n’ar fi fost în stare să susţină singuri statul, (istoria Transilvaniei). €h BARIŢIU Redacţia Administraţia Braşov, Piaţa Libertăţii 83 Bucureşti, Teatrul Regina Maria Braşov, Piaţa Libertăţii 28 Bucureşti, Teatrul Regina Maria BFfti8¥,TnKBmOTeoruar iski % "taeul °'^TMnslguna 6 Anunţuri şi abonamente la tos ||! ’ dis ţară după t&Flft ABONAMENTUL Trei bani Şase luni Un su* Lei 80 Lei 80 L&i ISO Pentru streinătate abonamentul îndoit TELEFON, BRAȘOV, ‘223 APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRU •Z.\x pubUoitat® Slăbirea spiritului agresiv Deodată cu triumful ideii naţionale toate popoarele se consolidează intre graniţele Statului naţional, deci numeroase energii cari până aci erau angajate în lupta de apărare contra asupririi Statului poliglot pot fi cu folos întrebuinţate pentru urmărirea idealurilor mari sociale. O consecinţă a atingerii acestui rezultat este slăbirea spiritului răsboinic, spiritulul agresiv la toate esţienile cari şi-au văzut regizată unitatea naţională. Această slăbire se observă şi la popoarele cari dominau teritorii poliglote pe cari le-au pierdut; ele au risipit energii pentru himere, pentru idei cari erau streine de adeiturile naţionale şi sie umanităţii. Răsunetul armei istboinice ce se mai «duce la Tisa şi peste Nistru nu ne mai poate intimida. Socoteala definitivă este făcută. Era nevoie de lupta pentru unitate naţională, pentru ca de aci încolo sâ nu se tulburată omenirea şi să se consacre problemelor de armonie şi progres social. Progresul se poate desvolta nori mai pe singurătăţi, în state naţionale, pentru că aceste societăţi compacte, omogene cari sunt naţiunile, au posibitatea de a cunoaştenevoile interne, necesităţile publice şi ştiu armoniza interesele lor specifice cu interesele umanităţii întregi. Adormirea spiritului agresiv sepţeiege că este condiţionată de conştiinţa de pace, de respectarea nevoii de consolidare generală de după răsboiu. Dacă cineva ar cuteza să se pună drac prmezişal acestei condiţii, se înţelege că popoarele nu vor pregeta să apere bunurile obţinute cu jertfe seculare. Ameninţările domnului Simons, ministrul de externe al Germaniei, care va opune să execute clauzele tratatului da pace, sunt platonice, pentru că Germania n’a ezitat să răspundă invitaţiei de a trimite delegaţi la conferinţa de la Londra. Acrilă este cel mai bun Indiciu că Germania nu poate să se sustragă îndatorintor ce i se impun din provocarea măcelului de şase ani. Cu toate că spiritul agresiv al popoarelor a slăbit, că s’ais demobilizat armatele aliaţilor, că ideia unui nou răsboiu nu se agită în nici o ţară a Antantei, totuş, dacă Germania se va izola de duza comună a Înmii, dacă va lua o atitudine de dârză împotriviri de a satisface obligaţiile ce le are pentru restaurarea Europei, se întâlni în faţă cu forţa care va aplica sancţiunile. Nu credem că Germaniei i se impun condiţi pe cari să nu ie poate împlini. Nu va exista motiv să reziste până în sfârşit aplicării tratatului de pace. Arucesrea ei în braţele Rusiei roşii poate avea şi consecinţi deznstruosse pentru viitorul Germaniei însăş, căci în erosul ce s’ar produce, greu va mai putea păstra os program limpede de viitor. Nu se sperie deci omenirea de zângănitul armei pe care ar ridica-o Germania din nou pentru a provoca un nou heboiu. Programul Germaniei nu poate fi altul decfit o liniştită desvoltare internă, evitarea unor atitudini marţiale. Poporul german se ştie impune admiribil prin muncă productivă. Cu toate legendele ce perzistă izolare, Germania nu poate dispune de astfel de rezerve militare care să înspăimânte lumea. Şi acolo se resimte o slăbire a spiritului agresiv, dovadă gestul Germaniei de a trimite delegaţi la conferinţa din Londra. Se pare că lupta ce se dă este mai mult o luptă de diplomaţie. Lloyd Georges şi România Corespondentul „Adevărului11 la Paris a obţinut un interview cu dl Lloyd George, care i-a declarat următoarele în ce priveşte România : — Trebue să se Incrizi pretutindeni ca activitate la restabilirea relaţiunilor comerciale şi a echilibrului schirburii-România, sa înţelege de la sine, nu e exclusă din acest vast proect de resisurare şi de aceea ea nu va putea rămâne nepăsătoarea la conferinţele din Londra, Paris şi aiurea. Dl Lloyd George, cu acea sinceritate puţin bruscă care-l caracterizează, a declarat : — Trebue să ajutăm România să producă și să vândă Acest* e interesul nostru, deoarece numai atunci vom putea conta pe România ca clientă. Oganismul european e ca un organism omenesc. Trebue ca transformarea materiilor să se facă la mod normal , altfel pândește intoxicarea. Un Institut românesc de Studii sociale Io dimineaţa zilei de Duminecă 13 Februarie 1921 s’* înagurd la Bucureşti în sala de Consiliu a Casei Centrale a împroprietărire!fi Corporaţiei dstehiderea primului Institut de studii sociale de la coi. Fără fast şi fără multă reclamă s’a adunat acolo o mână de modeşti cercetători în domeniul problemelor sociale, pentru ca să extindă câmpul de activitate, să sistematizeze şi intensifica munca pe care o începtase încă din Martie 1918 la Iaşi. Asocial!» pentru studiul şi reforma, socială. Nepăsirea noastră de până acum faţă de cercetarea ştiinţifică a diverselor probleme sociale, pe care le-am rezolvat până azi, aşa după cum ne-a dictat bunul simţ, dar ceva ni se impun în momentul actual cu toată gravitatea şi complexitatea lor, nepăsarea aceasta ale cărei urmări am început a le plăti şi vom continua încă a le plăti destul de scump, a fost parcă împrăştiată puţin de apariţia bogăţiei şi voluminoasei Arhive pentru Ştiinţa şii Reforma Socială, organ al Asociţiei pentru Studiul şi Reforma Socială, de sub direcţia cunoscutului profesor universitar de Sociologie de la Universitatea din Bucureşti şi membru al Academiei Române, dl D. Gusti. Să ni se dea voie a crede însă că această bogată Arhiva au ce-a dat tocmai ceea ce trebuia şi cât trebuia şi cum trebuia. Căci a te mărgini la Studii istorice de longe baleine, a îngrămădi citate peste citate, a da soluţiuni în chestia administrativă,economică, didactică, flânturi, soluţituni cât mai ingenioase, ceea ce înseamnă prea puţin practice, nu este lucrul cel mai bun ce ae putea şi trebuia să se facă. Dacă ne-am întreba cine a folosit de pe urma acestei arhive, n’am putea răspunde tocmai mulţumitor. Cei iniţiaţi n’au găsit ce I» trebuis, ceeace ar fi putut fi o adevărată contribuţie la progresul ştiinţei sociale ; ce! începători a’au trezit deodată puşi la faţa atâtor probleme de viaţă politica, economică, socială, cu a căror soluţiuni nu se puteau împăca şi care nu aveau darul de a putea constitui losua unei reforme de adevărat aspect social. Vederi unileterale, un spirit sa tocmai ştiinţific, o atmosferă de histor. Partea care interesa mai mult era rubrica destinată mişcărei ideilor şi mbrira recenziilor. Cu aită ocazie vom stărui în special asupra acestei părţi. Cu toate aceste lipsuri inerente unui Început, care ambifionează a se prezenta cu aspecte de seriozitate ştiinţifică, aşa cum ne-a deprins Apusul, Arhiva care sa află acum In ajunul celui de al 3-lea an, a adus multe servicii desorientării nosstre* guvernatoare. Multe Indicaţii de-ale ei au folosit diverselor cercuri politice şi le-au dat un sprijin justificativ. Pentru opinia publică ea a trezit o atmosferă de pregătire spirituală, fiind în cedaş timp şi un adăpost al diverselor păreri. (Va urma) Lyon. — Vestnik Intervievat" declară că Serbia dorește revizuirea tratatului din Sevies. (Telegr.). ■ry II. Revi/iventul în opinia unifică. — Ca toeîă campanie d* Rim*leare şi mal ales cu toste uneltirile i beraîe şi pescuirea în provinciie el berste după partizani, în opini» publică a ţarei se petrece o transformare fericită, cere denotă că, în ţara noastră, astăzi nu se mal pot păcăli oamenii cu demagogii deşarte. Sub greutatea vremilor şi în mijlocul atâtor frământări, cetăţenii de la oraşe şi sate au început să discearnă unde este adevărul şi cinstea politică. Este aceasta o cucerire foarte importantă pentru democraţie, semnând un progres real în desvoltarea politici a poporului român. Şi acest progres trebue să revendice tocmai oamenii noul ţari prin lupta tor îndârjită au interesat massere la viaţa statului şi au atras atenţiunea serioasă a cetăţenilor asupra scopurilor adevărate ale diverselor partde cari au pretenţiunea să conducă ţara. Dacă din pricina cartuş lor în Parlament s’a pierdut un imploros lucrărilor curente, din învăţămintele acestor manifestări parlamentare au folosi toţi cetăţenii ţării, făcănd un pas uriaş în discernerea situaţiilor şi în judecata obiectivă politică. Cu tot zgomotul perfidelor cu experienţă veche, poporul a ştiut să-şi păntrese calmul şi să vadă că lipsa operei de guvernare serioasă şi de legiferare radicală pentru îndreptarea, grelei situaţii a ţarei, se datoreşte tocmai faptului că în Parlament n'au pătruns — fiindcă ia împiedecat forţa guvernului şi inconştienţa unor alegători •— acei oameni cari sunt hotăriţi la o operă mare, tranşantă a tuturor problemelor pe cari vremile noi ridică şi în ţara noastră. Ce au dovedit alegerile parţiale? — In primul rând o maturitate poetîcă la alegători cari s’au prezentat în număr mare la vot şi au ţinut să dea, cu orice preţ, măsura inţelegerei situaţiei de azi. Cele 4 succese electorale ale Federaţiei şi partidului naţional, celelalte partide în luptă obţinând abia 2 locuri din 6 , ne arată, dlar, precis, care e voinţa ţărei. Alegătorii s’au pronunţat în alegerile parţiale pentru partidele democratice, pecetluind încă odată cu dispreţul lor partidul liberal care pierde un cerc sigur la Iaşi şi nu reuşeşte să smulgă nici jocul d-lui Vintilă Brătianu în Bucureşti, unde organizaţia liberală e ajutată de o lume de funcţionari creiaţi de acel partid şi de o burghezime bogată cointeresată la societăţile lor. Cât priveşte pe guvern, el reuşeşte să ia numai locul de senator de la Iaşi , căzând la toate celelalte alegeri sub limita voturilor pe care Federaţia l- a obţinut în alegerile generale în judeţele cele mai avereseane. Regresul este dovedit. Partidul averesean pierde popularitatea sa şi în massere mai puţin cultivate de propaganda democratică şi dispare cu totul acolo unde această propagandă există. * ♦ * Partidul liberal poate avea o mâigăere: se apropie, scăzând populariatea generalului, de „saccesrieri avtrescaailor. Sau — amândouă aceste partide se prăbuşesc, sigur, părăsite de majoritatea cetățenilor. In schimb, prin rezultatele atrărimtH uls I'sderai.si, partidele democratice se afirmă ca singurul factor politic puternic în sentimentul opiniei publice. Şi acest lucru se ştie azi în toate cercurile conducătoare ale ţării, cari văd că împotriva voinţei poporului ,în zadar, s'ar încerca combina prin politice efemere dar cari, dacă s’ar' tolera, ar prelungi viaţa unei olgarhii putrede şi ar dezorienta manşele într'o vreme când agitaţiile ar trebui sâ fie cât mai puţine. Despre încercările ce se fac cu anumite colaborări şi despre uneltirile politice ce ce nui fac în unele cercuri, într’un număr viitor. Imp. Politice ggaBBBBBaBBBB—11 Generalul Averescu a căutat din nou să joace cu ţărăniştii rolul pe care, altă dată, la încercat cu partidul naţional. Ziarele aduc ştirea unei întrevederi între d-nii Averescu şi. Mahalache Generalul ar fi propus fuziunea ţărăniştilor cu partidul poporului. Fuziune!? Se vede că generalul n’are nici urmit de simț politic. Dacă e vorba de o contopire politică, apoi ea se va face în tabăra partidelor democratice, tocmai pentru a da țării asigurarea unei conduceri conform cu interesele generale — și nu de partid, pe când d. general s'a gândit numai la interesele partidului său. Da șadia|* de slaităeri a Camerfi: „După instracţierdls dale de mina, diregaţiunea română a proper Iz G neva formarea unui corp expediţmnar (e vorba de corpul expediţionar pentru Armenia). Ştiam dela început că propunereanu era să fie primită, d.-ir cd va rămâne în Istorie gestul României care la capătul luptelor ei milenare nu se închide în egoismul puţin simpatic al piruînitului, ci întinde ajutor celor în suferinţă". Nici că Se poate o mai strălucită dovadă a sincerităţii politici a d-luî ministru Teke Ionescu, care cu un ajutor, despre **re ştia că n-are să fie dat Armsniri — căuta sâ înscrie in Istorie un gest pe seama ţârii sale. Ne vine ’a adula Dongaihoihada celui plecat citare pe Mica Autsntâ şi reîntors I* urma pe jos în ţara sa, după c* i-a râurit raârţoaga la dram! -fc Interpelarea pe care despuiatul Vicolascu a făcut-o în Carueră cu privire la rolul fl activitatea de legaţiunei reuâas la adaî!*raa generatâ a Ligei Naţiunilor se terrais* astfel: „la sfârşit, pentru ca să mă rezum, sâ ni se precizeze rezultatele practice obţinute prin Participarea României la Adunarea din Geneva. Si ni se arate ce au câştigat şi în ce colapsnsaţiani materiale rămânem faţă ce cheltuelile ce am făcut ca trimiterea acestei delegaţiuni? (după „Îndreptarea") S’a ridicat at met d-l Dr. Elina Ionesco şi după o „lungă expunere" în care puţin a pătat expune din activitatea acestei delegaţiuni, i-a zărit în ajutor fratele săi şi ministru, care a pus punctal pe i, când din cel mai culminant punct al raipuesixlui său a prăvălit declaraţia că ^ddegaţinma română a popus la Geneva formarea corpului expediţionar, ştiind dela început că propunerea n’are să fie primită.11 Şi îa felul acesta d«l ministru de externa a arătat şi a dovedit rezultatele practice obţinute prin partiipar sa ddesaţiunel române îa Adunare» din Geneva, REPORTAJ POLITIC. Semnificaţia rezultatelor . ’ din alegerile parţiale — Partidele democratice se afirmă ca singurul factor politic puternic în sentimentul opiniei publice. — Vista îa Rusia bolşevica. — Mărturisîre unul fruntaş po- Giadistocran din TransUvaliia care a fost şi a văzut. — Fruntaşul socialiştilor ardeleni, dr. Funeraş Istoriseşte lucruri foarte interesante de Rusia sovietelor, unde a fost împreună cu elfi câţiva socialişti din vechiul regat ca să participe la consfătuirile Internaţionalei a treia. D-sa s’a întors complect desiluzionat de cele văzute. Producţia în Rusia s’a redus în mod foarte slmfitor şi, în afară de armată, massere mari ale poporului rus duce , cea mai cumplită foamete. I Sănătatea populaţiei e zdrun- cinată din această cauză şi mortalitatea a sporit uimitor. D-sa, pornind de la experienţa câştigată în această călătorie, înţelege să ducă lupta cea mai hotărîtă în contra agitaţiilor comuniste care se pun la cale şi în ţara noastră de către agenţii comisarilor de la Moscova. Acest fapt explică, în prima linie, sciziunea din partidul socialist întrebat decă crede că actuala stare de lucruri se va menţine în Rusia, d. Flueraş spune ca fără concursul proletariatului din ţările occidentale, pe care de altfel îl crede exclus, stăpânirea sovietelor nu se va mai putea menţine multă vreme. Bucureşti, 21 Febr. B. C. Pe urma războiului. Refacerea Reissam! Pagube de 4 miliarde franci. Primarul din Rrras, orsșul ca catedrala celebră — distrug de germani în răsboiu! european, — dă unele date ziarului „Petit Parisien" asupra pagubelor suferite de acest oraș martir. Bombardările germane și distrugerile lor au făcut pagube oraşului de 4 miliarde franci (20 miliarde lei, după valuta noastră N. R.). Toate bunurile comunale, 150 kilom. de străzi şi bulevarde sunt de reconstituit cu tot sistemul de canalizare pentru apă, canal, gât etc. Pieţele, băile publice, şcolile, liceele, primăria, biblioteca, muzeele, teatrul, spitalul, grădinile publce, cimitirele — tot este de reclădit şi refacut. Pentru reconstrucţia caselor, particularii sunt nevoiţi să aştepte vărsăraintele Statului, care avao»**zâ cu grea de oarece nici el n’a primit aproape nimic de la Germania. Pentru oraş care nu poate aştepta cu lucrările de edilitate publică, se are in vedere un împrumut de mai multe sute de milioane, ale cărui anuităţi vor fi garantate de Statul francez. Mirttiul de finanţa francez crede că, având în vedere martiriul acestui mare oraş, cu o tradiţie atât de importantă şi strălucită, se vor găsi subticriitori în toată lumea. Ca să se vadă cât a’a dlatrua în regiunea Franţei bântuită de război, e destul să spunem ci pentru mai mulţi ani de aci tunsinte toată Industria de construcţii franceză va avea de lucru. In afară câ va avea şase ani de lucrări noul şi reparaţii în celelalte Oraşe neatins® de războia. Şi se ştie că de Industria construcţiilor sunt legate toate celelalte Industrii franceze. Daci lucrătorii vor avea da lucru zaci de sul de aci lavaiste. ilesbaterile parlamentare -Aspecte. — Amănunte. — Comentarii. Senatul Şedinţei din 16 şi 17 Febr. 1921. Atmosfera monotonă. Miniştrii vin cu rândul, damai câte buni, ca la schsnebul ofițerilor d® serviciu, coas'deritad parke'pares la şedinţele rostaralui corp cu o povară. Senatorii austercani, ca sâ umple .rolul şedinţei, adresează nesfârşite intrebari şi comunicări mărunte asupra tuturor nimicurilor. Preşedintele ganeral Coaada piere obosit poate măsură. Prelaţii via rar la şedinţe îa aaraăr câte dolicuiî. Mitropolita» Primat n’a mai «sistat da multă vreme la şedinţele Senatului. Senatorii opoziţiei naţionale unite natâra ies în fiecare şedinţă să se aducă proiectele de legi certice de ţară şi să ce grabeascâ reforma agrară ceetâ de ţărănime şi reforma înnaa*diară, care sâ pne rândoialâ în gospodăria cinească a ţării. Gavernul tace, ace mereu, iar primal ministru gavem! Averascu nu mai dă pe la Senat de maitâ vreme. In şedinţa dela 16 Februarie senatorii averescani «a *U3ţiaut proiectul de lege pentru înfiinţare* de nosi dar! locale pe aare, pa patrol ÿi pe lemnărie in judeţul Bacău. Senatorii opoziţiei naţionale, au combătut proiectai spaaâad că acest sistem reîntroneazâ nenorocitu procedau al acsizelor desfiinţate şi cer dări drepte şi egala pentru toată ţara la câştigurile de râsboi, pe averile de răsboiu, pe lax şi pe jocurile de noroc. Proiectai nu tsbateşte să fie votat ia această şedinţă, nefiind destul senatori ,ci din puţinul voturilor 20 sau contra proiectului. In sedinţa dsia 17 Februarie subsecretarul de Stat al *prov.zaaurei C. Athmaaiu recunoaste ca afirraajîile senatorului de Hotin luliu Dragomirescu privitor la incheerea unui contract de furnitură de 6000 de vagoane de grâu pentru armată in Basarabia, cu un consorţiu de speculanţi din Akksiman sunt exacte. D-na recunoaşte că a dat acestui consorţiu privilegiul exportats a 8000 de vagoane de cereale, punându-i vagoanele la dispoziţie cu précéder®, sceaua fiindcă consorţiul c’a obligat să dea grâul armatei cu 15,000 lei vagonul (deşi preţul maximar e da 10,000) le foc de 21,000 iei cât era pe piaţa Basarabiei. Opoziţia naţională prin dl D. Dobreacu, I. Herţ, G. Dumitrescu'* Bunbeşti, senatori ţărănişti de Ilfov, Muşcel şi Arad. Întreabă ps subjecretarei aprovizionarei ce garant ii au luat pentru acest târg şi d-l Athanaciu răspande că l’«? încheiat după... recomacdtțls deputatului averesesn de Akkermsan Gerstenberger, fără rite garanjil materiale decât convingerea se cî .consorţiu e cinstit, deşi n'ara capital mare. Ssaa'tosu! Dragomirescu, dela Hotin, spune câ aceat contract a o nouă afacere pe spinarea Statului şi epre leavatîrea prin speculă a câtorva cămătari cari sa prin acest contract un drept egatian, un monopol al cerealelor la Basarabia şi car® sâ se strice contractul, la*Inda-de negoţul liber. Ministrul răspunde şi rămâne foarte încurcat, gândindu-se la perspectivele apartei lui Tăslâuanu. Camera. Şedinţa din 11 Februarie 1921. Aceeaşi tristeţe cuprinde banca ministerială, ca şi’n şedinţa precedentă. Gija pentru noui încurcători şi Îngreunară» situaţiei Indispune pe miniştri. Ministrul pumnului enervat şi agitat ,vrea să treacă cu orice preţ proiectul de lege pentru înfiinţarea subsecretariatului minorităţilor, dar se loveşte de blocul opoziţiei naţionale. La începutul şedinţei, părintele Manu, deputat naţionalist de Ileancă care protestează împotriva samavolniciei guvernului care a ordonat arestarea pe nedrept a personalului serviciului de măsuri şi greutăţi din Cluj şi ce re eliberarea arestaţilor, reîntrându-se în logalitate.