Glasul Bucovinei, octombrie 1919 (Anul 2, nr. 252-277)

1919-10-09 / nr. 259

'S A nui IL âSieiismeotii!': F« ma an 80 lei, pe */* an 10 lei, pe trei tani 150 lei, pentru forai­ silnic: ps un an 80 lei, pe­ 12 an 16 lei, pe trei luni 7'60 lei, numai numărul «la Duminică pe un an 10 uși, pe % an 5 lei) P« trei luni 2’59 lei. Sim tiMcîsăi* «osită 25­5»s*î»în Cernăuți, Strada. Bă­nci". 3STr. X j (în palatul toastei bănci aust­ro ungare) . Se primesc mimai auptropie ăssssa Sîte. Cernăuți. Joi, 9 octomvrie 1919. Qrpra.n.’u»! ^a.xtld-xil“d-i democrat a.1 “clxxIxII­ Ä SPÄHE ZILHEC. Telefon Mr. 81 Fondator: Sexiil Psișcarip. R­e*5a#țsss și admm*»,îr,©;$3ai și reclamei se calculează după tarif și se primesc la admi­nistrație . Strada Băncii No. Pentru inserare în interiorul ziarului se Buccrisa în fața alegerilor. Fără îndoială, că al doile eveniment în ordinea însemnătății după fericitul eveniment al re­alipirii Bucovinei la patria mamă vor fi alegerile pentru corpurile legiuitoare. Căci atunci Bucovina își va trimite reprezentanții săi legiuiți în marele sfat al patriei întregite și prin rostul lor înzestrat cu deplină putere legală își va spune bucuria de a fi fost des­­robită, precum și dorințele ei de viitor. Această covârșitoare importanță ale celor dintâi alegeri pentru parlamentul românesc nu a scăpat nimănui din întreaga Bucovina și de aceea întreaga populație se așteaptă cu ne­­rădare și face pregătiri temeinice spre a lua parte la aceste alegeri cu succes în sensul convingerilor politice ale fiecăruia. Cel mai puternic și mai bine organizat partid care e partidul democrat al unirii și care cuprinde nu numai întreaga populație românească din Bucovina ci și populație nero­mânească, precum s’a arătat prin reprezen­tanții ruteni în adunarea constitutivă a par­tidului, se pregătește de alegeri și va lua parte la ele. Și acest partid nu se sprijină num­ai pe intelectuali și pe populația de la orașe, ci temelia sa principală sânt compactele pături ale populației țărănești care, mai ales în urma experiențelor războiului celui mare, s-a trezit la o puternică­ conștiință politică ,și nu-și mai dă sprijinul politic oricui și fără nici o controlă. Vechii conducători ai fostului partid de­mocrat care caută să-l reînvie, și-au anunțat de asemenea candidaturile. Partidul social-democrat care se sprijină pe muncitorimea de la orașe, a luat din capul locului hotărîrea să între în lupta electorală și și-au nominat candidații, înscriindu-i în toată forma. Chiar și pretinșii conducători ai minorităților care la început au dat declarații de abținere de la alegeri, fără însă să ia contact cu masele populare ale minorităților, mase care nu și-au arătat de loc și nici­odată vre-o tendință de abținere, ci dimpotrivă toată dorința de a-și împlini datoria de cetățeni, votând și alegând, se răsgândesc și sânt pe cale de a-și hotărî candidații, întreaga populație din Bucovina își dă deci pe deplin sama de datoria cetățenească ce o are în fața primelor alegeri și e hotărîtă de a participa la ele cu toată pregătirea și se­riozitate cuvenită. Dar nu numai atâta­ întreaga populație a Bucovinei își mai dă pe de deplin sama că altele sânt durerile Bucovinei și altele sânt îm­prejurările de aici și de aceea nici o grupare politică și nici un bărbat politic nu poate sa­și îndrepte și nici nu-și orientează ținuta sa politică după atitudinele partidelor politice din vechiul Regat. Opoziția din Regat și gruparea socialistă de acolo a luat hotărîrea să se abție de la ale­geri, în Bucovina însă grupările politice din opoziție, inclusiv socialiștii, sânt hotărîți să ia parte la alegeri. Ori­cum din punct de vedere al Bucovi­nei aceasta e singura cale bună și folositoare pentru viitorul țării și aceasta e și situația reală a Bucovinei în fața alegerilor. Țara­ întreagă o vede aceasta, o înțelege și o practică, numai dl. Flondor nu. D-lui se so­ldarizează cu partidele politice de opoziție din vechiul Regat și din aceleași motive, care poate își vor fi având rostul lor acolo în Re­gat, la noi însă nu, declară că nu va lua­ parte la alegeri. Dacă ar face-o în numele persoa­nei d-sale, am spune că-l privește și am trece la ordinea zilei Dar d-sa da sfoară în țară prin toate ziarele de opoziție că declarația acea­sta o face ba în numele Românilor bucovineni, ba în numele partidului național din Bucovina, ba în numele minorităților bucovinene. Se vede că, încă nici d-sa nu e lămurit în numele cui să grăească. Căci ce privește minoritățile, am spus mai înainte care e atitu­dinea lor și că sânt pe cale de a-și anunța candidații. Despre partidul național din Buco­vina știm că a fost în floare cu mai bine de 15 a­ni în urma, sufletul lui fiind fie iertatul de fericită, amintire George Popovici, și că acest partid e mort de mai bine de 10 ani, încercarea de a-l reînvia re. vrea să reușească de loc. Căci în vreme ce dl. Flondor și ca dl. Dori Popovici semnează declarația de abținere, dl. Eus. Popovici de la Sum­avă, cel mai de samă dintre cei doi, trei intelectuali grupați în jurul d-lui Flondor, nu se lasă înduplecat ,a-și retrage candidatura anunțată și credem că bine face. Iar să vorbească în numele tuturor românilor bucovineni, vede însuși dl. Flondor că nu se mai poate și de aceea tocmai caută alt paravan, fără a isbuti. Astfel toate știrile puse în curs prin zia­rele de opoziție din vechiul Regat despre o eventuală abținere a Bucovinei de la alegeri sânt cu totul lipsite de adevăr și regretăm că, în lipsă de informațiuni autentice, le au re­produs și unele ziare din Ardeal. Populația întregii Bucovine așteaptă ale­gerile cu nerăbdare spre a- și putea spune cu­vântul ei hotărit și în corpurile legiuitoare ale patriei întregite. VIsSUS CreCU. O nemulțumire fără temeiu. Organele partidului social-democrat sânt nemulțumite că s’a oprit ținerea unei adunări electorale, pentru că n’a fost anunțată în regulă. In Bucovina e stare de asediu și țara e aproape de frontieră. Și la frontieră încă nu e pace deplină. Pe străzile Cernăuților tot se mai văd din când în când grupuri de prizonieri bolșevici. Totuși în vi­nerea alegerilor se îngădue­ ținerea de adunări electorale, numai să fie anunțate din vreme. Să treci însă și peste această simplă formalitate, ca apoi să ajungi in conflict cu autorități­e statului, spre a putea țipa împotriva lor și a produce sânge rău în masele muncitorimii, credem oricum că nu stă bine cu un partid pretins serios și ne dispensăm de a caracteriza astfel de apucături într-un stat căruia populația întreagă trebuie să i fie atât de recunoscătoare pentru menținerea și apărarea păcii și a sigu­ranți­i, căci fără intervenția gră­bită a statului român, cine știe ce s’ar fi ales din majoritatea cetățenilor cernăuțeni. V. G.­­ Nr. 259 Iaș­i și alegeri Iașii așteaptă, cu mult entuziasm viitoarele alegeri. Ei au rezervate 8 mandate în camera deputaților și 3 mandate în senat. Această na­țiune va trimite în parlament reprezentanți ai tuturor profesiunilor și claselor sociale adecă țărani, avocați, funcționari administrativi, în­­­­vățători, preoți, industriași și meseriași.­­ Și în Bucovina, administrația țării a fott­ însuflețită de cea mai sinceră dorință să asie­­gure minorității germane un cerc electoral, dar­ n’a putut isbuti, fiindcă în Bucovina germanii locuesc, sporadic, răsfirați prin toate satele Bu­covinei, în vreme ce în Ardeal și Banat Sașii și Șvabi locuesc în insule compacte. Oameni cari se duc. Nu e vorba de dl. I. I. Brătianu care s’a dus pentru a face plăcere d-lui Take Ionescu, hotărît să reformeze țara în lăuntru și s’o sal­veze în aDra, pn cum și, nu mai puțin, încer­­­­catului bărbat politic, în curent cu toate che­stiu­n­ele, care este dl. general Averescu, vechiul prieten al înțelegerii. Ci e vorba de profesorii universitari, mai mult sau mai puțin germani, cari, acum câteva zile, cu un tren de „exilați“, au părăsit Cerneuțul La plecare s’a strigat Hoch, de un grup de entusiaști, între cari vor fi fost mai mulți studenți cu examene încă netrecute. Dar orga­nele opiniei publice n’au fost așa de duioase. Evreii și au adus aminte de momentul când s’a făcut antisemitism la Universitate, iar sociali­știi au tratat pe pribegi ca pe niște simpli bur­­ghesi vinovați chiar — circumstanță agravantă — de propagandă burghesă făcută de pe catedră. Toți protestatarii s’eu ferit însă de-a amin­ti un lucru: că acești oameni nu sânt izgoniți de nimeni. Ga­li s’a cerut numai — cum era natural — să se acomodeze cu noua stare de lucruri și că au refuzat, — începând cu jură­mântul față de Suveran. Evident că, în aceste condiții, nu rămânea altă soluție decât trenul special. Se spune din unele părți: cu aceasta se distruge o viață sufletească, veche de o jumă­tate de veac. Să fi adevărat­?" O creațiune austriacă prin acest singur fapt că e austriacă aduce cu sine ceva mecanic,, ne­însuflețit. Dar ceva se adăugia încă la Cernăuți pentru ca să împiedece crearea unei atmosfere. Universitatea, „orientală“ de hotar nu atrăgea, ca profesori, dec ât tineri învățați cari-și începeau cariera și nu rămâneau decât oameni pe cari, aiurea, nu-i cerea nimeni. Dar o vatră de statornică lumină nu se poate întreținea decât de învățători distinși cari sunt statornici și cari înțeleg misiunea lor în legătură cu mediul care-i înconjură. Nu se poate zice însă că măcar unul a înțeles acel mediu. Așa fiind, ceia ce s’a petrecut la Cernăuți n’are nici o însemnătate culturală, o veche formă care s’a desființat. fj. largu­. (Din „Neamul Românesc“.)

Next