Glasul Bucovinei, noiembrie 1919 (Anul 2, nr. 278-301)

1919-11-19 / nr. 292

ADClI sI Cernăuți, Miercuri 19 Noembrie 191Q» Glasul I A i­ « R­a iî­i­e » t » N­iei, pe s­ 3, an 80 lei, pe trei luni 15 lei, pentru IsL^ftai ©­t pe un an 80 lei, pe­­­­* an 15 lei, pe trei numai numărul de Dumînîcă pe um an 10 lei, pe­­ 1* an­ 5 lei, pe trei luni 2.50 lei. Ur immar costa 25 bani. s.Iucovinei O­r §­a­nu ! partidul«! danocPB-t pi unirii APARE ZIURC. Tateton Pir. 61. Fondator: SRXtfii Pâiț €$Jtrt*i» ; i!ț­ i Redacției șî administrat de b­ăi­țin Stiwedin Ft ©»«!«>• Se* 3 ® (FOSTĂ DOMNEASCA) Se primesc articole numai iscălite Ä. » m nrt­ri §. » reef* me ! se calculează după tarif și­ se primesc ln administrație STRADA FLANöOi Wo. 38 Feutru inserate în interiorul ziarului se earcă taxa cu­ 50 %. Ultima lovitură Detind raportal despre importanta adu­­nare de ori a învățătorimii române din Bu­covina, două sentimente te cuprind : un sen­timent de mândrie, când vezi ca câtă ho­tărâre știe această stare socială, care s’a e­­mancipat prin grele lupte de sub tutela gu­vernelor austriace din țărișoara aceasta și de sub acea a atâtor politiciani interesați să-și menție această situație și libertate de acțiune, și un sentiment­ de compătimire pentru acei politiciani bucovineni, cari per­­zându-și orice razb­a la popor, caută să prindă cu arcanul toate elementele nemul­țumite“," cu starea actuală de lucruri și să în­jghebe din aceste elemente eterogene un „partid“ fară su­flet și fară consistență, tocmai pentru că nu­­ e­ întemeiat•• pe principii, înțelegerea tuturor problemelor vitale ale neamului nostru de pretutindeni, spre care și-a îndreptat, in primul rând, gândul invâ­­tătorimea în această memorabilă adunare, discutând cu vrednicie ținuta poporului ro­mânesc față de pretențiumile umilitoare ale Consiliului suprem de la Paris, și armonia internă, atât de necesară pentru prosperarea noului Stat român, care trebuie să devie o puternică monarhie democrată, au­­ fost prin­cipalele chestiuni relevate de reprezentanții dăscălimii române din Bucovina. Purcezând de la aceste principii au do­rit cu toții unificarea definitivă a organiza­ției și presei învățătorești din România întreagă, și numai în baza acelorași prin­cipii de unitate sufletească, au condamnat ei pe cei doi trei învățători zurbagii care s'au desprins, din motive egoiste, din orga­nizația învățătorilor, făcând politică, care nefiind democratică nici corespunzătoare intereselor actuale ale neamului românesc, nu poate fi împărtășită de majoritatea în­vățătorimii. Dascălii­ sunt puterea luminătoare a sa­telor. Prin munca și virtutea lor se ridică un popor la culmile culturii sufletești și pu­terii materiale, către care tind și la care poate ajunge prin calitățile sale intrinseci și prin condițiunile exterioare de desvoltare. E dar atât de naturală bucuria noastră, când această forță s-a alăturat în întregime la partidul democrat al unirii, și satisfacție mai frumoasă nici că puteau să aibă cei ce au fost totdeauna prietenii sinceri ai învă­­țâtorimii, președintele partidului nostru, d-­ ministru Dr. I. Ni­stor, și ceilalți bărbați gru­pați în jurul d-sale. „Partidului* d lui I. Flondor nu i-au mai rămas dlar, în urma acestui fapt, decât câțî­va preoți, ca să-i cânte acestei șubrede formațiuni politice prohodul și câțiva ciocli cari s’o îngroape. Or. Ifiarmeliuc. A Donati­va la „Neamul Românesc“ Libertatea și cinstea presei Presa de bulevard din București, cum e­­„Epoca“, „Chemarea“ și toate săratele lor, nutrite de ciracii din solda boierului de la Storojineț, care aț ajuns la faliment politic, după­­ce s’a sbătut în zădar între minoritățile de aici și conservatorii bucureșteni, se aruncă cu o furie neînțeleasă asupra șefului parti­dului nostru, d. ministru 1. Nistor. Tipărind cu o nerușinare caracteristică acestei prese-revolver,­­ cele mai grosolane neadevăruri pe seama acestei bărbat, care are mica vină c’a voit să se facă alegerile în cuprinsul României întregite și n’a făcut jocul opoziției, care s’a „sinucis“, cum sus­ține d. N. larga, neadevăruri pe care numai patima,reaua credință și josnicia sufletească poate să le admită?­­Ia col­oanele unei «iar, vrea să vâre, în timpul din urmă intrigi în­tre reprezentanții Ardealului și cei ai Buco­vinei, arătându-l pe d. I. Nistor în absolută opoziție cu principiile de cari sunt conduși Ardelenii. Suntem convinși că suratele aceste din București împreună cu „Bucovina” dela noi vor încerca și acuma aceiași desiluzie, pe care au încercat-o relativ la popularitatea d­lui ministru I. Nistor în Bucovina. Căci ridicarea unei personalități nu se poate îm­piedeca de șurubăriile unor gazetari, ci cel mult de altă individualitate cu principii mai potrivite vremurilor de­cât acele, ce le re­prezintă personalitatea combătută. Și noi nu vedem, cine ar fi acea individualitate, pre­cum nu putem înțelege ce-ar putea împie­dica cea mai strânsă colaborare între Ar­deleni, Bucovineni și Basarabeni. Și de aceea, prin coloanele acestor ziare,­ vedem sau svârconirile unui politicia­nism în declin sau guri flămânde, care cer să fie... îndopate. B H. Pentru monumentul eroinei Ecaterina Teodoroiu Doamna Caterina Dr. Marindiuc ne roagă să publicăm următoarea listă cu numele persoanelor cari au contribuit până acum, la sporirea fondului pentru ridicarea unui monument pe locul unde eroina neamu­lui și-a aflat moartea : D­ 1 I. Torouțiu pentru librăria „Bucovina“ Bucu­rești 300 lei. D-na Virgina 1. Nistor, d. deputat I. Vihovici căte 100 coroane ; d. Gh. Ciupărcă, d-na Caterina Marmeliuc câte 60 cor; D-na H. Tovarniț­­chi, d. C. Berariu câte 50 cor ; d-na Olga Grigorovk­a, D na Liușanschi, d-na Tușinschi, d. Alexe Lanivschi câte 20 cor. d-na Dr. Grigorovici, d-na Florica Dia­con, d. V. Zurcan, d. Scraba, d. Colesniuc, d. Răzaș, d. Zavulovici, d-ra Pașcan, d. Nastasi, d-ra Agafci, d-ra Cristoforici și micul Rada Pascu câte 10 coroane. Colecționați de micul R. Pascu 40 cor. și 1 Ier», D-l Ailaci 8 lei, d-na Verenca, d-ra Avram, d. Anghel, d. Para câte 5 Lei; d. Brătianu 3 lei; d-ra Claim, d-ra Medvighi câte 6 cor. d. Mărgineanu 5 coroane ; d-ra Pașcan și d. Bespilinei câte 2 cor. (Va urma) Nr. 292­ 6 declarat*® Cu onoare vă rugăm a pu­blica următoarea, de­clarație în onoraru­ d-voastre ziar: Ziarele „Dimineața“ din 15 Noembrief c. și „Czernowitzer Allgemeine Zeitung“ din 16 Noembrie a. c., aceasta din u­rmă referindu-se la­­­„Adevărul“, aduc următoarea notiță : „D. Nistor, s­punândtî-i-se dispozițîunea minis­terului de industrie și comerț, luată în­­ baza un­ui de­cret prin care urma să se înfi­­nțeze la Cernăuți o direcțiune regională a acestui minister, s-a opus cate­goric făcând declarația următoare :­­­­ „Eu sânt aieșoi poporului bucovinean, iar nu un simplu organ de execuție al guvernului din București­­, deci eu primesc instalarea în Bucovina a unor organe centrale,­ pentru a căror creare­­­ nu am fost consultat în prealabil“. Această afirmațiune e­ de tot falsă. Adevărat e că d-l Ministru Nistor a conferit In chestia ordonanței ministerelui pentru industrie și comerț ca noul director regional și ca referentul special al Administrației Bu­covinei,"'arătând cu­ această ocazie ''d­ficultâțile cari se opun executării diferitelor dispozițîuni dir. d­ecretul-lege de cari e vorba, din cauza deosebirilor dintre organi­zația administrativă ș­­­ juridică din Bucovina și cea din vechiul Regat. Aceasta s’ar fi putut evita, dacă s’ar fi înțeles cu d-sa înainte de redactarea decretelor-legi. De fapt ne-a succes să înlăturăm dificultățile res­pective prin modificarea corespunzătoare a diferitelor dispozițiuni din decretele-l­egi privitoare la organizațiile autorităților existente în țară, Bulgar.Ordonanțele de aplicare necesare s­au și pro­Pentru Administrația Țării, Directorul General ;­ ­•«­Vorbiți românește! • Duminecă 16 Noembrie, aflându-mă in biserică cu toată lumea, stăteam aproape de elevii de la liceu. Auzindu-i pe mai mulți vorbind nemțește, i-am în­trebat de ce nu vorbesc românește. Și mi-au răs­puns că nu știa. Ca gospodar m’am mirat mult de lucrul a­­cesta.. Rog dară în interesul bunei educații naționale, elevilor români sâ li se oprească întrebuințarea limbii germane de care c’avem nevoie. Dela tineret așteptăm totul! Cerem deja el și cea­­ mai mare conștiință și zelul așteptat. ViGîilai Vuieșonc din Politicianismul si re xul­tatul alegorite»" „Patria“, oficiosul Consiliului dirigent­­ din Ardeal ocupându-se sub titlul de mai sus de rezultatul alege­rilor, face urmâtoare­ aprecieri în privința politicianis­mului din vechiul Regat: Formule noui sunt aruncate în arena politică : „Țara a spus pe cine nu vrea“. In consecință trebue anulate alegerile pentru ve­chiul regat și făcute altele noui, pentru ca țara «să spună pe cine vrea». Așa spune d. Tache Ionescu. Cu alte cuvinte: Noi, opoziția n’am luat parte la alegeri fiindcă era­ sigură biruința liberalilor. Acum fâ­­cându-se proba contrară, cerem anularea alegerilor să putem lua parte și noi la ele, pentru ca țara să să poată arăta pe cine-i vrea, adică „pe noi“. Soir’adevăr e o argumentare... geniali. Politicianismul își va juca jocul mai departe, în mod necesar firesc... Dar în mod tot atât de firesc și necesar neamul românesc va merge pe drumul lui“. ------------——~­-s ' 1 --­

Next