Glasul Bucovinei, noiembrie 1919 (Anul 2, nr. 278-301)
1919-11-19 / nr. 292
ADClI sI Cernăuți, Miercuri 19 Noembrie 191Q» Glasul I A i « Ra iîie » t » Niei, pe s 3, an 80 lei, pe trei luni 15 lei, pentru IsL^ftai ©t pe un an 80 lei, pe* an 15 lei, pe trei numai numărul de Dumînîcă pe um an 10 lei, pe 1* an 5 lei, pe trei luni 2.50 lei. Ur immar costa 25 bani. s.Iucovinei Or §anu ! partidul«! danocPB-t pi unirii APARE ZIURC. Tateton Pir. 61. Fondator: SRXtfii Pâiț €$Jtrt*i» ; i!ț i Redacției șî administrat de băițin Stiwedin Ft ©»«!«>• Se* 3 ® (FOSTĂ DOMNEASCA) Se primesc articole numai iscălite Ä. » m nrtri §. » reef* me ! se calculează după tarif și se primesc ln administrație STRADA FLANöOi Wo. 38 Feutru inserate în interiorul ziarului se earcă taxa cu 50 %. Ultima lovitură Detind raportal despre importanta adunare de ori a învățătorimii române din Bucovina, două sentimente te cuprind : un sentiment de mândrie, când vezi ca câtă hotărâre știe această stare socială, care s’a emancipat prin grele lupte de sub tutela guvernelor austriace din țărișoara aceasta și de sub acea a atâtor politiciani interesați să-și menție această situație și libertate de acțiune, și un sentiment de compătimire pentru acei politiciani bucovineni, cari perzându-și orice razba la popor, caută să prindă cu arcanul toate elementele nemulțumite“," cu starea actuală de lucruri și să înjghebe din aceste elemente eterogene un „partid“ fară suflet și fară consistență, tocmai pentru că nu e întemeiat•• pe principii, înțelegerea tuturor problemelor vitale ale neamului nostru de pretutindeni, spre care și-a îndreptat, in primul rând, gândul invâtătorimea în această memorabilă adunare, discutând cu vrednicie ținuta poporului românesc față de pretențiumile umilitoare ale Consiliului suprem de la Paris, și armonia internă, atât de necesară pentru prosperarea noului Stat român, care trebuie să devie o puternică monarhie democrată, au fost principalele chestiuni relevate de reprezentanții dăscălimii române din Bucovina. Purcezând de la aceste principii au dorit cu toții unificarea definitivă a organizației și presei învățătorești din România întreagă, și numai în baza acelorași principii de unitate sufletească, au condamnat ei pe cei doi trei învățători zurbagii care s'au desprins, din motive egoiste, din organizația învățătorilor, făcând politică, care nefiind democratică nici corespunzătoare intereselor actuale ale neamului românesc, nu poate fi împărtășită de majoritatea învățătorimii. Dascălii sunt puterea luminătoare a satelor. Prin munca și virtutea lor se ridică un popor la culmile culturii sufletești și puterii materiale, către care tind și la care poate ajunge prin calitățile sale intrinseci și prin condițiunile exterioare de desvoltare. E dar atât de naturală bucuria noastră, când această forță s-a alăturat în întregime la partidul democrat al unirii, și satisfacție mai frumoasă nici că puteau să aibă cei ce au fost totdeauna prietenii sinceri ai învățâtorimii, președintele partidului nostru, d- ministru Dr. I. Nistor, și ceilalți bărbați grupați în jurul d-sale. „Partidului* d lui I. Flondor nu i-au mai rămas dlar, în urma acestui fapt, decât câțîva preoți, ca să-i cânte acestei șubrede formațiuni politice prohodul și câțiva ciocli cari s’o îngroape. Or. Ifiarmeliuc. A Donativa la „Neamul Românesc“ Libertatea și cinstea presei Presa de bulevard din București, cum e„Epoca“, „Chemarea“ și toate săratele lor, nutrite de ciracii din solda boierului de la Storojineț, care aț ajuns la faliment politic, dupăce s’a sbătut în zădar între minoritățile de aici și conservatorii bucureșteni, se aruncă cu o furie neînțeleasă asupra șefului partidului nostru, d. ministru 1. Nistor. Tipărind cu o nerușinare caracteristică acestei prese-revolver, cele mai grosolane neadevăruri pe seama acestei bărbat, care are mica vină c’a voit să se facă alegerile în cuprinsul României întregite și n’a făcut jocul opoziției, care s’a „sinucis“, cum susține d. N. larga, neadevăruri pe care numai patima,reaua credință și josnicia sufletească poate să le admită?Ia coloanele unei «iar, vrea să vâre, în timpul din urmă intrigi între reprezentanții Ardealului și cei ai Bucovinei, arătându-l pe d. I. Nistor în absolută opoziție cu principiile de cari sunt conduși Ardelenii. Suntem convinși că suratele aceste din București împreună cu „Bucovina” dela noi vor încerca și acuma aceiași desiluzie, pe care au încercat-o relativ la popularitatea dlui ministru I. Nistor în Bucovina. Căci ridicarea unei personalități nu se poate împiedeca de șurubăriile unor gazetari, ci cel mult de altă individualitate cu principii mai potrivite vremurilor decât acele, ce le reprezintă personalitatea combătută. Și noi nu vedem, cine ar fi acea individualitate, precum nu putem înțelege ce-ar putea împiedica cea mai strânsă colaborare între Ardeleni, Bucovineni și Basarabeni. Și de aceea, prin coloanele acestor ziare, vedem sau svârconirile unui politicianism în declin sau guri flămânde, care cer să fie... îndopate. B H. Pentru monumentul eroinei Ecaterina Teodoroiu Doamna Caterina Dr. Marindiuc ne roagă să publicăm următoarea listă cu numele persoanelor cari au contribuit până acum, la sporirea fondului pentru ridicarea unui monument pe locul unde eroina neamului și-a aflat moartea : D 1 I. Torouțiu pentru librăria „Bucovina“ București 300 lei. D-na Virgina 1. Nistor, d. deputat I. Vihovici căte 100 coroane ; d. Gh. Ciupărcă, d-na Caterina Marmeliuc câte 60 cor; D-na H. Tovarnițchi, d. C. Berariu câte 50 cor ; d-na Olga Grigorovka, D na Liușanschi, d-na Tușinschi, d. Alexe Lanivschi câte 20 cor. d-na Dr. Grigorovici, d-na Florica Diacon, d. V. Zurcan, d. Scraba, d. Colesniuc, d. Răzaș, d. Zavulovici, d-ra Pașcan, d. Nastasi, d-ra Agafci, d-ra Cristoforici și micul Rada Pascu câte 10 coroane. Colecționați de micul R. Pascu 40 cor. și 1 Ier», D-l Ailaci 8 lei, d-na Verenca, d-ra Avram, d. Anghel, d. Para câte 5 Lei; d. Brătianu 3 lei; d-ra Claim, d-ra Medvighi câte 6 cor. d. Mărgineanu 5 coroane ; d-ra Pașcan și d. Bespilinei câte 2 cor. (Va urma) Nr. 292 6 declarat*® Cu onoare vă rugăm a publica următoarea, declarație în onoraru d-voastre ziar: Ziarele „Dimineața“ din 15 Noembrief c. și „Czernowitzer Allgemeine Zeitung“ din 16 Noembrie a. c., aceasta din urmă referindu-se la„Adevărul“, aduc următoarea notiță : „D. Nistor, spunândtî-i-se dispozițîunea ministerului de industrie și comerț, luată în baza unui decret prin care urma să se înfințeze la Cernăuți o direcțiune regională a acestui minister, s-a opus categoric făcând declarația următoare : „Eu sânt aieșoi poporului bucovinean, iar nu un simplu organ de execuție al guvernului din București, deci eu primesc instalarea în Bucovina a unor organe centrale, pentru a căror creare nu am fost consultat în prealabil“. Această afirmațiune e de tot falsă. Adevărat e că d-l Ministru Nistor a conferit In chestia ordonanței ministerelui pentru industrie și comerț ca noul director regional și ca referentul special al Administrației Bucovinei,"'arătând cu această ocazie ''dficultâțile cari se opun executării diferitelor dispozițîuni dir. decretul-lege de cari e vorba, din cauza deosebirilor dintre organizația administrativă ș juridică din Bucovina și cea din vechiul Regat. Aceasta s’ar fi putut evita, dacă s’ar fi înțeles cu d-sa înainte de redactarea decretelor-legi. De fapt ne-a succes să înlăturăm dificultățile respective prin modificarea corespunzătoare a diferitelor dispozițiuni din decretele-legi privitoare la organizațiile autorităților existente în țară, Bulgar.Ordonanțele de aplicare necesare sau și proPentru Administrația Țării, Directorul General ; •«Vorbiți românește! • Duminecă 16 Noembrie, aflându-mă in biserică cu toată lumea, stăteam aproape de elevii de la liceu. Auzindu-i pe mai mulți vorbind nemțește, i-am întrebat de ce nu vorbesc românește. Și mi-au răspuns că nu știa. Ca gospodar m’am mirat mult de lucrul acesta.. Rog dară în interesul bunei educații naționale, elevilor români sâ li se oprească întrebuințarea limbii germane de care c’avem nevoie. Dela tineret așteptăm totul! Cerem deja el și cea mai mare conștiință și zelul așteptat. ViGîilai Vuieșonc din Politicianismul si re xultatul alegorite»" „Patria“, oficiosul Consiliului dirigent din Ardeal ocupându-se sub titlul de mai sus de rezultatul alegerilor, face urmâtoare aprecieri în privința politicianismului din vechiul Regat: Formule noui sunt aruncate în arena politică : „Țara a spus pe cine nu vrea“. In consecință trebue anulate alegerile pentru vechiul regat și făcute altele noui, pentru ca țara «să spună pe cine vrea». Așa spune d. Tache Ionescu. Cu alte cuvinte: Noi, opoziția n’am luat parte la alegeri fiindcă era sigură biruința liberalilor. Acum fâcându-se proba contrară, cerem anularea alegerilor să putem lua parte și noi la ele, pentru ca țara să să poată arăta pe cine-i vrea, adică „pe noi“. Soir’adevăr e o argumentare... geniali. Politicianismul își va juca jocul mai departe, în mod necesar firesc... Dar în mod tot atât de firesc și necesar neamul românesc va merge pe drumul lui“. ------------——~-s ' 1 --