Glasul Bucovinei, ianuarie 1920 (Anul 3, nr. 327-340)

1920-01-14 / nr. 332

P«fr­U­ NTON FERICIT PORESTE TUTUROR : : . •CLIENȚILOR : : .­N­STITUTUL DE ARTE GRAFICE «GLASUL BUCOVINEI» i P­ILDA Doamnele căpitan Nicolau și Ing. Boca și d-ra Mimen­­ca concursul comandamentului m­ilitar din Se­­ietini, in ironie ca damnat căpitan Nicolan, d. părinte exarch și paroh­ Pallovici și d. Ing. Boca au­ aranjat la­ ziua de 21 Decembrie a. c. o serată literară ur­m­ată de dans și tombolă, foarte bine cercetată — în scopul, de a lăți cultara românească între străini și dc ,a ajuta săracii din Seletin și împrejurime,—cu pro­gramul următor : . 1. »Trăiască Regele“. " Cor și Orchestră : 2. „Cu­vânt de mu­lțămire“.—D na îng. Boca: 3. „Rom­ăna­­șului ii place“. — Cor : 4. „Psal nostru steag“. — Cor : 5. „Groparul* de Coșbuc.—Recitare : „ De do­rul tău“ . 7. „Ochii-ți plini de farmec" amele de d-ra Mimen : 8. „Să nu cităm de săraci". — Recitare de d-na căpitan Nicolan: 9, „Rămâi, a nu pleca, rămâi" — D-na ing. Boc«: 10, „Dansuri naționale" și 11. „Piatra din casă*, comedie"intr’u­n act de V. Alexandri.­­, Efectul moral al sieraid a fost așa de „mare, în­cât Sererînenii au dorit să se repete Încă o­­dată programat­­ — mai ales le-a plăcut m­ait „Peatra din casă" și „Dansurile naționale", la privința materială aranjatorii au obținut din taxele de intrare și vânzarea obiectelor de tombolă, colectate de d-nete căp­tan Nicolau și ing. Bocs, un venit carat de 2,422 coroane. Duminecă în 28 Decembrie a. c. înainte de amiazi s’au adunat săraci­ din Seletin și împrejurime, fără o deosebire de naționalitate și confesiune,— înaintea Co­mandamentului militar local, spre a primi ajutoare din venitul curat, in presenta com­itetului aranjator. D. părinte exarch și paroh Pallovici prin o cu­vântare ‘mieroasă Ie-a tălmăcit acțiunea și scopul co­mitetului aranjator. Ajutoarele s’au­­ distribuit precum­ urmează: 46:.-persoane sărace au primit câte 50 coroane, 1 ajutor de î 7 cor., iar 5 câte­va acter de temn de ars, cărat până în cartea lor. Ziua de­­ 28 Decembrie a fost o z 1 de sărbătoare pentru surid»« și va rămânea neuitată de dânșii» Cinste și onoare persoanelor care într’un timp ■scurt au aranjat mai multe serate literare, răspândind :•cultura românească în ■ pățanie largi ale populației în­străinate, ajutând prin abnegație și mâncă pe cei ne­­­­voiași Aci constatat ca părere de rău că, afară de , d-na Ramer din Leretto și d. înv. sap. Dașchevici din Șipotele-Stscevti, a lipsit cu desăvârșire corpul di­. da. etic. B.. I —------_------------------------------­ GLO 50L BUCOVID ÎNTÂMPINARE Ziarul „Clopotul" In Nr. său din 22 Noembrie 1919 publică pe pagina a treia, sub titlul ultimele in­­formațiuni o not­­ă la care mai se face acuzațiunea, că pe vremea petrecerii mele ca refugiat Ia­și și în tim­pul războiului, fiind numit membru la comitetul Socie­tății „Familia Luptătorilor", de acolo și având pe mână banii colectați pentru ajutorarea familiilor mobilizaților aș fi delapidat o sumă importantă și pentru acest lu­cru ași fi fost trecut prin mâinile parchetului. •Ca răspuns acestor afirmațiuoi ridicate în con­tra mea de autorul anonim al acestei notițe pentru resta­bilirea adevărului : Vă rog să publicați scrisoarea alăturată a d-lui C. Rădulescu, Dr. in drept advocat și profesor univer­­sitar la facultatea de drept în București care pe atunci era prefect la Huși , Stremnețti șjin 1919. Iubite SMe Bsrac Răspunzând scrisorii d-r din 5 Decembrie c. prin care-mi faceți cunoscut acuzațiu aite, ce vi­se adun’ te, a fi săvârșit delapidări de bani in calitate de funcțio­nar al societății „Fam­ilia Luptătorilor" din jud. Fătata, pe când erau­ refugiat în Huși, pe timpul războiul­ui fapte ce sânt reproduse de ziarul „Clopotul" Nr. 10 din 22 Noembrie c­ am plăcerea să vă răspund m­ari­­toarele : Ca Prefect al județului Fălciu și președinte le­­­gal al societ „Familia Luptătorilor""am avut plăcerea să vă cunosc. , x Cn refugiat naționalist și intelectual bucovinean au­ fost îmbrățișați de întreaga societate hușană, ale cărei cercuri sociale și culturale le-au­ frecventat tot timpul Cu aceste însușiri și apelând la bande d­v.. gm­­timente românești ne-au­ dat co­ncursul, ca și mulți alți refugiați, la birouî numitei Societăți, unde se re­clama un serviciu devotat și patriotic în schimbul unui modest salar de 120 lei lunar, pa care comitetul îi acorda mai mult ca bei ajutor pentru Românii pri­goniți și refugiați din alte ținuturi. Nu s’a săvârșit nici o delapidare la Societatea "Familia Luptătorilor" din Huși, n’a existat nici o se­sizare a parchetului pentru fapte asemănătoare cel­or ca vi se impută și nici­ d-v personal n’ați fost vri- dacă obiectul vre-unei urmăriri după cum­ se afiirmă i­ sarcina d-v prin ziarul, ce mi-a­ți înaintat. Aceste fiind faptele vă autorizez a lejutu­isa cum veți crede de cuviință, cu distinsă stimă. C. Rădulescu Dr. în âropt­ etc.- fost Prefect­ de­ VXtte Str­. Pictor Grigorescu No. 16 Această mărturie este suficientă pentru a spori fețeta calcaroife amifețite. A. Burac notar stagiar ; și degajare • Pentru, restabilirea adevărul» Pentru restabilirea adevărului reproducem întâm­pinările cari urmează, după ediția din București a zia­rul nostru No. 306 și 307 din 9 și 16 Decembrie 1919. ÎNTÂMPINARE în ziarul „Bucovina“ No. 198 din 25 Noem­brie 1919 este reprodusă după ziarul „Gopota» No. 10. Seria 11-a, din 22 Noembrie 1919 o notiță m care mi se face acuza­țiunea câta anul 1914i­5-când petreceau la Viena, încredințându-mi-se cancelaria unui avocat din Viena, ea Intr’o bună zi, torturat de nostalgie­­ mi-ași fi făcut bagajele și ași fi fugit în Român­a, iar după plecarea mea să fi constatat lipsa uei vii"" portante same de bani. Autorul anonim al acestei notițe se provoacă la mărturia d-lui Isopescul­ Grecul ! Este adevărat că în anul 1914[15 am condus cancelaria avocatului din Viena dr. Oskar Kiseneber­­ger, care era mobilizat. In Iunie 1915 am părăsit biroul avocațial tre­buind să mă înrolez în armata austriacă. Nu este adevărat *că la plecarea mea s ar fi con­statat lipsa unei importante sume de bani, cu cari m’ași fi refugiat în România, ci adevărat este că­ si plecarea mea am predat biroul pe care-5 condusesem ca toate conturile Încheiate în cea mai perfectă regulă Aceste, spre restabilirea adevărului, în conformi­tate cu mărturia ce-o face d. isopescul­ Grecul, in •scri­soarea din 25 Noembrie 1919, adresată mie, pe car­e pot arăta oricui ar dori să se convingă de auten­ticitatea ei. " • Eudoxîu Gribomhi ” Avocat și deputat București, 8 Decembru, 1918 O scrisoare Domnule Director. Primiți, vă rog, în valorosul d-voastră ziar ur­mătoarea constatare:­Voind să cumpăr un obiect care îmi trebuia nu­maidecât, am dat în sfârșit, după mai­ multă căutare, de un magazin, în vitrina căruia se afla obiectul dorit Bucuros intra și cer un exemplar. Răspunsul : noi nu vindem de aceste lucruri. „Cam așa, expus în vitrină ?" „Da, dar noi vindem naisiai cu duzina." „Bine — zic ea — atunci e o înșelăciune, dacă nu induceți acest lu­cru și pe obiectul expus.“ Ei încep a râde. Amenin­­țându-i că mă voia conforma legii, domnii din maga­zinul Teltler, strada Big­eie Ferdinand N­iel­u îmi râd la față zicând că ecu­met nu e lege. Am ieșit de tot mirat asupra acestui răspuns revoltător. Așa din Întâm­plare îmi trecu prin minte: desigur că obiectul acela il căpătăm și într’un exemplar, dacă, zicem așa, sș fi spus ca plătesc prețul tactacii, de cum era afișat în vitrină. Da, atunci nici nu ar­­ fost vorba dacă este cge, sau ba. Acest caz e tipic. Sunt mulți Teitleri de aceștia, sunt foarte mulț­­­ pe fiecare stradă de prin orașe. Și vai, poporul nostru de la țară care nu știe „cum tră­iește", plătește prețul Incincii, ba chiar și înzecit. 11 plătește acestor oameni, pentru cari nu există lege. Nu e cea mai mare ironie, nu e oare batjocură ca le­gile, care doar există la Statul nostru, să nu exist numai pentru un singur popor, pentru „popom­­are* și iubit de D-sets" ? Forurile competente ar trebui să se dovedească că legile noastre sunt legi, pe care tre­buie să le respecte toți cetățenii, dela caftan și până la opincă. Dacă ar fi aceasta, atunci de bună seamă că nimeni nu ar avea prilej să se supere, dar nici spe­culă nu s’ar face pe o scară așa de întinsă, și că poate nici coroane, rău ștampilate, n’ar fi la curs. Țara ar putea respira mai ușor. Primiți expresia deosebitei mele stime . Dr. Vasile fiherasiu­i ■99 Citiți „Glasul Bucovinei" . Nr 332 i­­NFORMATIUNI POLITICE Plecarea ê Stai prim -nistru Vaida-Vilosd la Pa­ris.—Ziarele anunță plecarea la Paris a d-lui prim-mi­­nistru Vaida-Voevod. D-«a va lua parte la tratat­vale de pace cu Bulgaria și Uigaria. Adunarea comitatului executiv al­ Partidului­­ de­mocrat al Unirii.­ Membrii comitetului executiv al partidului și toți senatorii și deputații se convoacă pe calea aceasta la o ședință importantă pe ziua de joi 15 ianuarie £„ st. n. orele 4 d. a. in localitățile par­tidului. str. Jimdor jt. Prezidiul Parti­dului. EXTERNE• Din­ Rusia bolșevică. —*■ in privința înaintării ar­matei bolșevice di­n Rusia circulă mai multe versiuni. Se susține că bolșevicii nu urmăresc planuri agresive­ față de statele învecinate, ci voesc numai să nimi­cească armatele lui Dîntkn și Calceag și apoi să îijr­cheze pace cu­ toate statele. Unele ziare publică un ma­nifest al guvernului sovietelor ruse cătră statele mici,, cărora le arată dorința Rusiei bolșevice de a sfârși odată războiul. Urmărirea anarhiștilor din Statsie-Unita.—In Sta­tele­ Unite sa așteapta votarea unei legi care va da drept justiț­ii de a urmări pe acei americani acuzați de rebeliune și cari pot­­ pedepsiți cu închisoare până în 20 de ani. Legea prevede de asemenea pedeapsa capitală pentru trădare, îndemn la rebeliune sau revoltă contra Statelor-Unite. REDACȚIONALE Din cauza serbătorii de radine (Sft. Vasile) sa­­m­ărul viitor al ziarului nostru va apăreVineri.­­ ȘCOLARE Sarcul profesorilor secundari români din N­ucea vina va ț­ne Sâmbătă in 17 ian. 1920 in or­le 3 d.­­, exact.,, in liceul „Aron Pumnul“ din Cernăuți, o ada­us­re generală extraordinară cu următoarea ordine de zi : 1. Verificarea procesului verbal drin ultima adunare generală. 2 Programul de activitate ai C. P. S. R. B. conferință de prof. Breteanu, 3. Comunicări din partea Co­mitetului. 4 Comunectarea comitetului. 5. Modifica­­re și statutelor. 6. Eventuate.­­ P­­atra comitet :.­­.. Briceanu, vice-președinte. T. Baton, secretar. SANITARE Cursurile Școalei de Agenți Sanitari încep pe data de 15 s. c. Toți petiționarii cari și-au înaintat cererile Secretariatului de serviciu pentru salubritatea publică,, se vor prezenta Jot după anul nou direcțiunii școalei, ECONOM­IE. © mica cooperativă sătească, — Centrala coo­perativelor sătești a încuviințat inființarea mai m­riltor cooperative, între cari și cooperativa „Unirea“ din co­muna Qfrisomet pe Sirete. ta ființarea acestei cooperative se datorește birni­­cului deputat al județun Vijnița, d Teodor Bujor. Ate dori ca acest exemplu să fie imitat și de alții. LITERARE, . • Ti­ sta volum da poesii. — Colaboratorul nostru D. Iov va face să apara in curând un volum de versuri intitulat „Cărți Poștale". Volumul va­­ ilustra și și scos în condiții technice extraordinare: întru­cât se va scoate un număr restrâns de exemplare,­­cititorii noștri cari doresc să obțină acest volum se vor a­­dresa din timp colaboratorului nostru la Chișinău,.­­Str. Leovei 47. MUZICALE Oda Soc. Meseriașilor români..­­ Coral Soc. me­seriașilor români de sun conducere d-lui avocat Victor Vasilescu; va ține Vineri 16 lan. c. la orele 4 d­­in repetiția generală la liceul „Aron Pumnul“ (intrarea prin str. Băncii), Damele și domnii cari cântă în acest' cor sânt JL rugați'­să vină la această repetiție PETRECERI Osia societatea meseriașilor rom­­âni din Cernăuți.—• Societatea meseriașilor români din Cernăuți va da o sâmbâtă, la 17 ianuarie, o mare serbare. Venitul curat al acestei serbări este menit pentru sprijinirea internatului de meseriași din localitate. Toți cari in­­naiate de război luau­ parte la serbările Societăței Meseriașilor, și oricine cinstește meseriile românești, sânt bine veniți la această sărbare a meseriașilor și comercianților români. DE LA SATE Ctitoria lui Vodă Terasa. Părinte!? Creangă din Poeni lângă Solca, ne trimite spre publicare urmă­toarele șire, cărora le facem loc cu plăcere, nedărluind că vor contribui la înlăturarea neajunsurilor descrise : Trei sute de ani dela înființarea ei. Vremuri de restriște au trecut peste dânsa și oameni răi au pro­fanat-o în tot zeiul. Pe vremea războiului ruso-tarc pe la finea sec. XVIII a fost despoiată de iconostas și er­dosie — între cari multe aduse de Mărzăreanu din Ru­sia — și prefăcută în magazie de pâine. Pe vremea

Next