Glasul Bucovinei, ianuarie 1920 (Anul 3, nr. 327-340)
1920-01-14 / nr. 332
P«frU NTON FERICIT PORESTE TUTUROR : : . •CLIENȚILOR : : .NSTITUTUL DE ARTE GRAFICE «GLASUL BUCOVINEI» i PILDA Doamnele căpitan Nicolau și Ing. Boca și d-ra Mimenca concursul comandamentului militar din Seietini, in ironie ca damnat căpitan Nicolan, d. părinte exarch și paroh Pallovici și d. Ing. Boca au aranjat la ziua de 21 Decembrie a. c. o serată literară urmată de dans și tombolă, foarte bine cercetată — în scopul, de a lăți cultara românească între străini și dc ,a ajuta săracii din Seletin și împrejurime,—cu programul următor : . 1. »Trăiască Regele“. " Cor și Orchestră : 2. „Cuvânt de mulțămire“.—D na îng. Boca: 3. „Romănașului ii place“. — Cor : 4. „Psal nostru steag“. — Cor : 5. „Groparul* de Coșbuc.—Recitare : „ De dorul tău“ . 7. „Ochii-ți plini de farmec" amele de d-ra Mimen : 8. „Să nu cităm de săraci". — Recitare de d-na căpitan Nicolan: 9, „Rămâi, a nu pleca, rămâi" — D-na ing. Boc«: 10, „Dansuri naționale" și 11. „Piatra din casă*, comedie"intr’un act de V. Alexandri., Efectul moral al sieraid a fost așa de „mare, încât Sererînenii au dorit să se repete Încă odată programat — mai ales le-a plăcut mait „Peatra din casă" și „Dansurile naționale", la privința materială aranjatorii au obținut din taxele de intrare și vânzarea obiectelor de tombolă, colectate de d-nete căptan Nicolau și ing. Bocs, un venit carat de 2,422 coroane. Duminecă în 28 Decembrie a. c. înainte de amiazi s’au adunat săraci din Seletin și împrejurime, fără o deosebire de naționalitate și confesiune,— înaintea Comandamentului militar local, spre a primi ajutoare din venitul curat, in presenta comitetului aranjator. D. părinte exarch și paroh Pallovici prin o cuvântare ‘mieroasă Ie-a tălmăcit acțiunea și scopul comitetului aranjator. Ajutoarele s’au distribuit precum urmează: 46:.-persoane sărace au primit câte 50 coroane, 1 ajutor de î 7 cor., iar 5 câteva acter de temn de ars, cărat până în cartea lor. Ziua de 28 Decembrie a fost o z 1 de sărbătoare pentru surid»« și va rămânea neuitată de dânșii» Cinste și onoare persoanelor care într’un timp ■scurt au aranjat mai multe serate literare, răspândind :•cultura românească în ■ pățanie largi ale populației înstrăinate, ajutând prin abnegație și mâncă pe cei nevoiași Aci constatat ca părere de rău că, afară de , d-na Ramer din Leretto și d. înv. sap. Dașchevici din Șipotele-Stscevti, a lipsit cu desăvârșire corpul di. da. etic. B.. I —------_------------------------------ GLO 50L BUCOVID ÎNTÂMPINARE Ziarul „Clopotul" In Nr. său din 22 Noembrie 1919 publică pe pagina a treia, sub titlul ultimele informațiuni o notă la care mai se face acuzațiunea, că pe vremea petrecerii mele ca refugiat Iași și în timpul războiului, fiind numit membru la comitetul Societății „Familia Luptătorilor", de acolo și având pe mână banii colectați pentru ajutorarea familiilor mobilizaților aș fi delapidat o sumă importantă și pentru acest lucru ași fi fost trecut prin mâinile parchetului. •Ca răspuns acestor afirmațiuoi ridicate în contra mea de autorul anonim al acestei notițe pentru restabilirea adevărului : Vă rog să publicați scrisoarea alăturată a d-lui C. Rădulescu, Dr. in drept advocat și profesor universitar la facultatea de drept în București care pe atunci era prefect la Huși , Stremnețti șjin 1919. Iubite SMe Bsrac Răspunzând scrisorii d-r din 5 Decembrie c. prin care-mi faceți cunoscut acuzațiu aite, ce vise adun’ te, a fi săvârșit delapidări de bani in calitate de funcționar al societății „Familia Luptătorilor" din jud. Fătata, pe când erau refugiat în Huși, pe timpul războiului fapte ce sânt reproduse de ziarul „Clopotul" Nr. 10 din 22 Noembrie c am plăcerea să vă răspund maritoarele : Ca Prefect al județului Fălciu și președinte legal al societ „Familia Luptătorilor""am avut plăcerea să vă cunosc. , x Cn refugiat naționalist și intelectual bucovinean au fost îmbrățișați de întreaga societate hușană, ale cărei cercuri sociale și culturale le-au frecventat tot timpul Cu aceste însușiri și apelând la bande dv.. gmtimente românești ne-au dat concursul, ca și mulți alți refugiați, la birouî numitei Societăți, unde se reclama un serviciu devotat și patriotic în schimbul unui modest salar de 120 lei lunar, pa care comitetul îi acorda mai mult ca bei ajutor pentru Românii prigoniți și refugiați din alte ținuturi. Nu s’a săvârșit nici o delapidare la Societatea "Familia Luptătorilor" din Huși, n’a existat nici o sesizare a parchetului pentru fapte asemănătoare celor ca vi se impută și nici d-v personal n’ați fost vri- dacă obiectul vre-unei urmăriri după cum se afiirmă i sarcina d-v prin ziarul, ce mi-ați înaintat. Aceste fiind faptele vă autorizez a lejutuisa cum veți crede de cuviință, cu distinsă stimă. C. Rădulescu Dr. în âropt etc.- fost Prefect de VXtte Str. Pictor Grigorescu No. 16 Această mărturie este suficientă pentru a spori fețeta calcaroife amifețite. A. Burac notar stagiar ; și degajare • Pentru, restabilirea adevărul» Pentru restabilirea adevărului reproducem întâmpinările cari urmează, după ediția din București a ziarul nostru No. 306 și 307 din 9 și 16 Decembrie 1919. ÎNTÂMPINARE în ziarul „Bucovina“ No. 198 din 25 Noembrie 1919 este reprodusă după ziarul „Gopota» No. 10. Seria 11-a, din 22 Noembrie 1919 o notiță m care mi se face acuzațiunea câta anul 1914i5-când petreceau la Viena, încredințându-mi-se cancelaria unui avocat din Viena, ea Intr’o bună zi, torturat de nostalgie mi-ași fi făcut bagajele și ași fi fugit în Româna, iar după plecarea mea să fi constatat lipsa uei vii"" portante same de bani. Autorul anonim al acestei notițe se provoacă la mărturia d-lui Isopescul Grecul ! Este adevărat că în anul 1914[15 am condus cancelaria avocatului din Viena dr. Oskar Kiseneberger, care era mobilizat. In Iunie 1915 am părăsit biroul avocațial trebuind să mă înrolez în armata austriacă. Nu este adevărat *că la plecarea mea s ar fi constatat lipsa unei importante sume de bani, cu cari m’ași fi refugiat în România, ci adevărat este că si plecarea mea am predat biroul pe care-5 condusesem ca toate conturile Încheiate în cea mai perfectă regulă Aceste, spre restabilirea adevărului, în conformitate cu mărturia ce-o face d. isopescul Grecul, in •scrisoarea din 25 Noembrie 1919, adresată mie, pe care pot arăta oricui ar dori să se convingă de autenticitatea ei. " • Eudoxîu Gribomhi ” Avocat și deputat București, 8 Decembru, 1918 O scrisoare Domnule Director. Primiți, vă rog, în valorosul d-voastră ziar următoarea constatare:Voind să cumpăr un obiect care îmi trebuia numaidecât, am dat în sfârșit, după mai multă căutare, de un magazin, în vitrina căruia se afla obiectul dorit Bucuros intra și cer un exemplar. Răspunsul : noi nu vindem de aceste lucruri. „Cam așa, expus în vitrină ?" „Da, dar noi vindem naisiai cu duzina." „Bine — zic ea — atunci e o înșelăciune, dacă nu induceți acest lucru și pe obiectul expus.“ Ei încep a râde. Amenințându-i că mă voia conforma legii, domnii din magazinul Teltler, strada Bigeie Ferdinand Nielu îmi râd la față zicând că ecumet nu e lege. Am ieșit de tot mirat asupra acestui răspuns revoltător. Așa din Întâmplare îmi trecu prin minte: desigur că obiectul acela il căpătăm și într’un exemplar, dacă, zicem așa, sș fi spus ca plătesc prețul tactacii, de cum era afișat în vitrină. Da, atunci nici nu ar fost vorba dacă este cge, sau ba. Acest caz e tipic. Sunt mulți Teitleri de aceștia, sunt foarte mulț pe fiecare stradă de prin orașe. Și vai, poporul nostru de la țară care nu știe „cum trăiește", plătește prețul Incincii, ba chiar și înzecit. 11 plătește acestor oameni, pentru cari nu există lege. Nu e cea mai mare ironie, nu e oare batjocură ca legile, care doar există la Statul nostru, să nu exist numai pentru un singur popor, pentru „popomare* și iubit de D-sets" ? Forurile competente ar trebui să se dovedească că legile noastre sunt legi, pe care trebuie să le respecte toți cetățenii, dela caftan și până la opincă. Dacă ar fi aceasta, atunci de bună seamă că nimeni nu ar avea prilej să se supere, dar nici speculă nu s’ar face pe o scară așa de întinsă, și că poate nici coroane, rău ștampilate, n’ar fi la curs. Țara ar putea respira mai ușor. Primiți expresia deosebitei mele stime . Dr. Vasile fiherasiui ■99 Citiți „Glasul Bucovinei" . Nr 332 iNFORMATIUNI POLITICE Plecarea ê Stai prim -nistru Vaida-Vilosd la Paris.—Ziarele anunță plecarea la Paris a d-lui prim-ministru Vaida-Voevod. D-«a va lua parte la tratatvale de pace cu Bulgaria și Uigaria. Adunarea comitatului executiv al Partidului democrat al Unirii. Membrii comitetului executiv al partidului și toți senatorii și deputații se convoacă pe calea aceasta la o ședință importantă pe ziua de joi 15 ianuarie £„ st. n. orele 4 d. a. in localitățile partidului. str. Jimdor jt. Prezidiul Partidului. EXTERNE• Din Rusia bolșevică. —*■ in privința înaintării armatei bolșevice din Rusia circulă mai multe versiuni. Se susține că bolșevicii nu urmăresc planuri agresive față de statele învecinate, ci voesc numai să nimicească armatele lui Dîntkn și Calceag și apoi să îijrcheze pace cu toate statele. Unele ziare publică un manifest al guvernului sovietelor ruse cătră statele mici,, cărora le arată dorința Rusiei bolșevice de a sfârși odată războiul. Urmărirea anarhiștilor din Statsie-Unita.—In Statele Unite sa așteapta votarea unei legi care va da drept justiții de a urmări pe acei americani acuzați de rebeliune și cari pot pedepsiți cu închisoare până în 20 de ani. Legea prevede de asemenea pedeapsa capitală pentru trădare, îndemn la rebeliune sau revoltă contra Statelor-Unite. REDACȚIONALE Din cauza serbătorii de radine (Sft. Vasile) samărul viitor al ziarului nostru va apăreVineri. ȘCOLARE Sarcul profesorilor secundari români din Nucea vina va țne Sâmbătă in 17 ian. 1920 in orle 3 d., exact.,, in liceul „Aron Pumnul“ din Cernăuți, o adausre generală extraordinară cu următoarea ordine de zi : 1. Verificarea procesului verbal drin ultima adunare generală. 2 Programul de activitate ai C. P. S. R. B. conferință de prof. Breteanu, 3. Comunicări din partea Comitetului. 4 Comunectarea comitetului. 5. Modificare și statutelor. 6. Eventuate. Patra comitet :... Briceanu, vice-președinte. T. Baton, secretar. SANITARE Cursurile Școalei de Agenți Sanitari încep pe data de 15 s. c. Toți petiționarii cari și-au înaintat cererile Secretariatului de serviciu pentru salubritatea publică,, se vor prezenta Jot după anul nou direcțiunii școalei, ECONOMIE. © mica cooperativă sătească, — Centrala cooperativelor sătești a încuviințat inființarea mai mriltor cooperative, între cari și cooperativa „Unirea“ din comuna Qfrisomet pe Sirete. ta ființarea acestei cooperative se datorește birnicului deputat al județun Vijnița, d Teodor Bujor. Ate dori ca acest exemplu să fie imitat și de alții. LITERARE, . • Ti sta volum da poesii. — Colaboratorul nostru D. Iov va face să apara in curând un volum de versuri intitulat „Cărți Poștale". Volumul va ilustra și și scos în condiții technice extraordinare: întrucât se va scoate un număr restrâns de exemplare,cititorii noștri cari doresc să obțină acest volum se vor adresa din timp colaboratorului nostru la Chișinău,.Str. Leovei 47. MUZICALE Oda Soc. Meseriașilor români.. Coral Soc. meseriașilor români de sun conducere d-lui avocat Victor Vasilescu; va ține Vineri 16 lan. c. la orele 4 din repetiția generală la liceul „Aron Pumnul“ (intrarea prin str. Băncii), Damele și domnii cari cântă în acest' cor sânt JL rugați'să vină la această repetiție PETRECERI Osia societatea meseriașilor români din Cernăuți.—• Societatea meseriașilor români din Cernăuți va da o sâmbâtă, la 17 ianuarie, o mare serbare. Venitul curat al acestei serbări este menit pentru sprijinirea internatului de meseriași din localitate. Toți cari innaiate de război luau parte la serbările Societăței Meseriașilor, și oricine cinstește meseriile românești, sânt bine veniți la această sărbare a meseriașilor și comercianților români. DE LA SATE Ctitoria lui Vodă Terasa. Părinte!? Creangă din Poeni lângă Solca, ne trimite spre publicare următoarele șire, cărora le facem loc cu plăcere, nedărluind că vor contribui la înlăturarea neajunsurilor descrise : Trei sute de ani dela înființarea ei. Vremuri de restriște au trecut peste dânsa și oameni răi au profanat-o în tot zeiul. Pe vremea războiului ruso-tarc pe la finea sec. XVIII a fost despoiată de iconostas și erdosie — între cari multe aduse de Mărzăreanu din Rusia — și prefăcută în magazie de pâine. Pe vremea