Glasul Bucovinei, februarie 1920 (Anul 3, nr. 341-364)

1920-02-25 / nr. 360

APARE ZILMIG. IB> B Abonamentuli Pe B­ia CO lei, pe ’­5 an 30 lei, pe trei luni 15 lei, pentru țărani zilnic , pe un an 80 lei, pe *[* an 15 lei, pe trei tani 7.50 numai numărul de Duminică pe un an 10 lei, pe­­|s­an 5 lei, pe trei luni 2.50 lei Un număr costă 25 bani. 0rQ«n«B pșjiti dinii ai domoesii ai unirii r.1 Telefon Nr. 71 Fondator: Sexfil Pucoapia Redacția și administrația Cernăuți, Strada Flondor No. 33 (FOSTĂ DOMNEASCĂ) Se primesc articole numai iscălite Anunțuri și reclame, se calculează după tarif și se primesc la administrație STRADA FLONDOR No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 60 ®[„ ----------——— »»----------------------------— — Ziarul »Das Volk« Nr. 240 din 24 Fe­bruarie, e supărat iarăși pe »Glasul Bucovinei«­ Motivul ? Pentru că i-a numit pe jădani »străini«. Și neînțelegând de redactor al acestui ziar, ce Însemnează în limba românească, pe care nu-și dă osteneala să o Învețe, cuvântul s­trăi­n, brodează pe sensul pervertit al lui o Întreagă serie de Insinuări răutăcioase, care nu sunt cu mult altfel decât cele publicate de curând în ziarul »Wiener Morgen« din Viena. Cuvântul străin nu Însemnează, nu între­buințarea noastră, străin de­­ pământul, pe care­­ le-am născut, ci strâin de legea și de sentimen­tele românești. Șt jâdanii sânt absolut străini în acest sens. Dovadă e că au cerut școlile lor naționale, ceea ce n’au făcut rău, că se identifică la orice prilej cu dușmanii noștri, ceea ce dovedește și articolul din chestie al ziarului »Volk«, care aprobă printre rânduri infamiile publicate în ziarul vienez »Wiener Morgen« — ceea ce e foarte rău și numai de folos nu poate să le de compatrioților noștri de limbă ebraică, ca să nu l mai numim străin­i. Foarte rău face acest ziar că amestecă Ad­ministrația locală cu redacția ziarului nostru. .Ziarul «Glasul Bucovinei» este organul unui par­tid politic românesc și nici­de­cum ziarul ofi­cios sau semioficios al Administrației, care «Monitorul Bucovinei». Ca ziar român naționa­­ list el e dator să apere interesele statului român împotriva oricărei tendințe de umilire, împotriva oricărei defăimări. Și cine ne-a defăimat mai mult poporul și patria noastră România decât tocmai coonațional t­ d-lui redactor al ziarului «Das Volk» ? Și cine se ia apărarea acestor mi­zerabili insinuanți și calomniatori ai Statului Ro­mân in fața celorlalte națiuni europene, dacă nu organele de felul ziarului «Das Volk» ? Administrația Bucovinei are și in ochii noș­tri un păcat : de față de apucăturile multe ori e prea indulgentă compatrioților noștri jidani (nu ne mai spunem «străini»). Și aceasta numai din grija prea mare de a fi dreaptă cu­­ toată lumea. Dovada acestui lucru ni-o dau ultimele con­firmári și avansări în Administrația Bucovinei, la cari nu s’a făcut nici o deosebire între Români și­­ cum să le zic Doamna, ca să nu supăr sus­ceptibilitatea d-lor dela «Volk» — ci dimpotrivă s­ac avansat de 90 de ori mai mulți neromâni decât Români. Altar este motivul altorfel de articole: întreținerea prin orice mijloace a unui spirit dușmănos Administrației românești. Cunoaștem de mult și bine aceste tertipuri, și ori de câte ori le vom observa, ne vom face datoria ori că d-nu­ de tagma celor cari scriu articole defarmante « « în ziarele străine vreau să se dea la brazdă, și uzându se de drepturile și scutul ce 11* ’i acordă statul român, vor să 6e cetățeni credincioși ai lui — ori ne vor găsi mereu în calea lor, de­­câte ori se vor atinge de sfințenia patriei noas­tre, mărite prin jertfe și suferințe. j Pentru ca sa se știe! Gl. B. Situația politiei intonat Pe cât se pare politica internă a României trece iarăși printr’o nouă criză. Și se vede că această criză o semnalează ziarele din capitală cari, cu o stăruință neobosită, anunță zi de zi, ba iminenta­­ schimbare a guvernului, ba ch­iar disolvarea corpurilor­­ legiuitoare care ar avea să urmeze în curând. Un lucru rămâne stabilit, anume că greutățile, crizele și grevele de tot feiul­­­,o mai contenesc, nici nu-și scad intensitatea, ci dimpotrivă parcă și-o spo­resc. Corpurile legiuitoare și actualul guvern, consti­tuite de mai bine de 3 luni de zile, cu toată bună­voința și munca încordată ce-o depun, n’au izbutit să dea o soluție ușurătoare nici într’o privință. Leul se menține pe piața din străinătate la 20 de centime. Specula cu coroanele și rublele continuă nestinghe­rită. Primăvara e aici și nici un proiect de reformă agrară n’a fost adus încă în dezbaterile parlamen­tului, ș. a. m. d. Să mai adaugăm încă succesele obținute de generalul Averescu în alegerile parțiale ce­ au avut loc de curând, succese cari printr’o parte din presa Capitalei dau speranță sigură tuturor aderenților că șeful lor va ajunge la putere. Dar și o mare parte din opinia publică, mai ales țăranii, conduși la bi­ruință de generalul Averescu, crede că d-sa, venind la putere, va dovedi aceleași calități politice ca și de militar și va fi în stare să dea o grabnică dezlegare tuturor nevoilor ce ne apasă din toate părțile. In astfel de împrejurări, se prea poate întâmpla ca în puțină vrem­e să asistăm la o schimbare de guvern. De asemenea nu e exclns ca, precum anunță ziarele, d. general Averescu să fie încredințat cu for­marea noului cabinet. Un lucru însă nu-i putem crede, anume că tot așa de ușor s’ar putea proceda și la disolvarea cor­purilor legiuitoare, ca și la schimbarea guvernului. Și iată, de ce ! Masele doctorale și-au legat mari nădejdi de acest parlament, care a fost ales, într’o libertate ne­cunoscută încă până acuma, sub un guvern așa zi­când neutral în ce privește politica internă. Și acest Par­lament și-a arătat, în majoritatea sa covîrșitoare, cea mai largă bunăvoință de a sprijini orice guvern la luarea de măsuri democratice și potrivite spiritului vremii. Nu i s’a dat însă prilej de a-și arăta această bună­voință, neaducându-se în dezbaterile sale încă nici un proiect. De aceea drimiterea acestui parlament credem că ar face o rea impresie asupra maselor po­pulare și ar da de bănuit, că se încearcă iarăși obți­nerea parlamentelor așa numite omogene de mai înainte de râzboiu. Apoi obstragând deja această observație gene­rală, disolvarea atât de grabnică și fără o pricină bătătoare la ochi și ușor de înțeles pentru mulțime, și facerea, după un interval atât de scurt, a unor alegeri m­oi, ar da prilej în provinciile desrobite, unde viața politică avea stabilitate mai mare, la felurite interpre­tări și ațițări din partea răuvoitorilor neamului românesc. De aceea, dacă am și putea crede într’o even­tuală schimbare de guvern, după cum pretinde a ști o parte din presa bucureșteană, nu putem crede deloc într’o grabnică disolvare a corpurilor legiuitoare, având mai ales în vedere că presa de multe ori știe chiar mai mult decât se poate ști. Vasile Grecu. Citiți „Glasul Bucovinei" Plecarea A. S. R. Principelui Moștenitor din Constanța și primirea la Constantinopol București, 23 Februarie. — Radiograma din 23 Febr. orele 17. — Sâmbătă la orele 2 A. S. R. Principele Carol al României a sosit la Constanța. Vaporul Princ. Maria aștepta. A. S. R. s’a urcat cu generalul Gu­vănescu din misiune pe acest vapor. Pavi­lionul princiar s’a înălțat pe marele catarg al contratorpilorului. La orele 7 seara A. S. R. Principele Moștenitor a plecat din Constanța. Duminecă la ora 1 d. a. a intrat în Bosfor. La Boiuchere vasele s’au oprit la ancoră până la orele 9.30 sara, spre a da timp exca­­drelor aliate să se pregătească de revistă. La orele 9.30 A. S. R. cu soția a sosit în fața Constantinopolului. Toate vasele engleze, franceze, grecești, americane și italiene erau așezate pe două linii. Escadra engleză, compusă din 1 mare cuirasat și opt contratorpiloare în linia întâia. Trecând cu mică viteză prin fața primei linii, fiecare­­ vas dădea onorul. Muzicile fiecărui vas cântau imnul regal român. După revistă A. S. R. a fost cu o șalupă la vasul amiral englez, unde a fost primit cu întreg ceremonialul oficial. Viceamiralul englez d. Robert a dat raportul A. S. R. și i-a prezentat pe ceilalți viceamirali, și contraamirali, în timp ce întreg echipajul dădea onorul, iar muzica va­sului cânta imnul regal român. Principele moștenitor a vizitat vasul și apoi, după ce a ținut cerc cu ofițerii generali în salonul vasului, a plecat la vaporul Principesa Maria. La momentul, când A. S. R. a părăsit vasul amiral, s’au tras 21 de lovituri de tun de pe acest vas amiral, în care timp toate vasele dădeau onorul, iar muzicele cântau imnul regal român. In acest moment, pe la orele 12 A. S. R. cu suita a plecat spre Dardanele.

Next