Glasul Bucovinei, martie 1920 (Anul 3, nr. 365-390)

1920-03-31 / nr. 390

Anul III 1030 Biblioteca univ. NUMĂRUL 25 BANII Cernăuți, Miercuri 31 Martie 1920 1 Iași Arion. dv. expiră lai *. r É ir­iMi partid Iliul ém APARE ZILNIC. TatofOT,«Mr. Ti Abonamentul­ F* a» »a­u 3 lei, pe ’s« an 80 lei, pe trei l­ai 15 lei, pean­« țfenai sfinte , pe an an 80 lei, pe »js an 15 lei, pe trei m­ai 750 numai numărul de Duminică ps na an 10 lei, pe­­rs­an 5 lei, pe trei lani 2.50 lei « Un număr costă 25 bani. Rodacția fi administrat a üernant 1* Masda Fiesilei' io» 33 (FOSTĂ DOMNEASCĂ) 3a primesc articol« asmai iee&llta Fondator: Sextil Purcarla Anuntupi ți rad­amtl «­ ca'-cakaea după tarif și se primesc la administrati# STRADA FLONDOR No. 33 Pentru inserare in interiorul m­aralal se urcă taxa ca 50"., D­esir al finirii La răspântie Vieața Internă a neamului românesc se gă­sește la o mare răspântie. Deoparte se sbuciu­­mă vechiul politicianism In spasmurile unei agonii, care poate dura mai lungă sau mai scurtă vreme, după cum medicii chemați să-l ajute vor fi mai iscusiți sau mai puțin dibaci. De cealaltă parte se ridică în șiraguri dese și pe cale de a se organiza temeinic democrația tânără, cu reprezentanți în toate colțurile pămân­­tului românesc. Lupta, începută între aceste două forțe în parlamentul, disolvat acum, se va da la alegerile, care vin, cu o îndârjire fără seamăn în analele politicei românești. Ca și în primăvara anului 1918, când po­porul românesc se găsia la îngrozitoarea răs­pântie dintre a muri până la unul sau a se supune condițiunilor de pace, dictate de trufia unui dușman setos de răsbunare, a dat și acuma conducerea Statului generalul­ui. A­ve­resen, »Liga Poporului«, al cărei președinte este, e mai mult o asociație, decât un partid politic. La ea sânt reprezentate elemente de diferite concepțiuni politice. Se găsesc în această «Ligă», creată la Iași în irigările umilirii noastre din partea Germanilor, boieri ce nu prea vor să cedeze nimic din drepturile clasei lor, magistrați și funcționari cinstiți, țărani, cari cer realizarea reformelor făgăduite de Rege și muncitori cari împing spre stângă. Astfel alcă­tuită, nu e de mirare că «Liga Poporului» stă astăzi la mijloc între dreapta vechiului politi­cianism și stânga moderată a democrației na­ționale. Ea, in frunte cu șeful ei, se găsește astăzi la aceeași răspântie ca și întreg neamul românesc. Vor birui în ea elementele democratice, între care nouă ne place să numărăm și pe ge­neralul Averescu, «Liga Poporului» va aplna drumul ce duce spre stânga, spre o democrati­zare adâncă și reală a țării — și atunci opera înfăptuită de actualul guvern va fi opera bine­cuvântată a vremii. Ce va fi însă să învingă elementele reacționare, ajutate poate și de vechiul politicianism din afara «Ligei Poporului», atunci actualul guvern va sprijini opera de încetenire a progresului politic, ajutând o biruință vremel­nică a celor ce văd o primejdie în manifestațiile, câte­odată cam elementare, ale democrației noastre tinere. Și atunci guvernarea generalului Averescu va fi de scurtă durată și va însemna uzarea marii sale popularități, ceea ce în actua­lele împrej­urări n’ar fi nici în folosul d-sale, dar nici în folosul țării. E o răspântie grea în vieața noastră poli­tică, pe care noi dorim s’o vedem îndrumată numai pe drumul de liniște productivă și de progres cât se poate de mare. D. Marmilias, D. Deschanes, președintele republicei fran­ceze, a spus : Cel care își dă banii pentru consolidarea finanțelor Statului face tot atâta pentru patria sa, ca și eroul care a luptat în tranșee. Subscrieți dar la împrumutul Intern. Față de întrebări aderenților noștri relativ la raportul dintre partidul democrat al Unirii și partidele din vechiul Regat, comunicăm: Partidul democrat al Unirii n a fuzionat și nu fuzionează­ cu nici unul din partidele in­ vechiul Regat, ci-și păstrează neatinsă independența, ținând strict la realizarea programului sta. Dăm cea mai categorică desmințire svon­urilor ce sunt în contrazicere cu această decla­rație a noastră. Comitetul executiv al Partidului democrat la Unirii Complicii iui Fischer Era toamna anului 39S £, plină de o sfâșietoare melancolie. Fiecare român simțitor purta o piatră grea pe sufletul său : era atmosfera de oră de care ne văzurăm de­odată împresurați. Se rostea peste tot ordinul dat jandarmeriei „Jeder Verdächtige ist aieder zu machen“. Și care Român nu putea fi „verdächtig ?" Mulți Intelectuali de ai noștri nu Îndrăzneau­ să iasă din ogradă, căci îndată puteai pica în mâna­ tânătorier după „trădă­tori" și erai purtat pe drumuri in urma denunțurilor făcute, în toate cazurile câte se cunosc eu, de Evrei. Așa i s’a întâmplat cumnatului meu, studen­tului de’ pe stânc M. Boca, care mergea pe stradă în Rădăuți, când deodată se am­nă un Evreu de el și cheamă in­gura mare poliția, că ar fi de arestat un trădător. A fost purtat tot orașul,­­ de la un oficiu la altul, până a fost eliberat la intervenția secreta­rului orășănesc Tit Gribovschi. Locuitorul din Mar­ginea Ion Moromanl s’a certat ca alt Evreu în Rădăuți asupra prețului mărfii. ‘Evreul pe loc îl dă pe mâna poliției care il arestează fără să-i «pună vina, rămânându-i trăsura în drum. Cazuri de acestea cunosc fără număr. Iată și ai meu, In comuna oficianul meu, unde mă cunoaște tot copilul, am ieșit într-o zi spre a merge la adminis­trația silvică, distanță de un chilometru. Pe drum întâlnesc o trăsură cu patru Evrei a căror privire batjocoritoare mă împresionă, întorcându-mi dinspre numita administrație, am întâlnit as­aoldat și doi plăeși de sat, alergând și oprindu-se I­agi mine zise udul cătră alta! : „Cum ne-au spus Jidanii, pă­rintele e acela“. Ce era ? După explicația plteșilor Evreii cu risul batjocoritor cari ra’au întâlnit au întrat indată în jandarmerie, informându-o că aș fi venit d­ispre toloacă cu o birjă, și că ar fi un spion care ar trebui imediat arestat. Grație asigurărilor mele că o birjă în genere n’a trecut pe acolo, precum și îm­prejurării că plutonierului Anton Sik ii lipsea, simțul barbar de a se ține în toate de ordinele fișerești, am scăpat. Din aceste puține cazuri cari, cum am zis, s’ar putea înmulți la infinit, vedem că în prigonirile din chestie e ceva specific. Aceasta e o constatare care au trebuit s’o admită și Evreii mai obiectivi pe cari î-am interpelat la întâmplare, ca anul care eram personal jignit. De altfel, cât de antisemit sânt, s-o mărturi­sească Evreii care după întâmplările înșirate mai sus, pe timpuri primejdioase, au fost primiți și găzduiți de mine. Cei ce rezonează de câte ori sinceritatea noa­stră nu se convine, să-și însemne că antisemitismul, dacă se va desvolta în­ noi vre-odata, va fi, ca și ori nnde, an efect și nu o cauză, cum o pretind din rea credință. G. BaukIevici Contopire de partide politice iatre partidul țărănesc din vechiul Regat și intră par­tidul basarabean urmează tratative în vederea conto­pirii acestor partide. ! Í A­i . .­­, r, ---■ [UNK],rișdn Nri 390 Scrisori din Paris Iarăși Wilson Scrisoarea prezidentului statelor Unite către sena­torul Hitchcock a produs mare alarmare în presa franceză. Apreciațiile foarte severe ale prezidentului In ceea ce privește atitudinea actuală a statelor euro­pene, și mai ales in ceea ce privește Franța, pe care Wilson o acuză de militarism, silește redacția ziarul „Le Temps"* ca să răspundă la atacurile aduse contra Franței, care și de,, data asta a suferit nedreptate. în faimoasa scrisoare Wilson, după ce face o critică a reservelor propuse de Lodge și adoptate de senatul american, reserve referitoare la articolul 10 al trata­tului de Versailles, face aluzie la marea Britanie și la Japonia, cari au început să găsească prea multe in­terese comune în Pacific și continuă: „Să nu se uite ca articolul 10 constitue o renunțare la nedreptăți. Ambițiile marilor puteri, cu cari am fost asociați în război, nu sânt nicidecum moarte, nici chiar te consi­liie națiunilor, în cari avem cea mai mare încre­dere, și cu cari dorim să fim cât mai strâns asociați pentru ca să putem resolvi problemele păcii. In cursul intregii durate a negociațiunilor păcii la Paris, era evident că partidul militarist cercă din toate puterile să câștige preponderanța în consiliu. Acest partid a fost bătut atunci, azi însă el deține, puterea deoarece principalele argumente aduse la Paris în sprijinul re­vendicărilor italiene asupra Adriaticei sânt argumente strategice, adecă militare, și sub ele se ascunde pa­tima supremației navale in Adriatică. In ceea ce mă privește, nu tolerez mai ușor scopurile imperialiste ale altor națiuni decât scopurile analoage ale nemților. Prezidentul repetează apoi că în momentul de față e vorba de a alege intre două ideale: sau idealul demo­crației, sau idealul imperialismului. Contra idealului democrației, care e formulat în art. 10, toate puterile imperialiste ale Europei au fost ostile, falimentul lor acum ar însemna­­ triumful imperialismului, încheie: Responsabilitatea noastră ca națiune e copleșitoare to momciuíul de față al istoriei, și dacă aș putea aș cere fiecărui interesat în chestie ca să judece lucrul din punctul de vedere al binelui ce trebue făcut uma­nității, mai degrabă decât din acela al intereselor proprii și strâmte“. Senatorul Lodge și-a ținut de datorință ca să combată tot ceea ce spune Wilson referitor la Franța și îîalta, aducând la m­iiă elogii mareșalului Poch, care „nu e nicidecum animat de sentimente militariste și voia numai ca Franța să fie protejeată și asigu­rată contra nenorocirilor in viitor, plăgi de cari a avut așa de mare parte în războiul ce­ s’a sfârșit* A apărut Lehrbuch der rumänischen Sprach ® de Dr. Sextil Pușcariu, profesor universitar, membru al Academiei Române și Dr. Eugen Herzog, profesor universitar, membru corespondent al­ Academiei Române, ediția a doua refacută și augmentată. Este cea mai sistematică, cea mai practică și cea mai bună carte pentru învățarea limbii­­ românești.

Next