Glasul Bucovinei, martie 1920 (Anul 3, nr. 365-390)
1920-03-31 / nr. 390
Anul III 1030 Biblioteca univ. NUMĂRUL 25 BANII Cernăuți, Miercuri 31 Martie 1920 1 Iași Arion. dv. expiră lai *. r É iriMi partid Iliul ém APARE ZILNIC. TatofOT,«Mr. Ti Abonamentul F* a» »au 3 lei, pe ’s« an 80 lei, pe trei lai 15 lei, pean« țfenai sfinte , pe an an 80 lei, pe »js an 15 lei, pe trei mai 750 numai numărul de Duminică ps na an 10 lei, persan 5 lei, pe trei lani 2.50 lei « Un număr costă 25 bani. Rodacția fi administrat a üernant 1* Masda Fiesilei' io» 33 (FOSTĂ DOMNEASCĂ) 3a primesc articol« asmai iee&llta Fondator: Sextil Purcarla Anuntupi ți radamtl « ca'-cakaea după tarif și se primesc la administrati# STRADA FLONDOR No. 33 Pentru inserare in interiorul maralal se urcă taxa ca 50"., Desir al finirii La răspântie Vieața Internă a neamului românesc se găsește la o mare răspântie. Deoparte se sbuciumă vechiul politicianism In spasmurile unei agonii, care poate dura mai lungă sau mai scurtă vreme, după cum medicii chemați să-l ajute vor fi mai iscusiți sau mai puțin dibaci. De cealaltă parte se ridică în șiraguri dese și pe cale de a se organiza temeinic democrația tânără, cu reprezentanți în toate colțurile pământului românesc. Lupta, începută între aceste două forțe în parlamentul, disolvat acum, se va da la alegerile, care vin, cu o îndârjire fără seamăn în analele politicei românești. Ca și în primăvara anului 1918, când poporul românesc se găsia la îngrozitoarea răspântie dintre a muri până la unul sau a se supune condițiunilor de pace, dictate de trufia unui dușman setos de răsbunare, a dat și acuma conducerea Statului generalului. Averesen, »Liga Poporului«, al cărei președinte este, e mai mult o asociație, decât un partid politic. La ea sânt reprezentate elemente de diferite concepțiuni politice. Se găsesc în această «Ligă», creată la Iași în irigările umilirii noastre din partea Germanilor, boieri ce nu prea vor să cedeze nimic din drepturile clasei lor, magistrați și funcționari cinstiți, țărani, cari cer realizarea reformelor făgăduite de Rege și muncitori cari împing spre stângă. Astfel alcătuită, nu e de mirare că «Liga Poporului» stă astăzi la mijloc între dreapta vechiului politicianism și stânga moderată a democrației naționale. Ea, in frunte cu șeful ei, se găsește astăzi la aceeași răspântie ca și întreg neamul românesc. Vor birui în ea elementele democratice, între care nouă ne place să numărăm și pe generalul Averescu, «Liga Poporului» va aplna drumul ce duce spre stânga, spre o democratizare adâncă și reală a țării — și atunci opera înfăptuită de actualul guvern va fi opera binecuvântată a vremii. Ce va fi însă să învingă elementele reacționare, ajutate poate și de vechiul politicianism din afara «Ligei Poporului», atunci actualul guvern va sprijini opera de încetenire a progresului politic, ajutând o biruință vremelnică a celor ce văd o primejdie în manifestațiile, câteodată cam elementare, ale democrației noastre tinere. Și atunci guvernarea generalului Averescu va fi de scurtă durată și va însemna uzarea marii sale popularități, ceea ce în actualele împrejurări n’ar fi nici în folosul d-sale, dar nici în folosul țării. E o răspântie grea în vieața noastră politică, pe care noi dorim s’o vedem îndrumată numai pe drumul de liniște productivă și de progres cât se poate de mare. D. Marmilias, D. Deschanes, președintele republicei franceze, a spus : Cel care își dă banii pentru consolidarea finanțelor Statului face tot atâta pentru patria sa, ca și eroul care a luptat în tranșee. Subscrieți dar la împrumutul Intern. Față de întrebări aderenților noștri relativ la raportul dintre partidul democrat al Unirii și partidele din vechiul Regat, comunicăm: Partidul democrat al Unirii n a fuzionat și nu fuzionează cu nici unul din partidele in vechiul Regat, ci-și păstrează neatinsă independența, ținând strict la realizarea programului sta. Dăm cea mai categorică desmințire svonurilor ce sunt în contrazicere cu această declarație a noastră. Comitetul executiv al Partidului democrat la Unirii Complicii iui Fischer Era toamna anului 39S £, plină de o sfâșietoare melancolie. Fiecare român simțitor purta o piatră grea pe sufletul său : era atmosfera de oră de care ne văzurăm deodată împresurați. Se rostea peste tot ordinul dat jandarmeriei „Jeder Verdächtige ist aieder zu machen“. Și care Român nu putea fi „verdächtig ?" Mulți Intelectuali de ai noștri nu Îndrăzneau să iasă din ogradă, căci îndată puteai pica în mâna tânătorier după „trădători" și erai purtat pe drumuri in urma denunțurilor făcute, în toate cazurile câte se cunosc eu, de Evrei. Așa i s’a întâmplat cumnatului meu, studentului de’ pe stânc M. Boca, care mergea pe stradă în Rădăuți, când deodată se amnă un Evreu de el și cheamă ingura mare poliția, că ar fi de arestat un trădător. A fost purtat tot orașul, de la un oficiu la altul, până a fost eliberat la intervenția secretarului orășănesc Tit Gribovschi. Locuitorul din Marginea Ion Moromanl s’a certat ca alt Evreu în Rădăuți asupra prețului mărfii. ‘Evreul pe loc îl dă pe mâna poliției care il arestează fără să-i «pună vina, rămânându-i trăsura în drum. Cazuri de acestea cunosc fără număr. Iată și ai meu, In comuna oficianul meu, unde mă cunoaște tot copilul, am ieșit într-o zi spre a merge la administrația silvică, distanță de un chilometru. Pe drum întâlnesc o trăsură cu patru Evrei a căror privire batjocoritoare mă împresionă, întorcându-mi dinspre numita administrație, am întâlnit asaoldat și doi plăeși de sat, alergând și oprindu-se Iagi mine zise udul cătră alta! : „Cum ne-au spus Jidanii, părintele e acela“. Ce era ? După explicația plteșilor Evreii cu risul batjocoritor cari ra’au întâlnit au întrat indată în jandarmerie, informându-o că aș fi venit dispre toloacă cu o birjă, și că ar fi un spion care ar trebui imediat arestat. Grație asigurărilor mele că o birjă în genere n’a trecut pe acolo, precum și împrejurării că plutonierului Anton Sik ii lipsea, simțul barbar de a se ține în toate de ordinele fișerești, am scăpat. Din aceste puține cazuri cari, cum am zis, s’ar putea înmulți la infinit, vedem că în prigonirile din chestie e ceva specific. Aceasta e o constatare care au trebuit s’o admită și Evreii mai obiectivi pe cari î-am interpelat la întâmplare, ca anul care eram personal jignit. De altfel, cât de antisemit sânt, s-o mărturisească Evreii care după întâmplările înșirate mai sus, pe timpuri primejdioase, au fost primiți și găzduiți de mine. Cei ce rezonează de câte ori sinceritatea noastră nu se convine, să-și însemne că antisemitismul, dacă se va desvolta în noi vre-odata, va fi, ca și ori nnde, an efect și nu o cauză, cum o pretind din rea credință. G. BaukIevici Contopire de partide politice iatre partidul țărănesc din vechiul Regat și intră partidul basarabean urmează tratative în vederea contopirii acestor partide. ! Í Ai . ., r, ---■ [UNK],rișdn Nri 390 Scrisori din Paris Iarăși Wilson Scrisoarea prezidentului statelor Unite către senatorul Hitchcock a produs mare alarmare în presa franceză. Apreciațiile foarte severe ale prezidentului In ceea ce privește atitudinea actuală a statelor europene, și mai ales in ceea ce privește Franța, pe care Wilson o acuză de militarism, silește redacția ziarul „Le Temps"* ca să răspundă la atacurile aduse contra Franței, care și de,, data asta a suferit nedreptate. în faimoasa scrisoare Wilson, după ce face o critică a reservelor propuse de Lodge și adoptate de senatul american, reserve referitoare la articolul 10 al tratatului de Versailles, face aluzie la marea Britanie și la Japonia, cari au început să găsească prea multe interese comune în Pacific și continuă: „Să nu se uite ca articolul 10 constitue o renunțare la nedreptăți. Ambițiile marilor puteri, cu cari am fost asociați în război, nu sânt nicidecum moarte, nici chiar te consiliie națiunilor, în cari avem cea mai mare încredere, și cu cari dorim să fim cât mai strâns asociați pentru ca să putem resolvi problemele păcii. In cursul intregii durate a negociațiunilor păcii la Paris, era evident că partidul militarist cercă din toate puterile să câștige preponderanța în consiliu. Acest partid a fost bătut atunci, azi însă el deține, puterea deoarece principalele argumente aduse la Paris în sprijinul revendicărilor italiene asupra Adriaticei sânt argumente strategice, adecă militare, și sub ele se ascunde patima supremației navale in Adriatică. In ceea ce mă privește, nu tolerez mai ușor scopurile imperialiste ale altor națiuni decât scopurile analoage ale nemților. Prezidentul repetează apoi că în momentul de față e vorba de a alege intre două ideale: sau idealul democrației, sau idealul imperialismului. Contra idealului democrației, care e formulat în art. 10, toate puterile imperialiste ale Europei au fost ostile, falimentul lor acum ar însemna triumful imperialismului, încheie: Responsabilitatea noastră ca națiune e copleșitoare to momciuíul de față al istoriei, și dacă aș putea aș cere fiecărui interesat în chestie ca să judece lucrul din punctul de vedere al binelui ce trebue făcut umanității, mai degrabă decât din acela al intereselor proprii și strâmte“. Senatorul Lodge și-a ținut de datorință ca să combată tot ceea ce spune Wilson referitor la Franța și îîalta, aducând la miiă elogii mareșalului Poch, care „nu e nicidecum animat de sentimente militariste și voia numai ca Franța să fie protejeată și asigurată contra nenorocirilor in viitor, plăgi de cari a avut așa de mare parte în războiul ce s’a sfârșit* A apărut Lehrbuch der rumänischen Sprach ® de Dr. Sextil Pușcariu, profesor universitar, membru al Academiei Române și Dr. Eugen Herzog, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române, ediția a doua refacută și augmentată. Este cea mai sistematică, cea mai practică și cea mai bună carte pentru învățarea limbii românești.