Glasul Bucovinei, august 1920 (Anul 3, nr. 483-505)
1920-08-08 / nr. 488
Pit. 2 \ GLASUL BUCOVINEI Galera considerațiuni asupra Proiectului pentru Statutul general al funcționarilor publici de Alex. Grigorescu Art. 41 al proiectului în discuție precede dreptul funcționarilor de a se asocia între ei pentru apărarea intereselor lor profesionale, desvoltarea culturei intelectuale și fizice, ajutarea reciprocă prin credite etc... .precum și pentru orice alte scopuri cari nu sânt în contrazicere cu obligațiunile lor de funcționari. Aici d. Grigorescu evident aduce o utilă lărgire a drepturilor funcționarilor publici atât față de dispoziționise § ului 25 din pragmatica austriacă, cât și față de legea din 1909 a vechiului regat, care interzice funcționarilor să se asocieze pentru interese profesionale fără o prealabilă decizie inapelabilă a Ministerului de care depind. In acelaș articol alineatul 5 d. Grigorescu stabilește categoric inadmisibilitatea grevei funcționarilor publici. Și cu tot dreptul. Evident că dacă greva particulară, nu Insă cea socială a muncitorului particular e admisibilă, ea țintind numai la restabilirea unui echilibr economic între patron și muncitor, cea a funcționarilor publici sau a muncitorilor din stabilimentele publice constitue o gravă atingere a intereselor statului. Raportul juridic intre funcționar și stat e cu totul altul decât acela dintre patron și muncitor. Funcționarul nu se găsește față de stat în condițiunile unui contract de servicii (locațiunea lucrărilor art. 1470 etc. cod. civil.) El a cunoscut dinainte condițiile în cari întră și cari erau general stabilite pentru toți suncționarii de aceiaș categorie. Apoi funcționarul public nu are riscul lucrătorului, închiderea uzinei etc... El e asigurat pentru caz de boală și în caz de infirmitate prin dreptul la pensie. Așișderea funcționarul nu poate invoca nedreptatea împărțirii beneficiilor muncii sale, căci statul nu este capitalist și dacă cumva rezultă vreun plus de pe urma muncii colective a întregii națiuni acesta întră în patrimoniul comun al populațiunii 2K Opiniunea că funcționarii publici nu au dreptul de grevă este generală, zice d. A. Teodorescu. Și d-sa citează textual după francezul Georges Cahen : „Cât despre grevă ea este inadmisibilă din partea agenților servviciului public, oricum ar fi ei ; primind funcțiunea de la stat, ei renunță la dreptul de a părăsi Inelul în urma unei înțelegeri. Un contract public, desbătut de parlament, îi leagă de națiune. A-i rupe printr-o acțiune simultană și colectivă este altceva decât o grevă ; este o piedică pusă exercițiului suveranității naționale i^funcționarea unuia sau mai multora din organele sale. In starea actuală a societății și a civilizațiunii agenții și funcționarii unui serviciu public nu pot face act de greviști fără să nu facă in acelaș timp și act de revoluționari“ 3) stabilește în concluzii că : „Trebue considerat ca delict orice încetare concertată de serviciu a funcționarilor depinzând de stat, județ și comună, sau a meseriașilor și muncitorilor din stabilimentele publice cu caracter economic, industrial și comercial , precum și a tuturor acelora, cărora le este încredințată asigurarea unui serviciu public remunerat de stat. Toți aceia cari au preparat, organizat și declarat astfel de greve sa fie pedepsiți penalicește, pe lângă destituire, concediare sau înlocuire și pierderea drepturilor la pensiune“. Ajungem la capitolul responsabilității funcționarului public. Proectul d-lui Grigorescu se ocupă mai mult de responsabilitatea disciplinară (art. 43—52) a funcționarilor, amintind în art. 43 că prin aplicarea pedepsei disciplinare nu se stânjenește eventuala responsabilitate penală. Iar în art. 81 se zice : „Cazurile grave, cari ar îndreptăți o pedeapsă penală, se comunică și precum interesantul său studiu juridic-economic despre „Dreptul la grevă“ d. Decusară b statorului“... Nu avem nimic de obiectat împotriva felului cum dl. Grigorescu resolvă până în cele mai mici amănunte chestiunea responsabilității disciplinare, deci a acestei oarecum interne răspunderi a funcționarilor publici. Decât plecând de la acelaș principiu al emancipării funcționarilor de sub atotputernicia politicei și deci a aducerii lor în dependență numai de lege și de ordinele legale ale superiorilor, vom cere ca și funcționarul administrativ să aibă toată răspunderea faptelor săvârșite în exercițiul sancțiunii sale. . ” E. C. Declară, Dreptul la grevă București 1920, pag. 42. (Va urma) Dr. Aurel Morariu ------------------------------------------------ !) Prof. A. C. Cuza în prefața scrierii d-lui E. C. Decnsara despre Dreptul la grevă distinge : greve particulare în sensul arătat sus, greve sociale acelea cari lovesc în interesele societății întregi, greve de echilibru care tind să stabilească raporturi mai juste intre muncitori și capitaliști la împărțirea produsului muncii și greve de disechilibru sau anarhice. op. cit. pag. 8 etc... 1) A. Teodorescu, op. cit. pag. 189.3) A. Teodorescu, op. cit. pag. 190, pentru noi „Educația socială*, stăruind cum se făcea în timpurile vechi cum se face azi și cum ar trebui să se facă. Profesorul Dr. A. Ieșan ne-a ținut importante prelegeri din „Pedagogie și Psihologie* , iar prof. Dr. Gușuleac din „Botanică*. instructive au fost mai ales excursiunile botanice făcute prin munții Câmpulungului: „Rărău“, „Pietrele Doamnei“, „Moncel“, Izvorul Alb, Adam și Eva etc. Un frecventant al cursurilor a ținut o prelegere despre „Sereologie“ adresând un apel câtre cursiști pentru a introduce acest ram de industrie atât de Însemnat, în toată țara. La o excursie cătră Pojorâta pe „Muncel“ ne-a vorbit profesorul Școalei Normale din Folticeni N. Ciurea despre „Geologie“. Aceste cursuri n’au fost numai o perfecționare pentru noi, dar și o recreare petrecând și umblând, prin aer proaspăt și sănătos. Mai țin să amintesc că atât frecventații ,cât și profesorii au fost foarte mulțumiți cu conducerea acestor cursuri și dorim ca ele să continuie și pe viitor. Ar fi bine însă ca viitoarele cursuri să fie mai lung timp și să se deie posibilitatea, ca să participe la ele cât mai mulți învățători. La acul viitor sperăm, că se vor face pregătiri mai temeinice și mai din vreme. Cursurile aceste, aranjate cu pripă au satisfăcut pe toți, I. L. Viorescu Bucureștii citat la ordinea zilei în Franța . Un decret, citând la ordinea de zi a armatei orașele franceze Lille, Valenciennes, le Cateau, Saint Dec, pentru atitudinea lor în timpul războiului, cuprinde și Bucureștii cu notificarea următoare : nD& la declarația războiului făcută de România imperiilor centrale, Bucureștii au suferit zilnic, în vreme de trei luni, bombardările aeriene ale inamicului, care au făcut mai mult de o mie de victime fără ca moralul populației să fie scăzut, nici patriotismul său redus. A arătat în toate circumstanțele o atitudine patriotică cu toată presiunea germană, în curgere de vreme de doi ani de ocupațiune inamică, și a dat probe neîndoioase de patriotism când cu incidentele care au precedat armistițiul și cu ocaziunea intrării triumfale a trupelor române și aliate la Decembrie 1ç/8». ■ [UNK] [UNK] .............• ■ [UNK] [UNK] [UNK]—»« ....—•— Cursurile universitare de vară la Câmpulung Ca și in Regatul vechin, în Basarabia, în Ardeal s’au înființat și in Bucovina anul acesta la Câmpulungul moldovenesc cursuri universitare de vară pentru învățătorimea noastră. Avem a mulțămi Secretariatului general dela instrucția publică care in înțelegere cu Asociația generală a corpului didactic român din Bucovina de sub conducerea d-lui inspector școl. jad. Cornel Gain, și împreună cu profesorii universitari cari s’au obligat să țină aceste cursuri pentru întreaga dăscălime din țară. Ne aducem aminte de cursurile de vară dela Văieni,-de Munte a marelui nostru ,invățat N. Iorga, pe care nu toți dintre noi le-au putut cerceta. Mai târziu regretatul George Tofan a înființat la Dorna-Candreni în anul 1913 asemenea cursuri de vară. • De atunci încoace n’am mai avut ocazia să ne găsim la izvorul de cultură,pe care numai astfel de cursuri ni-l pot oferi. Cauzele principale au fost evenimentele războinice. Cursurile din anul acesta la Câmpulung au aflat mare răsunet în întreaga țară și toate județele au numit reprezentanți, care să urmeze aceste cursuri. Ele au început la 20 Iulie, și s-au finit de data asta la 3 August a. c. fiind foarte bine frecventate. Pe lângă frecventații delegați s’au mai anunțat mulți din voie liberă din localitate și imprejurime. Din împrejurime sosiau zilnic noui carsiști, așa încât sala cursurilor adesea era neincăpătoare. Cu deosebită plăcere am ascultat cu toți interesantele prelegeri din „istoria Românilor“ ținute de cunoscutul prof. Dr. R. Cândea, care intr’un grăia dulce ne-a desfășurat povestea neamului nostru. Profesorul Dr. Alecu Procopovici ne-a vorbit cu o deosebită măiestrie despre „Istoria literaturii române". — Profesorul Dr. Traian Brăilean ne-a arătat în prelegerile sale cât de importantă și folositoare e Sr. 488 ------------------------------------------Unificarea valutară la ședința Camerii din 4 August a. c. d. ministru de finanțe ad-interim Take Ionescu a făcut următoarele declarații în privința retragerii coroanelor : «Coroanele de 10 mii vor fi supuse unui tratament special. «Nu trebuie să se confunde operația de schimbare de monedă cu un împrumut forțat sau cu impozitul pe capital. Aceste două măsuri financiare vor fi luate la timp, prin proiecte de legi speciale. In privința cursului în care se vor schimba coroanele d. Jache Ionescu spune : „Cursul este o chestiune de măsurat cu oarecare dreptate între cursul de azi al pieței și paritatea propusă de d. Mihai Popovici. Intre aceste două extreme vom căuta să găsim un curs posibil, care să nu lovească nici în interesele statului, nici în ale particularilor. «Nu înțeleg să fac împrumut forțat. Dacă vom găsi, acumulate în câteva mâini sume considerabile nam avea dreptul să fim ispitiți să plătim numai o parte, în bancnotele bancei naționale, iar restul în bilete de casă ? Bonurile de casă vor fi plătite repede celor cari au sume mici. Ceilalți pot să mai aștepte. ---------------------si-------------------— Sistem > austriac Din Mitocul Dragomirnei, primim următoarea corespondență pe care o publicăm în întregime: Ca și pe timpul Austriecilor Nemții din comuna Mitocul Drag, au ales în comitetul comunal pe acei Români, cari fac toate după placul lor. Ba ei au făcut și mai mult decât făceau in Austria, căci au declarat pe față, că la alegerile comunale vor merge numai cu fostul gerent austriac Constantin Morar și că nu vor merge niciodată cu acei oameni între cari se află preotul, învățătorii și ceilalți întelectuali români. Așa au și făcut. Nemții și jidovii și cu fel de fel de rămășițe austriace de aici au agitat contra alegerii intelectualilor români și ai oamenilor lor și au reușit să-și aleagă un comitet comunal format din Nemți și Români nemțiți în frunte cu credinciosul lor fostul gerent austriec. Morar. Nici un intelectual român n’a fost ales în comitetul comunal și cârma acestei mari și frumoase comune românești a ajuns in mâna Nemților. Cu durere trebue să mărturisim că la aceasta reușită a Nemților au contribuit și unele a gazete românești, combătând pe acei buni Români cari se sbuciumau să nu ajungă cârma comand in mâna Nemților. Contra abuzurilor făcute la alegerile comunale s’a înaintat un protest, însă până astăzi nu s’a primit nici un răspuns. Alegându-și Nemții un comitet comunal după placul lor au și început ași căuta de interesele lor și intre multe alte hotărâri luate de comitetul comunal in favorul Nemților au mai hotărit in ultima ședință ca să vândă casa comunală și să" cumpere cu bani grei casa națională germană și să dea Nemților alt loc comunal pentru clădirea altei case naționale germane.