Glasul Bucovinei, august 1920 (Anul 3, nr. 483-505)

1920-08-08 / nr. 488

Ÿ * * ? 4 Nr. 488 Organul partidului democrat al unirii APARE ZILNIC Telefon No. 81­1 Fondator: Sexfil Pușcăria ABONAMENTUL: Pe un an â0 lei, pt *js an 40 lei, pe trei luni 20 lei, pentru țărani zilnic , pe un an 40 lei, pe ‘j**] â0 Lei, pe trei lmi 10 lei, tusem numărul de Duminică pe un an 10 lei, pe H, an 5 lei, pe trei luni 2,50 lei. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălita Manuscrisele nu se Înapoiază ANUNȚURI ȘI RECLAME: sa caresfu­ază după tarif și se primesc la administrația Strada Domnească No. 33 Pwatrt Inserate în interiorul ziarului se arcă toastea =^===== s : =a Când în Octombrie 1918 se încheia mai doritor armistițiu, toată lumea credea cu multă convingere, că vremea dinaintea războiului se întoarce cu pași repezi și că pentru mult timp, dacă nu cumva, pentru totdeauna, vuietul tunu­rilor nu se va mai auzi. Și totuși de doi ani țin durerile nașterii și tânăra și mult așteptata zeiță a păcii celei noui, nu s’a ivit încă pe de­plin, îar tunul bubuie din nou, nu numai în Asia­ Mică șî Tracia turcească, ci și în Polonia șî Polonia rusească, precum și dealungul înco* Iăcitulul Nistru care e hotarul nostru dinspre răsărit. Războiul din celelalte părți nu ne privește, aceia însă dintre bolșevicii ruși și Poloni ne in­teresează și pe noi, căci o parte din e­­ae des­fășoară la frontiera noastră. De aceea și multele și feluritele știri în legătură cu el, ba­că mobilizăm, ba că sărîm în ajutorul Poloniei, ba că primim mandat să-l facem pe jandarmul Europei apusene în Rusia­­ bolșevică și câte de toate , toate, știmi de do­meniul fanteziei. Războiul cel mare precum a redat atâtor altor popoare robite libertatea și independența, tot așa a reînviat și vechiul regat al Poloniei în forma unei republici Independente. Ca orice stat nou înființat și ca aproape toate statele ce­ au luat parte la războiu, și noua republică poloneză avea nevoie înainte de toate de pace, spre a se închega și spre a-și desăvârși consolidarea. Dar tot pe atât de adevărat e ci o vecinică și mare primejdie pen­tru ea erau sovietele bolșevice cad prin masca transparentă a slobodei lor fără de margini și fără de cap, își arătau și-și arată încă tot mai mult ghiarele imperialiste, falsând la restau­rarea împărăției țarilor chiar cu­ adaogirea Ța­­rigradului. Fie deci că îndemnați de Influențe fran­ceze, de­oarece capitalul francez are cel mai mare interes la strivirea stăpânirii bolșevice din Rusia, fie că pe calea aceasta guvernul polonez credea a dobândi mai ușor pentru patria sa vechile frontiere din vremea de înflorire a pu­­terii poloneze, fie că Polonii au fost siliți la acest pas, deoarece ar fi avut informații si­gure, că bolșevicii sub masca tratativelor de pace cu Polonia pregăteau o mare ofensivă îm­potriva aceleași Polonii, destul că Polonii încep o viguroasă ofensivă împotriva sovietelor bol­șevice, cu masse remarcabile, stăpânirea lor întreaga Ucraina, scoțând de sub Dar soarta ar­melor se întoarce și azi Polonia pare să fie în pri­mejdie mare in fața numeroaselor divizii roșii. Nu ne vine a crede că această primejdie sa fie atât de mare din partea armatelor roșii, câci acestea pe­ cât de inte­res ca din pământ numeroase și puternice, tot așa de repede se și risipesc și se evaporează. Mai serioasă e situația la Polonia, dacă spiritul destractiv bolșevic se va fi furișat și în rândurile armatei poloneze.. Oricum, dacă primejdia bolșevică e o pri­mejdie serioasă pentru Polonia, emoția noastră nu poate fi decât sinceră și plină de compăti­mire. Tot Interesul nostru e ca Rusia moscali­lor, având orice fel­­ de constituție și formă de guvernământ, să nn ajungă până în hotarele noastre. Ne-ar fi un vecin prea puternic și deci supărător. Cu toate acestea, deci e vorba ca cineva să sară în ajutorul Poloniei, acela nu poate îl decât unul din marii Aliați. Și în adevăr, aceasta și se întâmplă la chip indirect . Anglia cere bolșevicilor, ca mai întâiu să oprească ofensiva lor împotriva Poloniei, dacă doresc ca Anglia să îa relațiile economice cu Rusia sovietică. Acest gest al Angliei, sprijinit ș­i de ceilalți aliați, credem că va readuce­ în curând pacea în granița noastră de răsărit România întregită are prea multe răni de pe urma războiului de vindecat și e prea de­parte de marii ei Aliați decât să se poată ho­tărî a trece Nistrul, ce tos Impazia ce o are pentru Polonia. Va ști însă să se­­ pregătească și să ia toate măsurile trebuincioase, ca frontie­­rile să­­ fie scutite și orice încercare de încăl­care a hotarelor ei, din orice parte ar veni ea, să fie înfrântă din capul locului. Deocamdată această primejdie nu e deloc, deoarece bolșevicii, au destule pe capul lor. Dar, cum sunt incal­culabili în hotărârile lor, te poți aștepta la ori­ce încercare din partea lor. In orice caz însă, încrezuți în puterile noastre și în prietenia ma­rilor aliați de cari nu ne putem despărți nici la bine nici la rău, nu trebuie să avem nici o frică de primejdia bolșevică. Vasile Grecu -------------------------------------------­Activitatea averescanilor bucovineni Am anunțat aca câtva timp că la București s’a constituit clubul parlamentarilor averescani bucovineni, din care fac parte toți deputații și senatorii „aleși“ în Bucovina după sistemul pistental de corupție și samovolnicie al d-lui Dori Popovici. Pentru ca mentali­tatea averescanilor bucovineni să nu se desmintă nici cu acest prilej au fost cooptați ca membri în acel club și profesorul ucrainean Dr. B. Kozak, căruia i s-a dat cinstea de vicepreședinte al clubului, apoi neamțul Dr. Kohiruss, cei cu supărarea că lumea dela București nu-i prea ia în seamă, și în fine și repre­zentantul evreilor d. Dr. B. Straucher. Iată deci recon­stituită la București reprezentanța internațională a unei Austrii în miniatură, produs al mentalității celor de teapa lui „homo bucovinensis“ de la cutare redacție din Cernăuți: Sediul acestui club e, după cum aflăm, la o masă din fundul cafenelei ciocoiești Capșa. Așa și trebue să fie , că doar în Capșa plămădesc de ani de zile soarta țării toți cuconașii d-lui Avereschi. Și cât de bine trebue să i se șadă în acea cafenea de strașnii lux de pildă d-lui Ifrim Popescu, sau chiar d-lui Candrea !! Noroc că Dori plătește din „cassa clubului“(!) că de altfel ca toată diurna de 160 lei pe zi n’ar rămânea bani pentru alte zăbave, mai frumoase! Ce zici, domnule „senator“­Cozmiuc? CITITI * „GLASUL BUCOVINEI Nu vă jucați cu focul, domnilor Stăpânirea averescană di­n Bucovina, în frunte cu faimosul lichidator general, d. Dori Popovici, pare că anume e pusă ca, tocmai in împrejurările de astăzi, să aducă la desnădă­jeluire populația intregei provincii. După ce administrația și-a lichidat așa de bine, că nici ducpă o săptămână de la ziua întâiu a Innei, funcționarii, și așa plătiți mai rău ca cei mai de rând lucrători, nu și-au primit încă salariile, rămâind muri­tori de foame și expuși cămătarilor, și-a pus numai­decât în gând să nemulțămească și lumea satelor, de­­dându-se la cele mai primejdioase și necugetate mă­suri. Se știe că administrația țării de sub conducerea d-lui I. Nistor, înțelegătoare a mersului democratic al vremii, a lucrat o lege agrară corespunzătoare spiritel Iii vremii și spre mulțumirea generală, trecând ime­diat, după sancționare, la punerea ei în practică. Proprietarii erau împăcați cu această lege, iar țăranii voioși și mulțumiți, ceea ce în vremile de azi, era o mare isbridă patriotică și națională. Ei bine, stăpânirea d-lui Dori Popovici, nu nu­mai că a oprit în loc îndeplinirea legii agrare, încer­când să-i dea o formă mai ciucească și potrivnică vremii, ci caută chiar faptele îndeplinite spre binele țărănimii și a țării, să se întoarcă, spre nemulțumirea țăranilor și primejduirea țării. Asfel, potrivit legii sancționate de M. S. Regele, lege care și acuma își are încă deplina ei putere, nefiind încă desființată, administrația de sub conduce­rea d-lui Nistor, a împărțit în comuna Comănești și Ludi-Humorului pământ țăranilor. După ce i-au stăpâ­nit aceștia un an și l-au lucrat, vine democraticul domn Dori Popovici și în nemărginita lui iubire de poporul românesc, încearcă acuma să ia, barem ju­mătate, din pământul dat țăranilor, deocamdată in arendă, până la îndeplinirea formalităților de­­ impro­­prietărire, și să-l dea înapoi — cui credeți ? — unui proprietar român sau poate vreunui neromân care face însă o agricultură model spre luminare țăranilor și folosul țării ? Nu, doamne păzește ! Ci în folosul unui­ proprietar de velniță, căruia pământul rămăs nu-i ajunge pentru fabricarea celei mai primejdioase otrăvi a țărănimii noastre. Noi credem că acuma, când la frontiera țării bubue tunul bolșevic, aceste încercări ale d-lui Dori Popovici sunt un joc inconștient și periculos și cu inima plină de durere pentru binele și siguranța pa­triei noastre iubite, strigăm cătră guvernul central, să pute stavilă faptelor nesocotite, ale oamenilor săi din Cernăuți, indepărtându-i sau incumințindu-i. Credem că pentru lichidarea țării condusă de d-nul Dori Popovici și oamenii săi mai de aproape e de ajuns spiritul ce se­ fabricăm­ fără intensificarea lucrului de la fabrica de spirt din Cernăuți. -----------------------------------------­Un bun român întreruperea tratativelor ruso-polone Delegația polonă, care s’a întâlnit cu cea bolșevică la Baranovici, ne având mandat din partea guvernului polon, ci numai a comandamentului frontului polon a fost sfătuită de cea rusă să se întoarcă la Varșovia pen­tru a comunica guvernului său următoarele : a) Dela început guvernul polon s’a obligat ca odată cu negocierile condițiilor armistițiului, delegația polonă să prezinte și condițiile de bază ale păcei ; b) fără prezentarea condițiilor de bază ale pacei delegația bolșevică nu poate semna armistițiul ne­având nici o bază în ceace privește pacea ; c) delegația polonă se va întoarce la 10 August în Minsk pentru a analiza răspunsul guverntarii polon cu privire la armistițiu și pace. Delegația polonă a plecat la 2 August la Var­șovia.. /

Next