Glasul Bucovinei, septembrie 1920 (Anul 3, nr. 506-527)

1920-09-16 / nr. 518

3010 B'l [UNK]n^et 8V .­­»«iuni . . u ei tuni 10 lei. .. «n 10 lei, pe l­* an 5 lei, luni 2.50 lei. Nunnâru ! 50 hasai Cernăuți, Joi 16 Septembrie 1920 partidului democrat al unirii Telefon No. 61 Fondator: Sext în Pușcăria REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA: Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite Manuscrisele tra­se înapoiază Nr. 518 ANUNȚURI ȘI RECLAME­­sc casaâaazâ după tarif și se primesc la administrare­­ Strada Domnească No. 33 Rentru inserate in interiorul ziarustri se urcă taxa di Jjr­ ■ t > « -4k 4 Dupe un an de munca, O zi frumoasă de început de toamnă re­varsă din nesfârșita sa abundență ploaia raze­lor de foc poto­st ale veșnic tânărului rege al firmamentului asupra veselei capitale a Buco­vinei eliberate de apăsătorul jug străin. Mii de țărani și cărturari, veniți la chlemarea fruntașilor țării din toate colțurile ei, grăbesc spre locul de frățească întâlnire, spre a auzi cuvântul do­rit al acelora și spre a și spune cuvânt. Era ziua de 15 Septembrie propril lor 1919, ziua marii adunări constitutive a Partidului democrat al Unirii. In acea zi de început de toamnă, care sim­boliza involuntar, prin data sa cronologică, ma­­joritatea proiectului, iar prin veselia naturii In­­conjuratoare, nădejdile ce se legau pentru viitor de actul solemn al târnosirii Partidului democrat al Unirii, a luat naștere concretă și vizibilă acea nouă și totuș veche orientare politică In viața noastră națională, ale cărei­ începuturi coincid cu manifestările noastre culturale și literare de acum aproape 20 de ani. In ziua de 15 Septembrie 1919 massele poporului român din Bucovina, dela Dorna până Ia Nistru, și-au spus prin glasul reprezintan­­ților lor celor mai autorizați Crezul lor politic și prin hotărîrea lor unanimă au dat ființă și viață vie concepțiunilor și principiilor politice întruchipate în programul partidului nostru.­­N’a trecut de­ atunci decât un singur an de zile, dar un an de muncă bogată la roade bine­cuvântate, asupra căruia avem dreptul să pri­vim cu legitimă mândrie. Comemorând astăzi prima aniversare a înființării reale a partidului nostru, constatarea cea dintâi și cea mai prin­cipală, care ni se impune, este perfecta armo­­nie dintre activitatea noastră și programul par­tidului, dând rezultanta cea mai logică și­­ mai firească a raportului dintre cauză și efect. în conformitate cu vederile și principiile noastre, bazate pe o temeinică cunoștință a tre­cutului și a condițiilor de dezvoltare viitoare, în noul cadru al împrejurărilor actuale, a țării acesteia, noi am diriguit, în înțelesul consolidă­rii Statului român și spre m­ulțumirea generală, afacerile publice atunci, când răspunderea situa­ției era pe seama noastră, susținând acelaș punct de vedere și în primul parlament al României întregite și în Congresul din 18 Aprilie 1920, când am preferat să repășim, declinând răspun­derea pentru urmările ce se întrezăreau ale unei politici care nu o puteam aproba, decât să ne abatem de la programul nostru. Evenimentele ul­terioare, care au confirmat prevederile noastre, dovedesc corectitatea drumului indicat de noi. Ia urmărirea aceluiaș scop și conduși de aceleași principii am luat parte activă la alege­rile parlamentare din primăvara acestui an, re­gretând nereușita noastră nu din punct de ve­dere al partidului, ci în țării, căci partidul nos­tru a fost mai bine reprezintat în Corpurile Le­giuitoare prin cei doi membri ai săi, decât țara prin elementele eterogene care i s’au impus. Față de succesele reale ale muncii noastre conștiente, care culminează în rânduiala ce­ am fost introdus­e în­trebire­ obștești și la alcătuirea proiectului de lege pentru reforma agrară, gă­sit cel mai bun dintre câte au fost întocmite pentru ținuturile României întregite, succesorii noștri greu vor putea pune în balanța judecății publice desordinea generală ce domnește astăzi în Bucovina. Cu cugetul împăcat de­ ceea ce am făcut până acuma în această țară pentru prosperarea ei­ și pentru binele Statului, și mulțămiți de fe­lul cum ne-am împlinit datoria, noi pășim în al doilea an al activității noastre, însuflețiți de ace­leași sentimente și tot atât de hotărîți de a ne continua misiunea care ne-a adunat sub cutele steagului despățit în ziua de Septembrie 1919. Iorgu G. Tom­a ■ " ........--------------­Congresul studențesc dela Cluj Duminică s’a deschis primul congres studențesc din România întregită. Accelerated cu congresiști a sosit Sâmbătă seara la orele 7 la gară. Masina aflătoare pe peron intonează „Deșteaptă-te Române", in timp ce studenții coboară cântând „Pe-a­ nostru steag...“ împreună cu congresiștii a venit la Cluj și d. ministru Octavian Goga. Formându-se un imposant conîegio, congresiștii parcurg tot drumul până la căminul studențesc, unde vor fi găzduiți, la cântece patriotice. Duminică dimineață la 10, congressl s’a deschis în sala Teatrului Național. Peste două mii de studenți din București, Iași, Ch­șinău, Cernăuți și Cluj, umpleau sala într’un entuziasm de nedescris. Muzica mil­tară îetonă „Trăiască Regele", care a fost ascultat de întreaga asistentă în picioare. La orele 10 iam., apare d. ministru Octavian Goga, ocupând fotoliul preșidențial, având în dreapta sa pe S. S. Protoereul Guretiui Dimitriu , în stânga pe d. general Anastasia, comandantal corpului 5 de ar­mată. . Prmul care a luat cuvântul a fost studenta­ Pușcăria, președintele centralui Petru Maior din Cluj, spunând că Clujul are cel dintâi onoarea să adăpos­tească studențimea românească de pretutindeni, dar­nici de muncă cinstită pentru dezăvârșirea României Mari. Gajul, orașul odios al dominației maghiare care a trimis in temnițe pe părinții și strămoșii noștri, as­tăzi radiază Cultura românească neîmpiedicată de Car­­pații ce s’au dărâmat. Spune că studențimea a răspuns chemării con­gresului ținut în anul 1915 la Galați, care a hotărit ținerea acestui congres la Cluj. Termină sperând că studențimea va fi demnă de sângele vărsat care ar fi în sfințit unirea. ia numele studențim­ii bucovinene, vorbește d. Iacobencu, arătând condiile încă vitrege pentru cul­tura românească din Cernăuți. Exprimi întreaga soli­daritate a studenție­i bucovinene. D. Lăbușcă, președintele centrului studențesc ieșan, salută Ardealul jertfelor, aducând prinos de laude înaintașilor Avram Iancu, K­ein, Șincai, Maior, care au luptat din greu cu dușmanii românizmulți. Aduce de asemenea prinos de recunoștință lui Cuza Vodă căruia i se Împlinesc o suta de ani de la naștere. Spune apoi, că din Gai unde pornea prigonia de altă dată, astăzi se va respecta și ocroti toți cei ce vor păzi principiul trităței naționale. Insă vom fi împotri­va tendințelor centrifug«­sie dușmanilor. Va trebui să găsim mijloacele realizării unire­ sufletești în România Mare. D. Vintia Popescu, în numele centrului Bucu­­reștean, arată importanța congresului studențesc. Primarul orașului îsi salută pe oaspeții veniți la fostul centru de cultură maghiară, azi română, în­demnând pe studenți să se risipească in toate colțu­rile Ardealului, purtând cuvântul românesc. In aplauzele asistenței, d. M­aistru Goga ia cu­vântul îndemnând studențimea la muncă românească.. Spune că românii vor fi toleranți față de cei ce nu se vor ridica împotriva statului român. Continuă îndemnând pe studenții ce au luptat în tranșee să continue lupta in biblioteci și laboratorii de­oarece sufletul Românesc e încă bolnav și are nevoe de Întremare. Ca membru al guvernului Și ministru al artelor salută congresul urând spor la muncă pentru binele României. Mari. ‘O telegramă primită de congres din partea Unianei Femeilor Române este citită în aplauze. Fe­meile Ardeal­­ui promit să sădească în sufletele tine­relor generații, dragostea de neam și spiritul recu­noștinței pentru înfăptuitorii României Mari. D. Cioflec, directorul artelor anunță că se oferă o cupă de onoare pentru cea mai bună poezie oca­zională făcută de studenți. Rectorul Clujului, d. Dimitriu, într’o admirabilă cuvântare, salută studențim­a de pretutindeni ca un bătrân ce a văzut luptele trecutului in cetatea, până cri, a durerei. Studenții formează armata intelectuală care va desăvârși opera armatei­ de baonete. Salută pe cel mai de seamă român, pe Regele Ferdinand și pe cea mai de seâmtă româncă, Regina Maria. Declară congresul deschis. Se expediază telegrame Regelui și Reginei la București, președintelui Academiei Române, rectorilor universităților și președintelui Ligei Culturale. Luni încep disecțiunile congresului. ---------------------------------------- . „Dacia“. Liceul ortodox de fete In vederea începerea cursurilor se atrage atenția publicu­ni asupra faptului că încă în anul trecut s’au adaus la cele 6 clase de liceu 2 clase reform-real­­gimnasiale cu limba de predare română după absol­­virea cărora elevele au dre­ptul să urmeze la Univer­sitate, ceea ce după absolvirea celor 6 clase de liceu de fete nu­ puteau să facă. Un fapt care va interesa mai ales părinții din Vechiul Regat e mai departe că pe lângă toate cla­sele cari încă nu-s roman date afară de a VI a se deschid tu anul acesta cursuri paralele cu limba de predare română, astfel că nu te va mai repeta incon­venientul din anul trecut ca eleve din clase superi­oare, vecite din Vechiul Regat n­u puteau să urmeze­­a acest liceu din causă că limba de predare era cea germană. „ Afară de acestea e pendentă încă încuviințarea unui curs facultativ de limba germană, pentru că ele­vele care doresc să facă cele două clase superioare să poată scepe cu studiul limbei latine, care e obiec­tul principal al celor 2 clase, mai curând (de la a fii sau cel târziu de la a IV-a incepând), câștigându-și astfel cunoștințe solide în această mattrie atât de ne­cesară studiului universitar. Folosindu-se în clasele române cărți didactice din Regatul­ Vechia se impune și o apropiere tot mai strânsă de programul liceelor de a­p­o care se și face pe nesimțite, astfel că elevele foarte ușor vor putea face, la nevoie, trecerea de la acest liceu la ori­care altul din România­ Mare și vice-versa. -------------------*4»-------------------

Next