Glasul Bucovinei, noiembrie 1920 (Anul 3, nr. 553-576)

1920-11-21 / nr. 569

* * T­ e. * A­ mx r­ ii! 1 Anul HI 3510 a ® ARE ZILS fl C ■in ei­wmiiiini Hiwich Bogne mu «wieälwa&iriBappsfcg O l ABONAMENTUL: mmm » ta, j»c [ța m 4 © tai» pe trei temi 2» W, pentru 0MA pe tm­m 40 lei, p» %«e90 tei, pe tees­tei I0 tei,. 8»straJ de Desstea ț* m­m 40 M, pe Ht m tó, pe t#rf Sms &9S ki TCTÎA ȘI ADMINISTRAȚIAI Ceralap, Strada Dem­aeasei M*, SS Se prise«« «mai artS«#îe itfs&ttfe» ras are fnspoiasft ANUNȚURI ȘI RECLAME? » assettes d­e pä­tenii și se priaasc le Stewas D © OTivtas*ani N«, &e> tes feteteïMl .zitrnMi m umäf*ai 50 liani Cernăuți, Duminică 21 Noembrie 1920 partidului democrat al unirii Tgiefep Ho. O Pondittar* Soxffll­ ijJx Universitâții Nr. 569 Patriotism minoritar la intervalul scurt de sumai doi ani de ziie dela actul realipirii noastre la stava vechei patrii române, minoritățile dela noi, cu puține excepții onorabile, au dat atâtea dovezi de profundă nemulu­mire cu noua situație în care se găsesc, încât felul în care înțeleg ele să-și manifesteze straniul lor patriotiism începe a de­veni înjositor pentru autoritatea Statului și jig­nitor pentru populațiunea autohtonă, atât de pașnică și atât de tolerantă, în vremurile încă atât de tulburi de astăzi, când la hotarele noastre mai bântuie unul din cele mai crude și mai dezordonate războaie, a­­titudinea­­ tuturor cetățenilor români trebuie să fie cu atât mai mai patriotică, cu cât Statul nostru, găsindu-se la faza refacerii și a conso­lidării sale in­terne, are nevoie de întreg con­cursul tuturor fiilor săi, cărora îi acordă, la mă­sură dreaptă și a egali fără deosebire de limbă și confesiune, scutul și protecția sa. Trăind în deplină siguranță și libertate In­dividuală și bucurându-se de toate avuțiile îm­­bre­șugate ale patriei române,, minoritățile de la noi nu sunt numai puse la adăpostul șicanelor și al vexațiunilor care se înduram noi sub fosta stă­pânire străină, ci ele mai beneficează și de po­sibilitatea unei libere propășiri în cadrele Statului unitar român. Iată de ce veșnicul lor regret după ceea ce a fost cândva, iată de ce „nostalgia unor vremuri” care nu se vor mai întoarce, sunt o insultă pentru noua lor patrie, precum sunt tot mai desele și mai pronunțatele lorma aite stațiuni ,da nemulțum­ire ca noua stare de lucruri tot atâtea dovezi de un rău patrio­tism. Presa lor documentează îndeajuns adevărul acestei constatări, iar prilejurile, de care se fo­losește ea pentru infiltrarea acestor sentimente în sufletele­ cetitorilor săi dovedesc pănă ,în evi­dență iubanțiunile urmărite. Astfel, pentru a nu ne opri decât la cazurile cele mai recente dar și mai semnificative, după pângârirea serbării inaugurării universității noastre românești prin Deutsche Volkszeitung* vine « Morgenblatt» cu profanarea înălțătoarei festivități a celei de a doua aniversări a­­ intrării armatei române în Bucovina, care n’a adus sub drapelele sale nu­mai liberarea populației române de sub jugul străin, ci și mântuirea minorităților dintr’o situa­ție haotică și anarh­ică prin întronarea unui regim de ordine și de siguranță a persoanei și a avutului lor. După «Deutsche Volkszeitung» cu a sa *O zi de doliu», vine «Czernowitzer Morgen­­blatt* cu „Doi mni de Românie Mare, i­ No­embrie ie18 ■— // Roembrie /g2o“ rămânând să continuie „Vorwärts" și ,,Czernowitzer Allge­meine Zeitung“ și „ Volk"1 și O­st jüdische Zei­tung“ și­­ toate celelalte răsuflători ale sentimen­telor, comprimate de ură și dușmănie față de noi, opera lor care su mai pacifică și construc­tivă nu se poate numi. Ia seria de articole întitulată „Doi ani de România Mare«, Nr. 735--737 din i­ —13 Noembrie cor., » Czernowîtz er Morgenblatt« se complace, inainte de toate, in a falsifica înăl­țătorul act istoric al unirii Bucovinei cu patria­­mamă, reeditând apoi injuriile obișnuite pentru tot ce cuprinde noțiunea de cârmuire româ­neasca. Nici voința suverană a­ poporului român din Bucovina, cuprinsă in hotârîrile adunării reprezintanților săi din 27 Octombrie, uiei votul unanim al Congresului național din 28 Noem­brie 1918 pentru unirea noastră necondiționată, ba nici Decretul regal din 18 | 31 Decembrie 1918 și nici măcar Legea­ din 29 Decembrie 1919, prin care primul parlament al României întregite a consacrat, prin voința­­ unanimă a Națiunii Române, unirea veșnică a fostei Baco­vine cu patica-mamă, par a nu exista pentru onorabilul »Morgenblatt«, care nu vede în toate aceste manifestațiuni de suveranitate decât o simplă anexare, cam în felul națională celei din «nu» de tristă memorie 1775’. In consecință ,administrația e mizerabilă, arbitrară și coruptă, comerțul stânjenit și în­cătușat, industria sugrumată, iar comunica­ția o adevărată batjocură,­­ direcțiunea, de mișcare fiind un simplu azil pentru tot felul de indivizi din Regat, cari se ocupă numai de intrigi«, zice fai­bosul organ de publicitate mi­noritar, vărsând o lacrimă de pioasă aducere aminte pe mormântul deja rece al Austriei în veci regretate, cu a cărei stare de înainte de război el nu omite a compara mereu situațiu­­nea de astăzi de la noi. Și să nu se creadă cumva că se pune măcar o parte din marea vină pe oamenii de azi ai administrației locale. Nu, pentru aceștia admirația, cu care au fost salutați la venirea lor, persistă a fi neștirbită, toată vina venind dela București sau, cu alte cuvinte, rezidând în însuș ad­a­ unirii noastre ■ necondiționate. Drept aceea autorul acelei serii de articole și-a ales chiar ziua de 1 x Noembrie pentru a-și edifica cetitorii in felul care l ara văzut, în loc să ui mărească dragostea pentru ea și să 11 Int rărească încrederea în forțele și în virtuțile ei. Drept aceea acest sămănător de idei nep­tria­ike și rău îndrumător al opiniei publice se face a uita, în continuarea scrisului său, juruin­ța tăcută La început că nimic nud va Împiedeca de a recunoaște binele, care totul nu vrea să-l vadă, și termină prin noua insultă a generali­zării observațiunii malițioase de «organisation des organisée», care ar fi făcut-o cândva un general francez cu privire la un singur ram de administrație publică de la noi. Departe de noi, o mai accentuăm odată, dar pentru ultima oară, gândul da a generaliza și de a face responsabile massele minoritare de aceste manifestațiuni antiromânești al unor con­ducători ai lor cari, sub masca criticei, debi­tează numai ii jurii. Drepți și loiali față de ele, câtă vreme se vor mișca în marginile legali­tăți! Statuia­, noi­ nu suntem dispuși a suferi în infinit eterna jignire a mândriei noastre națio­nale, nici veșnica Insultă ce se aduce senti­mentelor noastre românești. Proverbiala noastră toleranță care, în loc să nu fie răsplătită prin dragoste și recunoștință, nu aduce numai jig­niri, scăzându-ne prestigiul, va trebui să în­ceteze odată în fața atâtor provocatoare In­solențe. , V­i­lorgu G. Tonta ; - JirascMraji*'*;»* Averescan smul și P. V. Consistor Sâmbătă în 20 Noembrie c. se ține din nou ședință a Consistorului în chesda numirii a doi inspec­tori diecezani. E vorba de părinții C­uperca și Tomo­­iagă. In defiitiv părintele Ciupercă are calificarea pentru acest post și împotriva num ri! d­*are n’ar­e de obiectet decât că nu pe calea aceasta și in goana aceasta im­plicabiil trebue să se facă asemenea nu­mii. Dar cum vinŭ preab’necredinciosinl întru averes­­cauism, părintele Tomblaga la această combinație? Ce calificare deosebîta are acest domn pentru serviciul de inspector dicezan? ,­­Cum va inspecta d-sa învăț., primar religionar, cel secundar? cum va inspecta parohiile, catchizațiile și chiar gestiunea protopresviterilor, ne­ având nic o practică în aceste chestiuni și mai ales că e și mai mic în ierarhia bisericească decât un protopop ? ? Dacă dl. Dom­ Popolici nu­­ poate face consilier consistorial aceasta înseamnă că fostul preot militar dela Lemberg trebue să ajungă cu orice preț inspec­tor diecezan? Vom reveni! ■i­ V ... . Duminecă, în 21 j XI orele 5 d. m. va a­­vea loc o ședință a comitetului executiv al „Par­tidului democrat al Unirii** în localul redacției „Glasului Bucovinei“. , Se va discuta situația ln vederea redeschi­derii parlamentului și în special, atitudinea par­tidului nostru în chestia reformei agrare și a­ unificării. Toți membrii comitetului executiv, actualii și foștii senatori și deputați precum și membrii comitetelor județene sunt rugați să ia parte. COMITETUL EXECUT­V AL PARTIDULUI Cursuri populare universitare. Luni 22 Noembrie va ținea D. Dr. 2. Gh­i­­țescu, docent privat, prima parte a­ cursului său. Din lumea nouă , Australia din punct de vedere economic si social. Continuarea abia Marți 7 De­cembrie, când vom anunța la timp. Biletele de intrare se vând­­ pe preț de 2 lei zilnic la Secretariatul Universității, Sala V2I. Publicul este rugat a Participe în număr cât mai mare. -----------------------------------------—-—----------------------­Conferință publică. L Duminecă în 21 Noembrie a. c. d nul Dr. I. Nistor va ținea în sala mică polonă (strada domnească) la orele u a. m. o conferință pu­blică vorbind despre: Ghe steca fondului religionar. Sala va fi încălzită. Intrarea gratuită. Publicul este invitat să participe în număr cât mai mare. —— ————----—————- n --

Next