Glasul Bucovinei, noiembrie 1920 (Anul 3, nr. 553-576)

1920-11-25 / nr. 572

Anul IIl ^ 3510 Ii­h- Un mftral SO bani l­a Cernăuți, Joi 25 Noembrie 1920K­uversității partidului democrat al unirii A!“Al Tesatori N«. 81 Psndaiev: «* sa 8t M, p* *t* 48 W» P* «»---­ aS**,: pe an w» 40 tei, g* *ț»«n 20 tei, feb«tas» «»<>4» nwt »aiÄÄRil de Ûœstassà pe fiRs feí®ü 315# M. ÂNIfesTURI ȘI RECLAME? ! tsâssassM toată fi­ne prfea«ss îs Pentru „Czernowitzer Morgenblatt“ Loialitatea ta discuția chestiunilor de inte­res public și curajul manifest al părerilor și al convingerilor sale fiind condiționi principale ale unei prese cinstite și conștiente de marea răs­pundere ce o­rea asupra sa când își asumă sarcina formării și a îndrumării opiniei publice. »Glasul Bucovinei« n’a părăsit nici o singură dată, dela apariția sa încoace, această linie de conduită. Atât ca "organ democratic al Unirii", cât și, după constituirea formală a partidului nostru, ca organ al acestuia. »Glasul Buco­vinei« a fost totdeauna expresia vie, clară și hotârîtă a curentului tânăr, îzvorât din nece­sitățile vremilor noastre și bazat, în chestiunile obștești, pe cel mai larg democratism, în ches­tiunile naționale însă, cu toată considerația drepturilor legale ale minorităților, pe principiul Statului unitar român, singur suveran pe soarta sa, una la baza acestui crez politic, rostit totdea sincer și bărbătește, «Glasul Bucovinei“. Inaugurând lupta politică fățișă, a deschis un drum nou pentru presa serioasă de la noi. Ști­­indu-se totdeauna cine suntem și ce voim, cu­vântul nostru cade cu atâta mai greu la cum­pănă, cu cât sfințenia cauzei ce-o apărăm și tăria convingerilor noastre, pentru care răspun­dem și personal și ca organizațiune politică, ni dau dreptul a vorbi atât in numele masselor largi ale poporului român din aceste ținuturi cât și, in cadrele Statului unitar, in numele tu­turor cetățenilor săi. In înțelesul acesta organul nostru a luat atitudinea dictată de înalte interese naționale și de Stat față de aprecierile injurioase ale lui­­ Czernowitzer Morgenblatt« din seria de arti­cole „Doi ani de România Mare«, asupra tre­­bilor obștești dela noi, fapt care l­a determinant pe onorabilul confrate să nu răspundă Insinuat și hărțăgos în N­rul 745 din 23 Noembrie cor., căutând a polemiza cu noi. Foarte dispuși, de altfel, la orice polemică de principii și vederi, trebuie să refuzăm, în căzui de față, onoarea aceasta lui „Morgen­blah“ din simpla cauză, fiindcă nu știm cu cine avem a face. Necunoscând nici gruparea poli­tică, pe care ar reprezenta-o contra opinentul nostru, nici programul sau, nedumerirea noastră e cu atât mai mare și refuzul cu atât mai legi­tim și mai întemeiat, cu cât autorul seriei de articole, combătute de noi, precum și al răs­punsului recent, se învăluie și el în misterul nepătruns al anonimatului. Dar atunci cu ce drept vorbește el în numele “minorităților“, despre care știm că au alte or­gane de publicitate dacâte acest „Morgenblatt“ anonim și incolor? Cine se ascunde după acest obscur «wir», în numele tufii acele săgeți veninoase căruia se slobod din care constituie o insultă la adresa neamului nostru și o batjocură pentru­­ Statul român? Cine și când l-a învit^t pe onorabilul „Morgenblaît* să ne curtenească­* pe noi, și cari sunt „circumspectele cercuri ro­m­ânești", ce găsesc că el, calomniind, face „operă patriotică ?“ Dacă poporul român e „bun și tolerant“, cu atât mai vinovați sunt cei lipsiți cu desăvâr­șire de simțul omeniei și al realității, cari își bat joc de fericire acest bunătatea și de toleranța lui. Din popor mai are, afară de „cercu­rile circumspecte“ ale «Morgenblatt»-n­ui, și con­ducători cari sunt în curent cu toate dedesupturile unor anumite lucruri și dau, din postul lor de veghe la căpătâiul acestui «bun și tolerant» popor, semnalul de alarmă când se tentează în mod prea îndrăzneț la „bunătatea“ și la «tole­ranța» lui. In condițiunile acestea și la acest înțeles patriotismul nostru e o „necesitate“, cum pa­­patriotismul altora nu pare a fi decât un simplu „gheșeft“. «GLASUL BUCOVINEI» — --------— — - - O întrebare. In urma deciziunii Secretariatului de serviciu pentru instrucțiunea publică sa înființat în Cer­năuți pentru fiecare națiune neromânească câte un liceu și câteva școli secundare de alt tip cu limba de predare naționala. Profe­sorii de națio­nalitate română, atașați la aceste școli ale mino­rităților cu însărcinarea de a preda limba română istoria națională și geografia patriei, sunt necesi­tați — pentru a fi pe placul colegilor lor nero­mâni — să se folosească de o limbă străină, pe care mulți din ei nici nu o cunosc. Directorii acestor școli secundare , 5 Nemți, 1 Evrei, I Rutean și­­ Polon necunoscând­ aproape nici unul limba română, se folosesc în lucrările lor de cancelarie, inclusiv actele înaintate autori­­tăților școlare și certificatele, ce le eliberează ele­vilor, de limba lor națională și de sigile cu in­scrip­ție străină. După cum suntem informați directorul unui liceu evreesc din localitate se poartă cu gândul de a introduce pentru cancelaria sa la propunerea profesorilor socialiști tov. Dickstein și Jevf Fried­mann un sigil în limba talmudului și cu steaua lui David. Având în vedere că toate actele și în special certificatele școlare sunt documente ale statului și cum limba acestui stat este — după cât­ se vor­bește —­ cra română, nu permitem a pune auto­rităților competente întrebarea dacă n ar fi acuma timpul suprem ca limba de corespondență oficială a acestor institute, susținute cu banul românesc, să fie limba statului și certificatele școlare să fie scrise numai în limba română ? —----------------------as ------------------------­Conferință publică. Duminecă la 28 Noembrie a. c. va ținea d. A. Burac, în sala mică polonă (strada Domnească) la orele­­­ a. m. o conferință publică vorbind despre: Paragmestierismul român fl­­egă sația. Sala va fi încălzită. Intrarea gratuită.­­ Publicul este Invitat să participe în număr cât mai mare. Nr. 572 Partidul Național Român și Guvernul Comitetul executiv al partidului național român din Ardeal și a fixat în ședințele din 17 și 18 c.­ilota de conduită față de Guvern prin următoarele hotărîri cari rămân să fie ratificata și de clerul parlamentar al partidului. Iată textul comunicatului dat de comitetul execu­tiv presei di­n Ardeal : 1) Aprobă atitudinea și lupta politică dusă de clubul parlamentar al partidului in colaborare cu uni­une­a opoziției naționale; 2) Considerând că adtástul guvern prin acida sale de guvernământ încurajat de curentele și elemen­tele reacționare politici primejduiește cele mai vitale interese ale țării, partida­ ;va continua lupta hotărită pentru apărarea marilor interese ale națiunei și pentru întronarea legalității și adevăratei democrații, atât de grav nesocotite. 3) la efectuarea hotărîrilor indremătoare ale ce­lui din urmă congres, Partidul național român va dace lupta politică și mai departe in strânsă legătură șî colaborare cu partidele democratice din opoziția na­țională, lvindu-se necesitatea de a cunoaște și ap­ora elabRÎul parlamentar al lor de colaborare și asupra partidului asupra modalități­i'­nt cbrsal­ de mare im­portanță, comitetul executiv își va continua desbaterite împreună cu dubai parlamentar îndată după des­chiderea sesiunii parlamentare. ——­..­"■ [UNK] — S.­­ " — Aprovizionarea Bucovinei Marți 23 1. c. la ora 5 d. m. a avut loc la pri­măria orașului o importantă consfătuire asupra apro­vizionării orașului. De față au fost d. secretar de stat al refacerii și aprovizionării Atanasia, întreaga comi­sie de aprovizionare a orașului, d. loc. col Georgescu precum și delegați ai morarilor și brutarilor din Cer­năuți. Expunându-se situația aprovizionării și arătân­­du-se și greutățile de cari comuna se lovește in această chest­une d. secretar de stat a arătat că greutățile­­ aceste sunt inerente stării de azi și sunt pretutindeni,­­datorite dificultății transportului. D. Dr. Picker luând cuvântul n enumărat nevoile orașului, iar d. secretar de stat a dat următoarele deslegări : 1) Se vor trimite da la București câteva vagoane de stofe și încălțăminte — partea proporțională ce-i revise Bucovinei — pe cari se va distribui direcția a­­provizionării de a ci orașelor și satelor prin pritecte­­rlie județene. La distribuire se vor avea in vedere mai intâiu sancț­onarii și apoi ceilalți locuitori mai nevo­­ieși ; pentru țărani se vor da bossnef. 2) Zahar se va procura din Ucraina de unde a­­vem oferte ; până atunci se va distribui zahăr după nevoie, deia fabrica Ripiceni care e mai apropiată de bacovina. Zaharul acesta costă loco­le lei kgi. Nu se va percepe câf­g, ci numai costai transportului.. 3) Mașinile primăriei pentru sina electrică sosite la Gl­igis se vor trimite cu precădere. 4) Petrol și mo­torină se vor trimite du­pă nevoie de trenuri rechizi­­ț­onate de la concesionari. 5) Cele o sută de vagoane de făină se vor aduce tot cu trenari navetă, cu pre­cădere, formându-se cel puțin câte 2 trenuri a 36 va­goane pe lună, cocsumaț­iau ar find socotit la 72 de vagoane. în urmă s’a discutat chestiunea pânii, măcinatul grâului, fabricarea pânii, etc. Cereți de pe acum calendarul „Glasul Bucovine!"

Next