Glasul Bucovinei, februarie 1921 (Anul 4, nr. 622-643)

1921-02-25 / nr. 641

> ABONAMENTUL: ^ Pe «5 ars 80 lei, pe «j? &n 40 lei, pe trei luni 20 Wi­nteu «plani­silitc, pe un an 40 lei, pe ‘1* an 20 lei, pe trei numărul de Duminică pe un an 10 lei, pe ‘un an Treu pe trei luni 2.50 lei. Cernăuți Vineri 25 Februarie 1921 democrat al unirii PS Aibiu. jl ADMINISTRAȚIA: .craiufi9 Strada Domnească Mo.. 33 Se priite­ac numai articole ia CÂlifce Maaœrasele rat­ae teapesiiza Fondator: Sextil Pușcariu ANUNȚURI ȘI RECLAME: se calculează după tarif și se primesc la administrația Strada Domnească No. 33­­ Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă te«­c« 38% * Liceu militar la Cernăuți Nu este locuitor la partea de miază-noapte a României întregite care ar nu fie cuprins de mare bucurie și satisfacere» când de mai sus» ar crede că înființarea citind titlul unui liceu militar la Cernăuți e acuma fapt îndeplinit. Căci întreaga populație nu numai din Bucovina» ci și din județele Hotin și Dorohoîu, suportă numai cu greu lipsa unei astfel de școale la Cernăuți. In fața traiului greu de astăzi și a scum­pete­ mereu în creștere, părinții mai săraci, și la aceștia se numără astăzi nu numai cei mai mulți țărani și muncitori, ci și aproape toți preoții» învățătorii și funcționarii, nu mai sont în stare» să suporte cheltuielile extraordinar de mari îmbinate cu întreținerea unui copil în școalele din oraș. Dat fiind că liceele militare sunt împreu­nate cu internate» în cari un număr conside­rabil de locuri pentru elevi mai merituoși sunt i Întreținute de stat» ! »ființarea unui liceu militar la Cernăuți ar fi deci de un mare și efectiv ajutor dat populației în aceste timpuri grele. S*au văzut părinți de prin Bucovina» umblând tocmai pe la Craiova, București, Chișinău și Iași, spre a putea obține la vre­un liceu mili­tar o bursă pentru vreunul din copii lor. Cât despre motive naționale și pentru in­teresele superioare ale statului, nu mai încape nici o îndoială că Cernăuții sunt mai ladics­ți ca oricare altă localitate pentru înființarea unui liceu militar. Fiind Cernăuții cel mai mare oraș românesc de la marginea românismului, această școală care trebuie să ia ființă, ar fi o nouă dovadă a dreptului și a puterii noastre și un nou pivot de întărire a stăpânirii românești din aceste părți ale României întregite. Zeci de sate de răzeși și arcași de ai lui­­ Ștefan cel Mare, cu profunde simțăminte ro­mânești, dar cari sub vitregia vremurilor și-au­­ pierdut limba, umblă dornic să și-o regăsească. Și rar care altă școală ar fi mai potrivită să­­ [UNK] îi înlesnească aceasta în oarecare măsură de­cât un liceu militar la Cernăuți. Indiscutabile rămân foloasele și avantajele de ordin moral și material ce ar avea să Se ■aibă orașul propriu zis de pe urma unei astfel de Instituțiuni la Cernăuți. Cu orice instituție culturală ce se adaoge în cele vechi, sporește valoarea culturală și vaza orașului. Unde mai pui că prin crearea acestui liceu ■ se dezleagă o problemă care se va pune în cu­rând. Prin unificarea învățământului secundar care trebuie sa vie cât de curând, orele de partea literară vor scădea simțitor și Cernăuți­ vor avea un prisos de acești profesori cari vor putea fi întrebuințați la acest liceu, scutiți fiind de transferări păgubitoare. Guvernul din București având în vedere ■ necesitatea unul liceu militar la Cernăuți» încă ■âind d. Vaida șeful guvernului, n’a așteptat iniția­tiva orașului care s’ar fi impus» fiind firească și la locul ei» ci a cerut concursi­­ administrației Bucovinei și al primăriei Cernăuților în vederea deschiderii liceului cât mai în grabă,, Atunci s’au și luat măsuri pentru adaptarea provizorie­ a unei clădiri» ca înființarea liceului să nu în­târzie» până va fi posibilă ridicarea unei clădiri proprii. Schimbându-se guvernul și venind averes­­cânii la putere, unificătorii și lichidatorii țării și ai primăriei avură grijă mai întâiu de întărirea situației lor personale, precum se dorea șeful In hiritisirea trimisă de anul nou, uitând de nevoile populației Și când guvernul de la centru latrina târ­ziu ceru din nou concursul administrației și al primăriei la privința aceasta,, s’a răspuns pe scurt : lipsa de local Evident că e un motiv greu în imprejura­­rile de azi, dar care totuși cu oarecare bună­voință se­­ poate înlătura, luându-se în chip pro­vizoriu o clădire» a cărei actuaă întrebuințare nu e așa de urgentă. Oricum chestiunea a Ivită de ci­fră actuala administrație și primărie de chip prea ușuratec, lovindu-se greu de interesele generale ale populației și ale statului. Nu numai satisfacerea mai mult sau mai puțin fericită, a nevoilor carente ale populației ar trebui să fie ambiția oamenilor de acuma de la cârma țării și a primăriei, ci ca pe urma lor să rămâie și restituțiuni culturale de o durată lungă și de o valoare indiscutabilă. Vasi­l Gmu ---------------------st----------------------­Adunarea funcționarilor publici Damineci, 21 Februarie a. c. s’a float La Bucu­rești o mare adunare a fancționarilor publici din în­treaga Românie. S’a discutat stat atol pentru viitoarea organizar­e a sancționarilor publici. La sfârșit s’a vo­tat formatoarea moțiune : .Societatea centrală a funcționarilor publici din Bacovina, Asociația generală a funcționarilor publici din Ardeal, Banat și tioatarile ungareac,. Asociația funcționarilor publici din Basarabia, Societatea fenc­­tionarilor publici din România și Uniunea generală a sindicatelor profesional naționale ale salariaților de Stat, județ și com­ană, convocând în adansre generală extraordinari, astăzi 20 Feb sade 1921. In partini Ateneulul Român pe toți salariații publici, fată find reprezentanții «atorasu­l ai acr­stor organizațiani pre­­cum și salariații de orice categorie din intreaga țară, în urma discuțiunilor svate, «probi intră total proectul de stetst­rale al funcționarilor elaborat de ramstels asocațians și deleagă reprecesis$i­­lor împotelnicit: «I depóni acest preset de statui atât guvernatei, cât și Corpurilor legiuitoare. Autoriză, de asemenea, să se trimită telegrame de omagiu M. S. Regeln!, precam­ și d-­a! președinte al consiliator de miniștri» d-lor președinți a­i Corpurilor legislioare și d-Ls! minigira al Justiției» în calitate de președinte al constelație! forma« de guvern la vederea alcătuire! proectulul de statut al sancționariior anunțat prin M­angle! regal, rugându-l si aduc­e la dezbat­­­ea Corps­rilor îeglaitoare escar în această sesiune."“ ■ ■——■—s.t—-----—-—— Samsarlâcuri - înfometarea populației- De vr'o două săptămâni se observă în Cer­năuți lipsa totală de matal și de făină de grâu integrală. In acelaș timp se observă o scumpire crescândă a mezelurilor. Populația săracă se în­treabă îmădar despre motivele acestei stări de lucruri. Samsarii aprovizionării orășenești aruncă toată vina pe criza de transport. Vina su­vărată a înfometării populației e însă aceiași mizerabilă politică economică a gu­vernului central și a agenților săi din Bucovina. Astfel o excursie la Nepolocauți sau Sulița-Nouă ne înfățișează dezastrul către care ne duce aceasta politica. Sute de mii de vagoane de porumb și de cereale stau prin magazii și pe linie și așteaptă rândul de a fi trecute peste frontierele țării. Pe când la munte și chiar la Cernăuți malaiul se plătește cu 1 și chiar 1­50 lei, iar pânna neagră de un chilogram și de o calitate absolut inferi­oară cu patru lei, guvernul tuturor samsarilor permite prin politica lui de permisuri scandaloase exportarea întregii hrana a populației. Dar nuu numai atât. Deși în tot cuprinsul României se găsește carne puțină, ies numai din­­ orașul Cernăuți zilnic 4—5 vagoane de carne afumată, mezeluri, grăsime etc. etc. Putem chiar cita nume de samsari de ambele sexe, cari vin de la București cu diferite permisuri pentru a le trafica la Cernăuți. Și acest guvern, care în afară duce o Po­litică antiromânească, iar d­in launtru politica de­zastrului economic mai are nădejde să dețină încă multă vreme cârma statului ? Credem că a sosit timpul ca toate elementele cu adevărată iubire de țară să se unească pentru a face pe acest guvern, să plece de la conducerea statului spre binele acestei țări. Cât mai e încă timp. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------— ... Grave neînțelegeri în sânul guvernului. " Ziarele ne vorbesc de grave neînțelegeri în sânul guvernului, cari lesne pot produce o criză de cabinet Cauzele acestor neînțelegeri sânt de aateră îndoită. Ms! tatăl siratțls curioasă ce o are d. Tacha Ionescu la gavern, dat fiind casat ci membri partidalei sân se găsesc în Qoozlile, la cercările gaveras mentale se așteaptă ca d. Tache Ionescu să-și clarifice situația dubioasă­. Apel și proectul financiar ai d-­o! Titalescu a trezit nema’țamirî și divergențe de păreri. La întoc­mirea acestei proecî d. Titalescu s’a condus de prin­cipii radicale» pe când d. Averese« e pes’la o reformă financiară mai moderată, nevoind să sgâlție prea tare pe ce! ce baza nara­ gras. D. Titulescu e pentru o politică de economii, ce­rând in sensul acesta și concursul colegilor săi de ca­binet, ca să suprime toate cheltuelile zădarnice. Mem­brii averescani ai guvernatei, care «sferă de mania in­­fu­rțării tuturor ministerelor posibile și imposibile» nu se pot împăca cu acest punct de vedere. Si cam d. Titalescu a declarat că rămânerea d-sale in cabinet depinde de acceptarea integrală a procesulii si a, con­flictul pare Inevitabil. Nu e excisa dori ca in timpul cel mai apropiat M. avem surprize. ■ P. C.

Next