Glasul Bucovinei, februarie 1921 (Anul 4, nr. 622-643)
1921-02-26 / nr. 642
Anul IV Muma’" pentru tarant Cernanp Sâmbătă 26 Februarie 192! APARE ZILNIC Bucovinei Organul partidului democrat al unirii Telefon No. el Fondator: SextH Pușcariu 1 BH| Onor. Biblioteca Universitară : Exemplar Porto liber conf. legea din 23 Martie 1904 ABONAMENTUL: Pe un an 80 lei, pe >* an 40 lei, pe trei luni 20 lei, pentru țărani zilnic, pe un an 40 lei, pe an 20 lei, pe trei luni 10 lei, a tunai numărul de Duminică pe un an 10 lei, pe u i an 5 lei, pe trei luni 2.50 lei. REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA: Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite Manuscrisele nu se înapoiază ANUNȚURI ȘI RECLAME, se calculează după tarif și se primesc la administrație Strada Domnească No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa ca 50^» Nr. 642 Nunta Domniței Elisaveta Când slovele acestea vor ochii cetitorilor noștri dela sate, ajunge sab în București se va sărbători, ca un alai cum nu s’a mai văzut în Țara Românească, nunta Domniței noastre celei mai mari, a principesei Elisaveta cu principele Gheorghe, moștenitorul tronului Greciei. Sute de tunari vor babai, vor cânta nenumărate muzici militare și multe mii de clopote vor vesli lumii, prin glasul lor de argint, vesel, limpede și prelung răsunător, că cea mai frumoasă principesă din câte trăiesc astăzi, drăgălașa odraslă a Casei domnitoare române, de mâna și inima sa. In fața sfântului altar, după obiceiul nostru strămoșesc, tânărului și viteazului principe Gheorghe, care este ebhemat să moștenească tronul unei țări mari și frumoase. Astfel cu Duminică, în 27 Februarie 1921, se vor împreuna pentru viața întreagă prin binecuvântarea dumnezeiască a bisericii noastre dreptmăritoare, două inimi o oble și iubitoare pentru a pune trainică temelie unei căsnicii chhemate să devie faranani popor de aceeaș credință ca și noi, cu care vom trăi de-acuma în cele mai strânse legaturi de prietenie. Puterea mărită și marea însemnătate a țării noastre printe celelalte țări și împărății ale lumii, fala vitejiei românești, vaza și cinstea țară păreche de care se bucură. Intre toate neamurile pământului, Milestățile Lor Regele și Regina României Mari, precum și asa sămănata frumuseță și gingășie a Domniței mirese, vor aduna Domnică în Pactul regal dela București pe cei mai distinși oaspeți din toate părțile lumii pentru a da cinstea cuvenită fericitei tinere părechi și înaltei noastre Case domnitofre. Capete încoronate și puternici principi străini, înțelepți diplomați și miniștri, strălucitori generali și mari demnitari ai altor neamuri vor aduce daran bogate și vor rosti cuvinte alese de noroc, fericire, sănătate și viață îndelungată pentru Domnița Elisaveta și principele Gheorghe, a căror legătură pe viață înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor o vor săvâși în sobor toți mitropoliții României Mari. I Zma aceasta este o zi mare și înălțătoare, o zi de veselie și de fericire, mi numai pentru tânăra păreche princiară și pentru Casa noastră domnitoare, ci pentru toată România întregită și pentru întreg neamul românesc, fiindcă ceea ce se petrece în ziua aceasta la București, se petrece în înimele noastre ale tuturora, famiia Regală fiind a noastră, iar noi fiind legați de ea prin cele mai adânci sfinsă minti de dragoste, credință și supunere. Căsătoria aceasta are însă pentru neamul românesc și o altă însemnătate. In Grecia, ale cărei hotare s’au lărgit, ca și ale noastre, prin marele războiu,îrbesc încă multe mii de bani fați de ai noștri, cunoscuți sub numele de Aromâni sau Români macedoneni, cari, din cauza depărtării de noi a meleagurilor pe care trăiesc, nu se pot împreuna cu România Mare. Toți acești frați ai noștri vor avea de-acuma o soare mai bună, căci ei vor găsi în Domnița Eisaveta un înger păzitor al limbei și al drepturilor lor și vor avea o adevărată mamă ocrotitoare în viitoarea regină a Greciei, care va fi regina lor și după drept și după sânge. Ziua de 27 Februarie este, prin urmare, o mare sărbătoare națională a tuturor Românilor. Mândri și voioși, să ne primenim cu toții trupul și sufletul, să îmbrăcăm haina zilelor celor mari și să cp veselim. Când in toate bisericile României tintregite se vor ridica rogi fierbinți pentru sănătatea și fericirea Domniței Elisaveta, sufletele nostre, ale tuturora, să se înalțe la treptele trónelin dumnezeesc, rugând într’un singur glas pe făcătoul cerului și al pământului să reverse tot harul și toată îndurarea sa asupra iubitei noastre Dmniței Elisaveta și a alesului inimei Sale și să binecuvânteze căsătoria Lor. orgii fi. Toms. ■"'•8—----- ' la aici o socoteală amănunțită asupra cheltuielilor de cumpărare și aducere până la Bucovina a petrolului ; * chilograntul de petrol. . Lei . . . bani /. Cumpărarea petrolului la fabrică cu prețul maximal costă un chilogram1 » 25 n 2. Chiria cazanului 3. Taxa de transport, taxa 0 » O1 » la Casa Muncii cheltuieli în fabrică , și alte . .0 „ U * 4. taxa de asigurare 5. Procentul de pierdere prin O * 07 « scurgire ...... 0 » 03 V 6. Cheltuieli pentru însoțitori și păzitori........................ 0 „ 10 „ La un lac ! Leu 57 bani Negoiul cu petrol In toamna anului trecut, fiind mare lipsă de trenuri, petrolul se scumpise foarte mult. Multe Plângeri se rădicaseră din pricina scumpetei petrolului. Și venind averescanii la cârmă s'au dat să dreagă răul. Astfel ministrul aprovizionării Athanasiu înființează la Cernăuți un inspectorat pentru aprovizionare care ar fi trebuit să lucreze pentru ieftenirea traiului. Fiindcă de data aceasta vorbim despre negustoria cu petrol vom arăta în ce fel a știut să gospodărească cu petrolul inspectoratul domnului Athanasiu. Pentru a veni în ajutorul oamenilor cu petrol bun, de ajuns de mult și ieftin, negustori români au înaintat inspectoratului din Cernăuți cenri în scris în care arătau că ei pot să aprovizioneze întreaga Bucovină cu petrol cu prețul de 1 leu și 80 de bani chilogramul, hn loc să primească inspectoratul această ofertă a negustorilor români, el a încredințat aprovizionarea cu petrol unei tovarășii de jidani, între cari jupanii Brettschneider, Einhorn, Kukan, Schapira, Retter și alții. Aceștia primind prin inspectoratul de aprovizionare vagoane și mașini de trenuri au adus de vre-o ori câte 20go de cisterne ca petrol și le au vândut cu câte 2 tei și 90 da bani chilogramul. Pa să sică cu leu și ia bani mai scump de fiecare chilogram față de prețul cu care se legaseră negustorii români. Și pentru ca să se vadă a cvea ce negustorie au făcut jidanii aceștia la adăpostul inspectoratului averescan de aprovizionare romarăUrcându-se în timpul din urmă taxa de transport și pentru casa muntii cu ii bani de fiecare chilogram și ridicat ța prețul chilogramului de petrol la 1 Leu și 76 de bani. Prin urmare negustorii români s au fost mulțumit cu un câștig de numai patru bani la chilogramul de petrol pe când jidari au câștigat câte Un kil și patrusprezece bani de fiecare chilogram. Se vor întreba cetitorii noștri cum s' a făcut acest lucru ? Și ce am putea, să le răspundem decât că și aceasta este o pildă aievea de cinstea și omenia avere scantier. Lumea vorbește că această tovărășie jidovească ar fi câștigat în scurt timp un milion și jumătate da Sei. Apoi să te miri de dragostea averescanilor pentru jidani ! Din Gura-Humorului. Ne vin la redacție plângeri din Gura-Humorului iscălite cu sute de iscălituri de-ale gospodarilor de acolo împotriva gospodăriei de la primăria orașului Gura-Humorului. Averescanii cocoțați la cârma acestei primării, după ce au isprăvit toate paralele din casa comunală, au hotârît nu de mult să se vândă și o mare parte din pădurea Homorului. Doar pădurea aceasta le mai rămăsese Homorenilor, din care și luau lemne pentru foc și pentru ca să-și tocmească casele și acaretele de pe lângă gospodărie. Acum gospodarii Homoreni se ridică într’un glas împotriva istravei și prăpădului pe care l-a adus și prin vânzarea pădurii vrea să-l desăvârșească gospodăria comunală a averescanilor. Ni se mai scrie că de un an de zile se tot fac pregătiri pentru alegerile comunale, mii de lei s’au cheltuit cu alcătuirea listelor și cu pregătirea acestor alegeri și totuși nimic nu s’a făcut până acum. Gospodăria averescană vrea numaidecât sa-1 tot țină gerent comunal pe strașnicul senator Cosmiuc, oaie de strașnic ce-i, numai nu dă cu barda’n Dumnezeu. Vorba ceia , Căpătuială, gheșeftari, irosirea averii obștești, batjocorirea drepturilor românești și toate blastămâțiile de pe lume sunt lanțul nesfârșit de isprăvi ale averescanilor noștri. CITITI* .1* GLASUL BUCOVINEI»