Glasul Bucovinei, aprilie 1921 (Anul 4, nr. 670-694)

1921-04-12 / nr. 678

413 «I IV APSTRÎ ZILNIC ABONAMENTUL: P* m­m­m 80., pe ta an 49 pe trei tei­³ tei, pete* tse­: pc sm m 4³ te, p*%« íSO 8 ®, pe tsw tei 1 ® tei, mrM de­­ tente* mn«H«ittW,petan­t M Ste& pt te tefi &W­m­­a"­­Y Numărul lusI Cernauți Marți la PPprinie 1921 ir bani­blioteca Universitară a liber­eom­, legea din 23 Martie 1904 Iași Organul partidului democrat al unirii Telafon No. 61 .. instatorî «MSUtiu i­spswarta REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Guraăufi, Strada Domnetscă Ma. S* swhwewe sumai allei­ tocite» Nr. 678 ANUNȚURI ȘI RECLAME: NpA terflf fl se prinsese la adnHtet taigb msnsm Domnească No. 99 ta fatatorii mu­sefau sm In preajma­ sentinței Din liniștea castelului dela Strojineț unde «ta, retras d. I. Flondor după ce și-a văzut visul cu ochii: umilirea conștiinței naționale — o can­di­dă fecioară își­­ anunță, prin anume șoapte, Indignarea. D. Flondor, care a inaugurat aici o politică, ale cărei rezultate nu este cuget româ­nesc să nu se considere ca tot atâtea crime na­ționale, își spală azi mâni­ie tn nevinovăție ii­­când-o pe fecioara sedusă de irezistibilele »bar­bete«, trecute prin condeiul d-lui Iorga la nemu­rire, ale d-lui Dor­ Popovici. Om al gâsturilor teatrale, căruia ii place ața de mult a se edge la vajnic campion al cinstei In viața publică, chiar și atunci când primejdia ce amenieți rad mult, e patronată și încurajată de nimeni altul decât de însuș revol­tata d sale persoană, d. Ian­cu Flondor vede în situația de azi, pentru cine Își are sufletul ros de aceeaș nepotolită vanitate, un minunat prilej de a se etala mai mult ca oricând, înțelegem, ce mult trebue sa-I tenteze pe an cm ca d. Flondor lucrul acesta, și prin urmare, înțelegem tot așa de bine și Indignarea d-saie Împotriva d lui Dori Popovici, nu Insă pentru faptele acestuia, ci fiindcă ele au fost săvârșite de cineva, despre care opinia publică știe că n’ar fi ajuns niciodată la situația de a le savâr­și, dacă d. Flondor a ar fi ficat politica d-sare cu cine a lăsat-o, ceea ce constitue la calea tentațiunei ce-i atrage o piedică de aer alăturat, înțelegem așa de bine calculata supărare » d-lui Flondor, care iubește așa de mult zgomo­tul făcut la jaf­ul persoanei a alejși care azi, când se prezintă aceste­ slăbiciuni a d-sale cel mai ispititor prilej, el trebue să îndure golul tăcerii, din cauza celui pe care la amintirea noastră li vedem împărtășindu-se de cinstea de si se numi aghiotant a­ Indignatului boer de azi. Dar din oricâte și din oricât de mari slă­biciuni omenești am și­ împletită bolnava struc­tură sufletească a d lui Flondor, d-sa nu este în viața publică a acestei părți din România întregită, ceea ce a fost erî și va fi totdeauna lichidatorul de azi, ministrul de mâne și amin­tirea unită de poimâne, care va răspunde la nu­mele fostului d-sa­e aghiotant. Făcând această deosebire, să admitem că Indignarea d-ln­ Flondor pornește la adevăr din durere pentru țara sa batjocorită iar nu din cal­culul unui politician, care, văzând dezastrul po­liticei sale, vrea, în acest timp, să scape de sentința ce i-a pregătit opinia publică neertă­­toare. Chiar filed — și, cum am arătat, nu suntem așa de stăpâniți, de patimă încât să­­ cre­dem imposibilă o revenire la un om ca­d-mil Flossdor — totuș, oricât de simpatică ne-ar fi această schi­m­­bare petrecută în conștiința d-sale de român, nu putem vedea coborând răspun­derea pentru câtă batjocură s’a făcut aici da cele mai sfinte interese ale unui neam, decât fanpra bătrânei frunți a boerului dela Storojineț. Cauza relelor, împotriva cărora se indignează azi d. Flondor, nu este decât singură politica d-sale, iar nu personalitatea, care nu este, a d-lui Dori Popovici , el singur un produs al acestei vinovate politici. Vedem tot răul ce l-a făcut lichidatorul Bucovinei, tn judecata noastră lasă persoana acestuia ocupă acelaș loc cu funcțio­narul Dedelez­­k, care a crezut că, odată cu bi­ruința politicei d lui Flondor, a sosit momentul să poată insulta armata română, sau cu depu­tatul — socialist ca firmă, șovini­st și iredentist cu cugetare — Krakalla, care, grație aceleiași politici, a fost ales ca sa ceară pentru neamul său de peste Nistru o parte din pământul ro­mânesc al Bucovinei. Rostim numele acestora, dinaintea ochilor noștri vedem Insă planând de­asupra faptelor săvârșite de ei duhul dela Sto­ro­jineț. Vedem toate faptele neromânești din cad se Inchiagă activitatea de lichidator a d-lui Dori Popovici, la capătul acestor fapte Insă răspun­derea il așteaptă, neînduplecată, numai pe acela pe care il știm și la originea lor , pe d. Iancu Flondor. Indignarea bătrânului boer, dacă e sinceră, poate fi o ușurare pentru conștiința d-sare, nu poate Insă schimba Intru nimic sentința ce o va cobori pe fruntea, pe care a strălucit o clipă o rază de glorie, cel mai trist apus. 6. Retroft. Marea adunarea de protest a funcționarilor publici 200 de vagoane de făină menită funcționarior au trecut în Polonia, încadrarea fără sistem. Disconsiderarea pragmaticei de serviciu. Cine sunt vinovații. Funcționarii neîndreptați vor să dea statul în judecata. Comisia de lichidare n'a lucrat nimic. Moțiunea de protest. Damis secă 10 Aprilie la orele 10 a. m. sta fina! îs «sis festivă a Casei germane o unire «dl»eare a funcționatilor publici convocată de Asociați* din Cernăut*. Adunare* » fost deschisă și presiduit de președintele Asociației d. Hassel». D-sa «duce mii tatari la cunoștința adsalrii că repreșarile ce se fac Asociației la diuitanea ali­mentării nu sânt întemeiate. Asociația a încheiat un contract cu Inspectoratul de Aprovisionare pen­tru furnizarea a 200 de vagoane de făină , va­goanele acestea însă sosind la Cernăuți, au fost trecute peste graniță în Polonia. Președintele a­­snintește apoi de toate ches tsaafle la care Asociația a intervenit pentru ameliorarea stării materiale a sanc­­ționarilor de toate categoriile. Protactul «trtnb­iai, «pane președintele, sta pre­zentei si M. S. Regetai prin o delegațiune specială. La adenars* ehlsnn a Asociaț­ei centrale din București nu sta participat, fiindcă guvernul a refuzat la toată țara acordarea de concedii reprezentanților destinați a participa. O jale greseaîă i-a cuprins pe funcționarii de toate categoriile, zice d. Hannas căci aceștia va ob­servi aici o intențiiane de a se respecta dreptur­il­lor din partea guvernului. Pensioniștii sa primit ordin să dea dovadă că nu mai ocupă funcțiuni perticslare, 1 ® resort ai Ssari­lor au fost puși în disponibilitate 43 de suncționari fără aci an masiv lig.i, fiind lăsați fari aici o pâdij de pe dremsrî, silsrile la loc să se sporrescă, *e scad ca până la 600 de lei tanar. La încadrare bb »sta ținat cont sici ds anii de strvida, n­ d de stadiile, nici de'ap lcstiile repcționarilor. Af*râ de cei 43 de fanet­onsri delà foaste pusși la dispo­­sciblLiata, alți 30 la «nmăr ntau fost trecuți de loc pe tibioît­ de încadrare, limisând și «cești» pe drumuri. E foarte trist că încadrarea sta făcut în mod cu totul ușumtec, fără nici un studiu, fără nici un sistem ; pragmatica de serviciu, deși e în vigoare, a fost complect disconsiderată. Func­ționari cu studii universitare și cu peste de 20 de ani de serviciu au fost­ încadrați în categoria ser­vitorilor, iar servitori și funcționari fără studii au fost făcuți șefi. Este prin urmare iesne de un țel?® de ce sancționarii părâsesc servieta­­pabile în ala­­t­oda­ și demisia ® na ceream de pensionara. I Se crai la tribuna d. Dr. V. Bodnarescu. D-»a­­mintește cum guvernul român intr’cn consiliu de munitîri (7 N­em­brîe 1918) din I«și I« care a partici­pat și d-sa în calitate de reprezentant al Bucovinei neonite iacă sta­ oblîgsi s să respecte drep­turile crtștigate ale populațiaiîii din Bucovina, în pri­vința aceasta *ta publicif și ca decret lege care swa »■­a abrogat tacă. Gravernai actsai catci deci caș din condițianile pr­­a­lpile de mire, calci imiți coBStitafi» din care face parte și b­ereta! Lega ce respectă tagt­e asairiace până la at­ificar­ea complectă a legislației. Dacă statul cere de la fasculonari respectarea legilor, trebuie să le res­pecte și el singur, căci altfel nu este posibilă si vuranța lor. Cu toate acestea sancționarii trebue să lupte pentru drepturile câștigate prin lepte de decenii, trebue să lupte în intaresul propriu, dar și ai «tainlui care *c cere sa aibă etajbași bine «țtnați, conștien­­­șî 'înainte de toate neavisați la ocarte mijloace de existență­ Vinovați pentru această triată stars ie îgerari sânt deputații, cari nici ataș căîsat gara în Parlament pentru apărarea dre­pturilor sancționariior. D. președinte H­asniaduce apoi la cunoștința adoairii că d. Bodasreicu e gita să ia apărarea tutaror func­­ționarilor neindreptățiți Înaintea instacțelor judecitorești, lucru care se ia la canoș«n­ă cu aplaute. I* cavântal­ă. prof Brătîaea. D-sa apace că con­­stitația românească e nas din cete mai liberale din lume Vinovat de ilegiliticîle cum­ se ia încadrarea foncționarîlor sânt Bani,! reprezentanț­i bacovîceni, cari își cad­ă ds afaceri în joc să aibă ar­­ia chestiunilor publice-Tot așa de vinovați sunt însă și­­ funcționarii, cari în calitate de comisari în alegerile trecute au ascul­tat depresiunea de sus și au falsi­ficat alegerile, permi­țând să ajungă în Parlament oameni incapabili. Astfel ase rfzbană «estas stagaiitățile comise de funcționari asupra funcționarilor hssss*. tett ch ma! paterele mot­o care trebue să-i convingă pe aceștia că ci­ trebue să de «n orice împrejurări oamenii legrî și sa rămână de parte de mișcările politice. Vina acestei încadrări nechibzuite, mii adaugă d. Brătianu, o poarta și comisia de lichidare care, până acum, n'a lucrat absolut nimic. Singur resort al instinc­­ției a berat în privința aceasta și corpul d­i­actic e relativ mtlcomic. D. Gehan Racoviță, în numele gazetei «ale „De-

Next