Inainte, septembrie 1965 (Anul 22, nr. 6379-6404)

1965-09-16 / nr. 6392

[ Biblioteca r clioucifc ^ en— Proletari din toate țările, uniți-va­­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 6392­4 PAGINI — 25 BANI JOI 16 SEPTEMBRIE 1965 Aspect din fabrica de placaj a Complexului de industrializare a lemnului Tr. Severin. își sporesc veniturile Tot mai mulți țărani coopera­tori din comuna Studina, raionul Caracal valorifică pe bază de contract din animalele pe care le cresc în gospodăria personală. Ei își sporesc în acest fel veniturile personale. Pînă în prezent, țăranii coope­ratori din această comună au li­vrat 100 porci grași în greutate de 120—150 kg, 35 capete tine­ret bovin, 24 oi etc. VASILE RUSU, coresp. Asigură adăposturi corespunzătoare La cooperativa agricolă de pro­ducție din comuna Rojiște, raionul Craiova, cu sprijinul consiliului a­­gricol raional, s-a reușit ca paralel cu lucrările agricole de sezon, să se termine construcția unui grajd în capacitate de 100 capete bovine. Prin construirea acestui grajd, care se adaugă la cele existente, este asigurat spațiul de cazare pe timpul stabulației pentru toate ani­malele cooperativei agricole. în a­­ceste zile, echipa de construcții lu­crează de zor la repararea celorlalte construcții zootehnice executate în anii trecuți. I. CIOBANU, coresp. r ! Economii și beneficii peste plan Colectivul de muncitori, ingi­neri și tehnicieni de la I­I S. „Partizanul" Craiova făcînd bi­lanțul realizărilor obținute în producție pe primele opt luni din acest an, a constatat că planul la producția globală a fost realizat în proporție de 103,63 la sută la producția marfă cu 102,88 la sută, iar productivitatea muncii a sporit cu 2,45 la sută față de sarcina planificată. Economiile înregistrate peste plan la prețul de cost pe primele șapte luni se cifrează la 30000 lei. Totodată, la beneficii 296 000 lei în perioada amintită s-au dat peste sarcina de plan 50 tone paste făinoase și 16 tone de bis­cuiți. D. BURLACU, coresp. La Schela de extracție Jideni Realizări și perspective • Din totalul producției de țiței extras în perioada scursă din planul de șase ani preliminar pînă la finele anului 1965, circa 139.000 tone a fost obținută din sondele reactive ® în perioada analizată, colectivul schelei a realizat o producție globală industrială în valoare de peste 1.255.000.000 lei. Petroliștii Schelei de extracție Ți­cleni, preocupați pentru valorifica­rea complexă a hidrocarburilor și re­ducerea­­­ sistematică a prețului, de cost, au înregistrat succese de seamă în muncă. Paralel cu dezvoltarea schelei de extracție pentru țiței au fost luate măsuri menite să conducă la valorificarea superioară a gazelor de sonde. Pe lîngă producția de țiței s-au construit instalații corespunză­toare pentru degazolinarea gazelor, în perioada analizată obținîndu-se sute de mii de tone de gazolină. în activitatea lor de zi cu zi, în entuziasta întrecere pentru îndepli­nirea exemplară a sarcinilor de plan trasate de partid, muncitorii, ingi­nerii și tehnicienii au reușit să se perfecționeze și mai mult, să capete o bogată experiență primind cali­ficative bune la școala sondăriei. In această întrecere pasionantă a fost pe deplin confirmată experiența o­­peratorilor principali Gheorghe Săf­­tescu, Gheorghe Negrea, Zgăbaia, a sondorului șef Dumitru Mircea Oprițoiu de la probe producție, a lui Constantin Mărgineanu — son­dor șef la reparații sonde, a briga­dierilor Nistor Kulita de la inter­venții și Dorel Pantazi de la extrac­ție, cît și a altor zeci de muncitori, maiștri, tehnicieni și laboranți. La experiența acestora s-a adăugat va­loroasa contribuție a specialiștilor Alexandru Ciorăiscu, Valentin Ga­­vriliță, Emil Preoțescu și a altor cadre de nădejde din industria pe­trolieră a Olteniei și­ a țării. Sub directa îndrumare a comitetu­lui de partid din schelă, colectivul de muncă a fost atras la procesul de organizare a producției și descope­rirea unor noi resurse interne, care au condus în final la obținerea unei producții de țiței de calitate supe­rioară, livrat rafinăriilor patriei. Demn de scos în evidență este și faptul că din totalul producției de țiței extras în cadrul schelei Țicleni în perioada scursă din planul de șase ani preliminar pînă la finele anului 1965, circa 139.000 tone con­stituie producția de țiței extrasă din sondele reactive, succes care repre­zintă rodul bogat al activității brigă­zilor de reparații capitale sonde, co­lective care prin munca lor plină de abnegație au reparat și repornit un însemnat număr de sonde oprite din producție. Tot în această perioadă, colectivul nostru a realizat o producție globală industrială în valoare de peste 1.255.000.000 lei, iar din vînzarea produselor respective s-au venituri de circa 1.659.000.000 realizat­­er, înregistrîndu-se totodată însemnate­ beneficii peste plan. Paralel cu a­­ceste succese, productivitatea mun­cii a sporit cu peste 22 la sută, față de anul 1955 iar la sfîrșitul acestui an va înregistra o creștere cu circa 5 la sută față de nivelul anului 1959 îmbunătățindu-se apreciabil salariile muncitorilor și cadrelor tehnice in­ginerești. Simultan cu succesele în producție, salariul mediu al petro­liștilor noștri a crescut numai în a­­nul trecut cu 2,65 la sută față de plan, iar în primele șapte luni din 1965 a înregistrat un spor de 5,11 la sută față de salariul mediu planifi­cat. VICTOR BANȚA, șeful serviciului planificare, Schela de extracție Țicleni (Continuare în pag 3 a) J Vizita în R. P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România in regiunea și orașul Plevna SOFIA (Agerpres). Trimișii noștri speciali transmit: Cea de-a III-a zi a vizitei în R.P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socia­­liste România a fost consacrată re­giunii și orașului Plevna. Solii po­porului român, însoțiți de tovarășii To­­dor Jivkov, Boris Velcev, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulga­ria la București, au vizitat unități economice și monumente istorice ri­dicate în amintirea faptelor de arme comune româno-bulgare, în drum spre orașul Plevna, co­loana oficială de mașini s-a oprit la Botevgrad, unde funcționează o uni­tate modernă de înalt nivel tehnic a industriei socialiste bulgare . Fa­brica de semiconductor­. La intrarea în uzină, oaspeții au fost salutați cordial de Grigor Stroi­­cikov, prim-secretar al comitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Ma­lev, președintele Sfatului po­pular regional, ing. Lazar Dan­­cev, directorul uzinelor, de nu­meroși muncitori și muncitoare. Deasupra intrării se aflau portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun venit solilor poporului român. Numeroase dra­pele ale celor două țări, steaguri roșii, împodobeau sărbătorește clă­dirile întreprinderii Un grup de muncitoare, în costume naționale, a oferit membrilor delegației și per­soanelor care o însoțesc pîine cu sare, vin și flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeți despre istoricul acestei tinere unități, locul ei în economia socia­listă a Bulgariei. Construită in numai 17 luni, fabri­ca este prevăzută pentru o capaci­tate de 28 milioane de semiconduc­tori pe an. Cu instalațiile și utilajele montate pînă acum, fabrica reali­zează o producție de peste 14 mi­lioane semiconductor­ anual. In pe­rioada scurtă de cînd a intrat în funcțiune, muncitorii și-au însușit cunoștințele necesare mînuirii com­plicatelor instalații, realizînd pro­duse comparabile cu cele de pe piața internațională. însoțiți de cadre tehnice, membrii delegației au vizitat principalele sectoare de producție, interesîndu-se de procesul de fabricație, însușirea și aplicarea metodelor de producție care asigură o bună calitate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cei­lalți membri ai delegației române au mulțumit pentru primirea călduroasă și au urat colectivului acestei mo­­derne unități industriale noi succese in muncă. Membrii delegației au semnat in cartea de onoare a uzi­nei. Colectivului uzinei i-au fost o­­ferite, din partea delegației de partid și guvernamentale române, cadouri. In drum spre Plevna, delegația ro­mână a făcut un scurt popas la gos­podăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveț, unde pre­ședintele gospodăriei a rostit un cuvînt de salut. Cooperatorii i-au întîmpinat pe oaspeți cu pline și sare, aclamînd îndelung pentru prie­tenia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori și cravate roșii. în numele delegației române, to­varășul Nicolae Ceaușescu a mul­țumit pentru primirea făcută, urînd cooperatorilor succese în muncă și în viața personală. Asemenea manifestări calde și spon­tane de prietenie au fost făcute delega­ției de partid și guvernamentale a țării noastre și în comuna Iablanița și in orășelul Lukoveț, unde înalții oaspeți români s-au oprit pentru a răspunde salutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste intilniri s-au trans­format in mitinguri spontane ale prieteniei rom­âno-bulgare. Răspun­­zînd cuvintelor de prietenie, urărilor adresate poporului român de ducătorii organizațiilor locale con­tre partid, tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru cuvintele calde cu care au fost întîmpinați solii poporului român. în toate localitățile pe unde trecut convoiul de mașini, mii și mii­­ de oameni ai muncii au ovaționat și au salutat cu aplauze și nesfîrșite urale delegația română. Pe tot tra­seul se vedeau lozinci in cinstea Partidului Comunist Român, a po­porului român, a prieteniei româno­­bulgare Erau arborate drapelele ce­lor două state, în balcoanele și fe­restrele caselor erau așezate covoare multicolore cu frumoase motive na­ționale. Miile de oameni aliniați la marginea șoselei fluturau steaguri tricolore și buchete de flori. La hotarul dintre regiunile Sofia și Plevna delegația română a fost întîmpinată de conducători ai or­ganizațiilor de partid și de stat lo­cale, tovarășii Penko Gherganov, prim-secretar al Comitetului regio­nal de partid, Gheorghe Petrov, pre­ședinte al Sfatului popular regional, Marko Markov, președintele organi­zației regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, este o regiune industrial-agrară care a cunoscut, asemenea întregii Bul­garii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare Ponderea in pro­ducția industrială o deține indus­tria ușoară și alimentară, în ultimii ani, aici a fost descoperită și pusă in valoare o zonă petrolieră Re­giunea este bine cunoscută datorită numeroaselor ei muzee și monu­mente istorice, printre care Mausoleul ostașilor români căzuți în războiul de eliberare a Bulgariei din 1877, aflat la Grivița, Muzeul român 1877 — 1878" din „Ostașul comuna Pordin, și Mausoleul ostașilor ruși și români căzuți in războiul de eli­berare a Bulgariei din 1877 — 1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărui nume este legat de glorioasele pagini din istoria țării noastre și a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire dele­gației de partid și de stat a Re­publicii Socialiste România. Pe în­treg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd stegulețe tricolore. Așezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripții de salut în cinstea Partidului Comunist Român, a țării noastre, urări de bun venit înalților oaspeți români, în centrul orașului, în Piața Roșie, în imediata vecinătate a Mausoleu­lui închinat ostașilor ruși și români care au căzut in luptele din răz­boiul din 1877 — 1878, o companie de onoare prezintă onorul. Tovară­șul Nicolae Ceaușescu trece în re­vistă compania aliniată. Răsună im­nurile de stat ale Republicii So­cialiste România și ale Republicii Populare Bulgaria, înalții oaspeți români și conducă­torii de partid și de stat bulgari care-i însoțesc iau loc în tribuna o­­ficială instalată in piață. Delegația de partid și de stat a țării noastre este salutată cu căldură de președin­tele sfatului popular al orașului Plev­na, Luben Nacev, în numele dele­gației noastre, salutînd participanții la miting, a luat cuvîntul tovară­șul Ion Gheorghe Maurer. Locuitorii Plevnei, care umpleau Piața Roșie și toate străzile apropia­te, au ovaționat îndelung pentru prietenia frățească româno-bulgară. După încheierea mitingului, dele­gația de partid și guvernamentală a țării noastre a vizitat Mausoleul eroi­lor de la Plevna, în semn de adincă cinstire a memoriei celor ce s-au jertfit pentru o cauză dreaptă, mem­brii delegației au depus la Mauso­leu o coroană de flori și au sem­nat in cartea de onoare. In după-amiaza aceleiași zile, de­legația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, in frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Todor Jivkov și persoanele care ii însoțesc, au vizitat Mausoleul eroi­lor români de la Grivita Delegația română a depus o co­roană de flori la Mausoleu și a semnat in cartea de onoare Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au sădit doi brazi în parcul din fața Mausoleului, după care delegația a vizitat monu­mentele care evocă figurile luptăto­rilor care au căzut vitejește pe cîmpul de bătălie. In gospodăria cooperativă de muncă .,Gheorghe Gheorghiu-Dej" a avut loc un miting consacrat prie­teniei româno-bulgare. Au rostit cuvîntări Ștefan Dimi­trov, secretar al comitetului comu­nal de partid, și tovarășul Virgil Trofin, în aceeași seară delegația română s-a întors la Sofia. Recoltează culturile prășitoare Cu citeva zile in urmă, la coope­rativa agricolă „23 August" din sa­tul Plopșor, comuna Sălcuța, raio­nul Craiova, s-a pornit cu toate for­țele la recoltatul culturilor prăși­toare. S-a reușit ca numai in citeva zile să se recolteze floarea-soarelui de pe întreaga suprafață de 50 ha De asemenea, cultura porumbului a fost recoltată de pe suprafața de 140 ha, in același timp eliberîndu-se terenul de coceni. Pe suprafețele de pe care s-au recoltat culturile pră­șitoare și care au fost eliberate și de resturile vegetale, s-a început pregătirea t­erenului în vederea însă­­mințării griului-PETRE BRABOVEANU, coresp, A ÎNCEPUT NOUL AN ȘCOLAR Mărturii de sărbătoare „începem primul an școlar în Re­publica Socialistă România­­...". Am auzit aceste cuvinte — aceleași — rostite in toate locurile de sărbătoare ale deschiderii cursurilor. Le-au rosit toți vorbitorii la solemnitățile încăr­cate de bucurii și de semnificații noi. Negrăite — dar prezente pe toate chipurile îmbujorate de fericire, le-am văzut la toți părinții școlarilor, la toți oamenii, martori ai bucuriei tinerei generații. Să-mi dați voie să transcriu din carnet notațiile fugare, directe, ne­­m­isorite, dar cu cuvenita amprentă a insufletirii pe care ne-au dat-o fiecă­ruia aceste momente de neuitat: M­otru Pe tocurile nașterii unui nou oraș al țării s-a ridicat o nouă construcție falnică... Copiii minerilor de la Motru vor avea din acest an liceul lor... Noua școală se numără printre cele mai mari din regiune, și are destul de puține semene, in frumusețe... Are 24 de clase, laboratoare, bibliotecă, tot ce se cuvine... Tânără e școala, tinere sunt și ca­drele ei didactice. Directorul școlii însuși — Titu Buță, un tînăr pe care ți-l vrei prieten pe viață de cum îl cunoști — a absolvit de curînd facul­tatea de matematică din Timișoara. La inaugurarea școlii spunea: „Vrem să formăm promoții foarte bine pre­­gătite, aci la Motru... Să dăm univer­sității craiovene viitori studenți de nădejde !". Alăturarea aceasta de gînduri și as­pirații avea ceva simbolic în ea... De altfel, mi s-a părut încărcată de simboluri întreaga festivitate... De pildă, vorbele minerului Victor Grecu­ — unul dintre părinți: „Vin chiar acum din șut... E minunată această zi cu soare... Fiul meu și toți copiii noștri intră acum tot intr-un... șut.3 Le urăm ca unor mineri, noroc bun!“ ... Mi s-a părut simbolic și numele maistrului șef al lotului de construc­tori: Andrei Veselii.. De-ați ști cită bucurie au stîrnit in rîndul oamenilor vorbele lui pline de miez și mai cu seamă, —■ fapta lui și a tovarășilor de brigadă, lăutari ai unui asemenea locaș de lumină !.... Craiova Festivitate inaugurală la Liceul nr 5. Un liceu cu 24 de săli de clasă, cu patru laboratoare, cu teren de sport, cu școlari sîrguincioși.... Sirguincioși și dornici să dea răspuns prin fapte vrednice grijii de părinte a partidu­lui... Cînd președintele comitetului executiv al Sfatului popular al ora­șului Craiova — tovarășul Petre Gigea — a tăiat panglica inaugurală, am asistat la cea mai năvalnică de­monstrație de bucurie și de dragoste față de partid... Profesorul Constantin Dănescu — directorul liceului, elevul Leon Ian­­covici, ca și unul dintre părinți — Marin Cotigă, au vorbit foarte fru­mos, înălțător chiar, la această so­lemnitate... Dar să ne ierte că o spu­­nem, cuvintele lor n-au reușit, to­tuși, să transmită tot ce simțeau, să tălmăcească deplin tot ce li se citea de pe chipuri, din atitudinile lor, din seninătatea privirilor.... Uneori nu este insă neapărată ne­voie de cuvinte... Romanești O școală nouă la porțile Craiovei... La porțile orașului, în care la fiecare Festivitate inaugurală la Lice­ul nr. 5 din Craiova. Cele două prietene, ale abe­cedarului, despre care am scris în reportaj... Sfîrșitul primei zile d­e școală la Bratovoiești Alegerea comitetelor de locatari între 1 și 15 septembrie a. c. au avut loc în regiunea noastră, ca de aitter în întreaga țară, adunări ge­nerale ale locatarilor pentru ale­gerea comitetelor de locatari în baza unei noi hotăriri a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, în răstimp de numai 10 zile de la data desfășurării adunărilor gene­rale, în orașele regiunii s-au și ales 171 de comitete de locatari cuprin­zind aproape 1­000 de membri. In orașele Caracal, Corabia ca și in raioanele Gorj, Gilort, această ac­țiune s-a încheiat. Au fost aleși de asemenea, aproa­pe 900 de delegați de clădiri la acele imobile la care numărul apar­tamentelor este sub 20. Comitetele de locatari, ca organe obștești de legătură a locatarilor cu comitetele executive, au importanta menire de a ajuta sfaturile populare locale în buna întreținere și conser­vare a fondului locativ, proprietate de stat. Ele se ocupă de educarea locatarilor in spiritul unei atitudini sănătoase față de avutul obștesc și al respectării normelor de convie­țuire socialistă. în adunările generale ale locata­rilor au fost aleși cetățenii care au dovedit un deosebit simț gospodă­resc, o atitudine sănătoasă față de bunurile de preț ale statului — clă­dirile, patru locuitori — unul urmează la școală... O școală cu ziduri tinere și viguroase, cu podoabe multe și pline de străluciri­... Școala poartă numă­rul 17... Am cunoscut aci, în primi, tind, pe micuții dintr-a-ntîia... N-am să spun nimic despre ei... Spune totul fotografia pe care o publicăm alături de aceste însemnări.. ...O singură explicație, doar: In prim-planul fotografiei admirăm pe Mariana Sirbuleț și Puica Stănescu, două bune prietene ale... abecedaru­lui I. Craiov-Brastăvă. Pentru că am descihat astăzi seamă de simboluri, iată încă unul... ” In ziua deschiderii anului școlar, la solemnitatea tradițională, au luat cuvintul doi învățători: Alexandru Predeteanu, fostul director al școlii — de astăzi incepînd pensionar — și Gabriel Grădinaru — noul director, tînăr învățător, absolvent de facul­tate. Două generații și-au transmis cu bucurie mesajul... Bătrînul dascăl a vorbit despre școala de altădată cu numai o clasă și despre bucuria de­ a fi ajuns să predea intr.o asemenea școală nouă... Gabriel Grădinaru în Iași, i-a fost elev. Elev talentat, perseverent, pasional... Școala și me­nirile de luminare a satului, rămîn pe mi­ini bune... Grupul școlar „Electroputere“ Căt­re miezul primei zile de școală elevii din anul 1 au intrat pentru prima oară intr-un laborator... in­ginere Maria Vișan ie-a arătat un separator tripolar pe care vor în­­văța să-l construiască în­ viitor... Constantin Bildea, Dumitru Trancă, Ion Popa, Petre Cruceru și alți elevi voiau să spună inginerei: „Și părin­ții noștri construiesc asemenea ma­șini... Sînt muncitori la Electropu­tere"... Erau vorbele și mîndria schimbului de miine... Bratovoiești Noua școală din comună merită comparație cu cele mai noi școli ale Craiovei... Constantin Dința — un bătrîn cooperator de vreo șaizeci și ceva de ani ne-a și spus: „lată o dovadă a ștergerii, deosebirilor intre oraș și sat“... l-am dat dreptate ! 370 de copii învață intr-o școală nouă, pentru construcția căreia s-a cheltuit mai bine de trei sferturi de milion... 370 de copii au găsit pe băncile lor, frumos orinduite, manua­lele școlare oferite gratuit... 370 de copii au trăit bucurii fară margini In prima zi de școală... ...370 de copii, alături de milioanele de m­lădițe ale țării au început ieri un an nou de muncă și succese... A început primul an școlar în Republica Socialistă România... AS, FIRESCU

Next