Inainte, septembrie 1966 (Anul 23, nr. 6689-6714)

1966-09-16 / nr. 6702

Proletari 'din toate țările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. C. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII Nr. 6702 VINERI 16 SEPTEMBRIE 1966 4 PAGINI 25 BANI La Uzina „Electroputere“ SCHIMB DE EXPERIENȚĂ PE ȚARĂ în cursul zilei de ieri 15 și azi 16 septembrie a.c., la Uzi­na „Electroputere" Craiova s-a organizat din inițiativa Direc­ției generale a industriei elec­trotehnice din Ministerul In­dustriei Construcțiilor de Ma­șini, un schimb de experiență cu întreprinderile și unitățile executante de mașini electrice rotative din țară. La lucrările schimbului de experiență participă specialiști, ingineri și tehnicieni ai uzine­lor constructoare de mașini e­­lectrice din București, Pitești, Timișoara, Săcele, Reșița, Tg. Mureș. De asemenea, la schim­­bul de experiență participă to­­varășii: ing. Nicolau Eugen, șeful serviciului producție din Direcția Generală a Industriei Electrotehnice a M.I.C.M., Dra­­gomir Moisin, membru în bi­roul executiv al Uniunii sindi­catelor din întreprinderile me­talurgice și construcțiilor de mașini, reprezentanți ai orga­nelor locale de partid și sin­dicat. Schimbul de experiență a a­­vut ca tematică planificarea, organizarea și conducerea pro­ducției, precum și studiul unor probleme impuse de tehnologia modernă de fabricație a ma­șinilor electrice rotative. în prima zi a schimbului de ex­periență, participanții au ur­mărit expunerea tov. Mihai Traian, inginer șef al fabricii de mașini electrice rotative a Uzinei „Electroputere”. După vizitarea sectoarelor de producție din fabrica de mașini electrice rotative a u­­zinei, au urmat discuții. în cea de-a doua zi a schim­bului de experiență are loc o ședință de documentare. Exploatarea minieră Motru: ...vierii din brigada lui Ion Stoica fac un studiu pentru pregătirea unei noi platforme de dirijare a căr­bunelui. Material lemnos recuperat în sectorul Novaci al în­treprinderii forestiere din aceeași localitate, șeful par­­chetului, Ion Grigore, a re­ușit să salveze de la de­preciere 3184 mc lemne do­­borîte de vînt care au fost recuperate la timpul opor­tun realizindu-se din acești arbori, sortimente valoroase, în această acțiune, de mare importanță, a fost ajutat de șeful de brigadă Mihai Pa­­raschivescu, de muncitorul Gheorghe Sodolescu, funi­­cularistul Alexandru Bă­­lașa și drujbistul Nicolae Giugiulan. Aceeași inițiati­vă a fost întreprinsă și la parchetul Valea Seacă con­dus de Ion Mituță. Angajamente înfăptuite Luptînd înfăptuirea pentru anga­jamentelor luate în întrecerea so­cialistă, muncito­rii, tehnicienii și inginerii de la Complexul pentru industrializarea lemnului din Tr. Severin au reușit să depășească pro­ducția globală pe primele opt luni ale anului cu 2 la sută. La producția marfă indicatorul de plan a fost de­pășit cu 2,3 la su­tă. De asemenea, la productivitatea muncii s-a înre­gistrat o creștere de 2,2 la sută față de prevede­rile planului. De la începutul anului și pînă a­­cum colectivul în­treprinderii a dat peste plan 464 mc cherestea, 164 gar­nituri mobilă „Iri­na", 37.000 mp furnir de nuc, 106.304 mp furnir de fag. Cele mai bune rezultate le-au în­registrat brigăzile conduse de Ale­xandru Rădițoiu, Nicolae Robu și Dumitru Doandeș­te la fabrica de mobilă. ALEX. ROATA, coresp. ■ [UNK]I ML MMI MM I MEDALION LITERAR-MUZICAL Comitetul orășenesc pentr cultură și artă Craiova organ­zează miine, la orele 18,30,­­ sala Casei de cultură a so­dicatelor, un medalion litera muzical consacrat „Centenari lui Coșbuc". Vor vorbi despre viața și o­pera poetului, acad. VICTO EFTIMIU și scriitoarea ADR­INA VAITOIANU din Bucu­rești. PRIMA ZI DE ȘCOALĂ Sînt în viața oamenilor e­­venimente ce nu se pot uita vreodată — și care stăruie în amintiri, oricîte alte intim­­plări, chiar mai semnificati­ve, ar apărea în timpul anilor. Un astfel de moment a emoționat ieri pe cei a­­proape 30.000 de copii din re­giunea noastră, care pentru pri­ma oară au pășit pragul școlii cu flori în mînuțele plăpînde în care au primit apoi prima lor carte — abecedarul, l-am privit ieri cu nesaț pe mulți dintre ei. Ochii lor limpezi căutau întrebători cînd la noii lor părinți — învățătorii, cînd la chipurile și semnele abe­cedarului, colorate cu atîta gust. (fotografia de jos). O dată cu ei, cu cei mai mici școlari, au revenit la școală, după vacanța estivală și cei­lalți, aproape 220.000 de elevi de la... a doua în sus. Intr-un sat din preajma Craiovei, la Almăj, școala devenise ieri principalul o­­biectiv. Părinții au lăsat la o parte, pentru citeva ore, lucrul să-și însoțească copiii, să stea alături de ei la cere­monia unui nou început. Au venit aci, și pentru că pe vremea lor nu era frumos și minunat ca azi. Am intîlnit la Almăj o tînără de 18 — 19 ani, despre care am aflat că-i învățătoare din promoția a­­cestui an. Mi-am dat seama că trăirile lăuntrice erau în esență de aceeași intensitate cu ale noilor școlari. Și in viața ei s-a pecetluit ieri un eveniment pe care nu-l va mai întîlni. Ea a făcut cu­noștință, direct, cu viața, că­reia întinzîndu-i mina i-a zis: „Eu sînt învățătoarea cea nouă, Liliana Stăiculescu. Voi fi la înălțimea chemărilor de azi“. Iat-o in fotografie pri­mind flori de la învățătoarea Ecaterina Vlă­­duț, care peste două săptămini va fi pensio­nară, lăsînd în urma ei o fru­moasă impresie. Zilele trecute, coresponden­tul nostru vo­luntar, Ilie Co­jocaru­, ne-a tri­mis o scrisoa­re din care spi_.. . „___ l­ași au fost primite în mod festiv 57 de cadre didac­tice, care-și încep anul acesta profesia de învățători și pro­fesori. Pionierii le-au pus flori in brațe și unul din ei le-a spus „Bine ați venit — .» ...»V.J-V1-Vl [re, hiangitui­u IJU~ vestit noilor veniți despre viața din alte vremuri, in­­demnindu-i să pășească hotă­­rîți, pentru că azi nimic nu le mai stă în cale". Școala nouă, dascăli noi, e­­levi noi la Liceul industrial de chimie din Craiova și la alte 16 licee de specialitate create anul­ acesta in regiune Aci, viitorii chimiști au par­ticipat la o festivitate mai deosebită, mai bogată parcă decit în alte locuri. Festivita­tea deschiderii acestui an școlar a avut o semnificație deosebită pentru elevii Liceu­lui nr. 3 din Tr. Severin, ca­re vor învăța într-un local nou cu 24 săli de clasă, cu laboratoare moderne și alte încăperi necesare desfășurării procesului instructiv-educat­iv ...Peste tot, în fiecare car­tier al orașului Craiova, in celelalte orașe, în satele re­giunii, dimineața zilei de ieri a fost sărbătoare pentru toți. Pe oriunde, haine de sărbătoare, cântec de bucurie și flori Flori multe, care dacă s-ar aduna laolaltă ar deveni un covor cu­ vezi cu ochii. C. GHEORGHE Foto: T. ZIDARU Ieri a început un nou an școlar Succes ! Conducătorii de partid și de stat vizitează regiunea Galați In cea de-a doua zi a vizitei pe care au făcut-o In re­giunea Galați, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilinei au fost oaspeți ai locuitorilor orașelor Tecuci și Focșani, coope­ratorilor din Pechea, lucrătorilor de la Gospodăria de stat din Cotesti, au poposit la Mausoleul de la Mărășesti și la Muzeul Unirii din Focșani. In seara zilei de joi, a avut loc la Galati adunarea activului regional de partid. Nave la un nivel tehnic cît mai înalt în drum de la combinatul siderurgic spre șantierul na­val, tovarășii Nicolae­ Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu și Vasile Pati­linei trec prin noile cartiere ale Galațiului renăscut din cenușa distrugerilor războiu­lui. Este o tranziție semnifica­tivă, căci prima stradă care-și deschide noile priveliști cita­dine se numește Strada Side­­rurgiștilor. Noile cartiere și ansambluri de blocuri conferă orașului de la Dunăre aspectul arhitectonic și urbanistic al unei citadele moderne. Sunt a­­preciate realizările obținute de arhitecții și constructorii gălă­­țeni în ce privește varietatea și dinamismul formelor arhi­tecturale, care valorifică din plin peisajul natural, ingenio­zitatea și fantezia motivelor decorative de pe fațadele blocurilor, a diferitelor îmbi­nări de materiale de construc­ție. Șantierul naval. La intrare două simbolice embleme care marchează etapele istoriei a­­cestui harnic colectiv gălățean, imaginile în miniatură ale cargoului „Galați", de 4.5­00 tone, și mineralierului „Petro­șani“, de 12.500 tone, în întîm­­pinarea conducătorilor de partid și de stat au venit nu­meroși muncitori, tehnicieni și ingineri. Sînt de față Mihai Marinescu, ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, și Panait Melisaratos, directo­rul general al întreprinderii. La cheiul de armare se află acum, în stadiul de montare a mașinilor și instalațiilor de bord, cinci vase. Ele amintesc de cele 36 nave maritime de felurite tipuri, făurite de mîi­­nile harnice și pricepute ale oamenilor acestui șantier, nave care și-au început de aici, în ultimii șase ani, ma­rile călătorii pe mările și o­­ceanele lumii. Oaspeții vizi­tează mi­neralierul-prototip „Petroșani". Proporțiile sale impresionează privirile : cor­pul masiv de oțel are o greu­tate de peste patru mil tone, iar lungimea depășește 150 metri. De la înălțimea punții de comandă se zăresc conturu­rile metalice, prinse încă în încătușarea schelelor, ale nou­lui mineralier, frate geamăn cu „Petroșani“. Discutîndu-se despre perspectivele șantieru­lui în cincinal și amintindu-se că, pînă în 1970, constructorii navali gălățeni vor trebui să livreze 50 de cargouri diferite, conducătorii de partid și de stat au îndemnat pe harnicii făurari de vase să ridice ne­contenit performanțele calita­tive ale navelor construite. în cartea de onoare oaspeții sem­nează sub următorul text: „Felicităm din inimă colecti­vul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la Șantierul naval Galați și-i urăm să obțină noi succese în activitatea sa entu­ziastă, să construiască și să dea țării vase moderne, de înalt nivel tehnic, care să poarte cu cinste pavilionul ro­mânesc pe mările și oceanele lumii". intîlnire cu intelec­tualitatea Galațiului Miercuri seara, conducătorii de partid și de stat au fost oaspeții cadrelor didactice și studenților de la Institutul politehnic și Institutul peda­gogic din Galați. Întîmpinați cu imnul tinereții studioase „Gaudeamus Igitur“, oaspeții au fost înconjurați cu căldură încă din primele clipe ale so­sirii lor în cartierul studen­țesc, cum numesc cu mîndrie gălățenii complexul de clădiri ale institutelor, căminelor, casei de cultură și stadionul de aici. Profilul acestui „oră­șel" al tineretului a fost pre­zentat de adjunctul ministru­lui învățămîntului, Jean Li­­vescu, și de rectorul Institu­tului politehnic, care au subli­niat, printre altele, dezvoltarea pe care o vor lua în viitor unele secții de aici, cum ar fi cea destinată pregătirii vii­torilor constructori de nave. După vizitarea laboratoare­lor institutului, conducătorii de partid și de stat s-au întîl­­nit apoi, intr-unul din amfi­teatre, cu intelectualii din ora­șul Galați — prilej pentru o caldă manifestare de dragoste și atașament față de partid a oamenilor de știință și cultură gălățeni. Prof. Iosif Egri, rectorul Institutului politehnic, a sub­liniat că vizita conducătorilor de partid și de stat este nouă mărturie vie a atenției și a grijii pe care partidul și gu­vernul nostru le acordă învă­țămîntului superior, promovă­rii științei și culturii în patria noastră. Arătînd că, datorită acestei atenții deosebite, ora­șul Galați a devenit în anii construcției socialismului un centru universitar în plină dezvoltare, vorbitorul a subli­niat că profesorii și studenții dispun de condiții prielnice pentru desfășurarea unui în­­vățămînt de calitate, la nivelul cerințelor actuale ale științei și tehnicii. Menționînd că pînă acum institutul a dat țării peste 3.000 de absolvenți, vor­bitorul a asigurat că profesorii și studenții vor depune toată străduința, toată priceperea și cunoștințele lor, toate efortu­rile pentru îndeplinirea sarci­nilor ce decurg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile cerințe impuse de dez­voltarea rapidă a orașului. Conf. dr. Ion rectorul Institutului Teodorescu, pedago­gic, a spus printre altele : Suntem­ fericiți că ni se oferă prilejul să exprimăm, în mod nemijlocit, conducerii de partid și de stat recunoștința noastră deplină pentru condi­țiile pe care ni le-a creat. Institutul pedagogic dispune de săli spațioase pentru cursuri și seminarii, de o bună dotare materială. Studenții noștri au asigurate, de aseme­nea, bune condiții de viață. Vom face totul, a spus vorbi­torul, pentru a răsplăti grija și dragostea părintească a partidului și statului nostru, muncind în așa fel nncit pro­fesorii pe care îi pregătim să fie un exemplu pentru tineret, să muncească cu abnegație pentru a face din elevii lor cetățeni de nădejde ai Ro­mâniei socialiste. Noi, studenții, a spus Elena Toader, studentă în anul IV al Facultății de mecanică, sîntem hotărîți să nu precupețim nici un efort pentru a ne însuși cît mai temeinic cunoștințele pre­date, pentru a deveni buni specialiști, astfel nicit să răs­pundem cu cinste exigențelor tot mai mari pe care le pune în fața tuturor cadrelor tehni­ce programul desăvârșirii con­strucției socialiste în scumpa noastră patrie. Cadre bine pregătite, cu temeinice cunoștințe Primit cu vii și însu­flețite aplauze, a luat poi cuvîntul tovarășul NICO­­­­LAE CEAUȘESCU . La începutul cuvîntării sale, secretarul general al C.C. al P.C.R., a relevat importanța pentru orașul Galați, ca și pentru economia și cultura țării, a creării celor două in­stitute de învățămînt superior — politehnic și pedagogic — și a felicitat corpul didactic și studenții pentru rezultatele obținute pînă acum. Știința, cultura, învățămân­tul — a spus vorbitorul — o­­cupă un loc de seamă în ca­drul programului de dezvol­tare a societății noastre. Parti­dul și guvernul au prevăzut pentru anii următori lărgirea bazei materiale a învățămîntu­­lui, asigurarea condițiilor ne­cesare ca studenții și elevii să-și poată însuși cu­ mai bine cunoștințele necesare de cul­tură generală și de speciali­tate, spre a deveni buni con­structori ai socialismului, oa­meni cu un înalt nivel de pre­gătire științifică. Numai în felul acesta inginerii de mîine, profesorii de mîine își vor putea îndeplini îndatoririle mari care le revin atît în do­meniul construcției economice, cît și în activitatea culturală, științifică și de învățămînt. Socialismul presupune știința și cultura cea mai înaltă. Nu­mai pe această bază este posi­bilă construcția socialismului și comunismului — și de aceea partidul acordă o atît de mare atenție acestor importante do­­­­menii ale vieții noastre so­ciale. Subliniez acestea — a spus în continuare vorbitorul — pentru a releva încă o dată rolul important pe care aveți dv., cadrele din învă­­l­țămînt, pentru instruirea ti­nerei generații și, totodată, pentru educarea ei în spiri­tul cunoașterii și prețuirii trecutului de luptă al poporu­lui român — trecut minunat, bogat, care merită și trebuie să fie cunoscut și prețuit de întregul nostru tineret. Nu­mai în acest fel, tineretul va prețui mai profund rea­litățile de astăzi, va înțelege mai bine că realizările în construcția socialistă sunt rezultatul unor lupte grele pentru libertate națională și socială, sunt rezultatul muncii încordate a întregu­lui nostru popor, care, sub conducerea partidului, a avut de înfrînt multe greu­­tăți, dar a fost hotărît în­totdeauna să le învingă și să meargă mereu înainte pen­tru a-și asigura un viitor fe­ricit, a deveni stăpîn pe soarta sa și a-și făuri viața, a asigura dezvoltarea na­țiunii române așa cum o dorește, în continuare, secretarul general al C.C. al P.C.R. a spus: Poporul nostru are nevoie de asemenea intelec­tuali, de asemenea construc­tori ai socialismului, care să stăpînească cunoștințele de specialitate ale domeniu­lui lor de activitate și să dispună de o vastă cultură generală. Cadrele didactice — chemate să asigure preda­rea cît mai temeinică a cu­noștințelor — și tineretul —« dator să-și însușească aceste cunoștințe — să-și unească eforturile spre a contribui la crearea unei intelectualități înaintate, la nivelul cerințe­lor societății socialiste și co­muniste. Cu cît intelectualii de mîine vor avea un grad mai înalt de cunoștințe, vor stăpîni ceea ce creează știința în țara noastră, dar vor cu­noaște și tot ce creează mai bun știința mondială, cu a­­tît va fi asigurat progresul continuu al patriei socialiste, realizarea programului de bunăstare și fericire pentru poporul nostru. E un pro­gram minunat și o perspec­tivă minunată pentru tine­retul nostru — și trebuie să spunem că tineretul s-a do­vedit și se dovedește la înăl­țimea acestor perspective. Partidul și guvernul nostru acordă o înaltă apreciere în­tregii activități a tineretului nostru, apreciază felul în care tineretul nostru studios învață și se pregătește pen­tru a putea să-și servească poporul și patria. Partidul și guvernul acordă, de aseme­nea, o înaltă apreciere acti­vității corpului didactic, in­telectualității noastre, care, împreună cu toți oamenii muncii, își aduce contribu­ția la întreaga operă de construcție socialistă, depun eforturi pentru educarea ti­nerei noastre generații. Exprimînd prețuirea efor­turilor ce se depun în a­­ceastă direcție la Galați, to­varășul Ceaușescu a urat tu­turor intelectualilor din o­­raș succese tot mai mari în activitatea lor. (Continuare in pag. 2-a)

Next