Inainte, septembrie 1967 (Anul 24, nr. 6998-7023)

1967-09-16 / nr. 7011

citiți In PAG. a IV-a: Actualitatea internațională ANUL XXIV NR. 7011 SÎMBĂTĂ 16 SEPTEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 BANI CITIȚI ÎN PAG. a ll-a :agenda culturală. ȘHmiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiniimimuiiiHiminiHiimiiînminiimiiiiiiHiiniuiiiiniHiuniniHiinfiHniiiiiininiiiiiiiiiiniHiiiiliHniuiiiinHniiiiiiuiiiiiiluiiniiniiiiiiiiiniiiiiiiiiiniHiiiiiiiiiuniiiiiuiiMiiiMiînniiiiiiHiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiis RĂSPUNDE TEMATICA DE CERCETARE LA STAȚIUNEA l-r­.•MIM U­­.••• n» «stat­ EXPERIMENTALA CARACAL SARCINILOR PRODUCȚIEI AGRICOLE? Urmărind să prezinte conținutul re­zultatelor dobindite de cercetarea a­­gricolă în raport de necesitățile de moment și de perspectivă ale produc­ției, ziarul nostru a organizat la Sta­țiunea experimentală Caracal o amplă dezbatere pe marginea tematicii în­scrisă în planul actual și de viitor. La discuțiile ce s-au purtat, au luat parte tovarășii : ing. Ion Rădulescu, directo­rul stațiunii, ing. Constantin Bălan, dr. ing. Constantin Olaru, ing. Filip Cioroianu, ing. Dumitru Georgescu, ing. Cornel Nedelciuc — cercetători; ing. Gheorghe Dincă, vicepreședinte al consiliului agricol raional ; ing. Nicolae Staicu, vicepreședinte al A.R.C.A.P. Caracal, ing. Alexandru Braga, șef de fermă la Dobrosloveni și ing. Ion Uciu de la C.A.P. Dobro­sloveni. Prin ce se materializează prezența în cîmpia Caracalului a unei stațiuni de cercetări agricole ? Cum sunt valo­rificate rezultatele experimentale și care este eficiența acestora ? Sunt în concordanță temele de cercetare luate în studiu cu cerințele practicii ? Care este drumul parcurs de stațiune și în ce direcție se îndreaptă tematica de cercetare ? Cum se reflectă sprijinul pe care-1 acordă cercetarea produc­ției în relațiile stațiunii cu unitățile agricole din zona de deservire ? Răs­punsurile primite la asemenea între­bări, ne vom strădui să le consemnăm cit mai autentic. Citiți în pag. a III-a : Relatări privind realizările și perpectivele activității Stațiunii experimentale Caracal. ^íiuiiiiiiiuiiHtiiJiiiiuiuiiitiiiiiiuuiiiuiiiiíiiiuntiiiiiittiiiiuiJttiuitiitiitiiiiiiiiitiinnniriiiititiiiutitniiniiiniitiiiii-i'niniiiiiiiitiiiuiiiuiiHniiiiiiiiiiiiiniiiiUUiniiiiituitiiiintnitiíiiiiniiiiiniiiiiiiitiiiiiiiiiiininiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiuinitiiuc curier cotidian * O Vagoane pentru transportul trestiei de zahăr La Uzina mecanică din Tr.­Seve­rin au fost terminate primele 20 de vagoane ,­cușcă, destinate transpor­tului trestiei de zahăr. Noile va­goane sunt înzestrate cu cupla au­tomată și au cartamentul asemănă­tor vagoanelor noastre de cale fe­rată. O Mîine întîlnire cu poetul Eugen Constant Filiala Oltenia a Uniunii zia­riștilor din R. S. România, în co­laborare cu C.S.D.C. - Oltenia, organizează mîine, duminică 17 septembrie orele 10, la Centrală din Craiova, Calea librăria Uni­rii 18, o întîlnire a cititorilor cu poetul și publicistul craiovean EU­GEN CONSTANT. Cu acest prilej, se va face pre­zentarea recentei cărți apărute în Editura Tineretului ,,Gravuri și re­zonanțe“. Iliiiiiiiiiiiiiiiimiiummmin­iii Mimmimminiiiiu Autobaza 11 Craiova , înainte de plecarea autobu­zelor pe trasee, șeful garajului Nicola Nicolache, îm­preună cu mecanicii de specialitate, face o ultimă veri­ficare. Foto : S. Lazăr i în fiecare sîmbătă I csLE m­aipti cu ninisti­e ce facem miine? „CÎRLIGU ÎNTORS“ Am­­ făcut, cindva, la această rubrică, Invitație cititorilor spre „Socotele“, colț de inein­­tător peisaj furișat undeva pe umerii Carpaților — mai sus de Mănăstirea Lainici. Am primit mulțumirile priete­nului meu, doctorul, pentru iti­nerarul propus și asentimentul la părerile că Lainici rămine cea mai frumoasă in sălbăticia ei, dintre toate trecătorile care a dăruit natura țării noastre. „Dar mîine ce facem ?“ — întreba doctorul în încheierea scrisorii. Mîine dimineață luăm un „personal“ din gara Craiova și coborîm la Lainici, o mică haltă construită din moloane de granit, in zilele cina de la Bumbești la Livezeni se auzeau cintecele brigadierilor. Pe versantul defrișat din fața stației, putem face primul po­pas, in dreapta și in stiigă potecii ce șerpuiește pe aci spre ..Locorele", ne îmbie tu­fele încărcate de afine, ca niș­te mărgele negre, intunecind poiana bătută de soare. Prin locurile acestea fragile înflo­resc și dau roade pină toamna tirziu. Dar să nu cheltuim timpul Intr-un popas îndelung, fiindcă la capitul Itinerarului vom cu­noaște una din cele mai ciuda­te .,minuni“ din cire a fost în stare să facă Jiul in patetica și milenara lui luptă cu ..fiii" Paringului, pe la poalele că­rora și-a croit drum spre cim­­pie și spre Dunăre . ..Cirli­­gu întors". De la mica stafie și pină în șoseaua națională din defileu, coborîm pe o potecă cu scări de lemn. Traversăm Jiul pe un pod cu arcade monumentale și, după­­ deva minute, sintem­ la Lunca Mare, singurul loc din trecătoare u­nde munții s-au des­leștat­­ în înlănțuirea lor și au făcut loc soarelui să mii­gile o poiană presărată cu nuci sălbatici, vișini și citeva clă­diri ce au avut pe rind diverse ut­ități.­­S-a tot promis că aci se va amenaja un loc de popas. Cine va face acest lucru — și există toate condițiile — se va bucura de stima că a rezolvat I.UCIAN ZATT1 L (Continuare in pag. a H-a) BSHBS JBBa Poate deveni nouă piața veche? Se observă în ultima vreme în Craiova, și cu justificată dreptate, necesitatea apro­vizionării consistente și a pieței vechi din strada Crasnoft cu o varietate sporită de legume, fructe, păsări, preparate din con­serve etc. Acestui comerț desfășurat, de către unitățile de stat, i se adaugă, zilnic, și în număr mare, prezența unor produse din gospodăriile individuale ale cooperato­rilor. Dată find distanța prea mare de Piața nouă, sute de locuitori se îndreaptă zilnic spre Piața Crasnoff. Dar cum o găsesc ? Dis­punerea spațială a pieței intr-un sistem lon­gitudinal ocazionează in permanentă trafi­­cul autovehiculelor, creind mereu pericolul unor accidente. Curățenia pieței iasă de dorit. Mai ales la centrele de carne, pește și lapte (Inspecția sanitară de stat n-are ni­mic de spus ?). La unitățile O.R.V.L.F. și gostat doi-trei vinzători cîntăresc la același cintar și roșii, și struguri, și rațe, și brinză. Oare, nu s-ar putea delimita, fie și la nu­mărul acesta redus de lucrători, vinzarea intr-un anumit loc numai a anumitor pro­duse ? S-ar evita substantial aglomerația și certurile interminabile. Propunem o siste­­matica: pe sectoare­­.Iz unu tușe, nu num­­ai pentru unitățile socialiste, dar și pentru pro­dusele cooperatorilor. Un lucru care rămine o veche doleanță a cumpărătorilor din piata Crasnoii este acela al orarelor de funcționare și a aprovizionă­rii bogate a centrului de­pline și a magazi­nului alimentar de aci. Organizarea pieței, curățenia, ei, precum și evitarea completă a circulației, fac parte dintr-un arsenal de măsuri specifice unui comerț civilizat. M. BAKBU Viitorul ansamblu arhitectonic „PIAȚA UNIRII“ Valea Vlăicii, unul­­ din cele­­mai importante puncte de cir­culație ale orașului Craiova, a luat în ultima vreme aspec­tul unui șantier în continuă dezvoltare. Excavatoare, auto­camioane, dislocă­ și transpor­tă molozul, se­ fac săpături a­­dînci. Ce se petrece aici? Se construiește viitorul ansamblu arhitectonic „Piața Unirii“. Prin mijlocirea tov. arhitect I­­leana Solon de la D.S.A.P.G.­­Oltenia, am putut afla unele amănunte interesante în legă­tură cu obiectivele ce se vor înălța aici. Prima etapă, care a și în­ceput, va cuprinde trei blocuri de locuințe. Blocul „K" cu cinci etaje totalizînd 30 de a­­partamente, este amplasat pe colț, în același aliniament cu pavilioanele administrative ale întreprinderii de foraj, Schelei de extracție și I.R.E.-Oltenia. La parter, se vor amenaja spații moderne , pentru deser­virea populației între care un salon de coafură, un studiou fotografic etc. în partea din­spre nord a Pieței Unirii se va înalta blocul „L“ (96 aparta­mente) cu opt etaje. La par­terul acestui bloc vor fi de asemenea amenajate Un maga­zin de mobilă, o farmacie, o librărie. în continuare se con­struiește bolțul „N" cu parter comercial și zece etaje, to­talizînd 100 apartamente. Pro­iectanții au prevăzut a­­menajarea unui complex de alimentație publică compus dintr-o braserie cu 100 locuri, un bar de zi, o cofetărie, un magazin de dulciuri și cafea. Aceste prime trei blocuri vor­ fi puse la dispoziția ce­lor ce doresc să-și cumpere a­­partamente proprietate perso­nală. Apartamentele sunt cu două, trei și patru camere­ cu suprafețe locuibile sporite, băi, bucătării cu loc separat pen­tru servit masa etc. și sunt prevăzute a se da în folosință în cea mai mare parte în­­ a­­nul 1968. Ceea ce se realizează în prezent în Piața Unirii consti­tuie prima etapă aprobată, dintr-un­ viitor ansamblu ar­hitectonic modern, mai cuprin­zător, unde se preconizează amplasarea, pe lângă construc­țiile de locuințe, a unor o­­biective social-culturale și ad­ministrative reprezentative. Sistematizarea verticală în a­­cest ansamblu prevede lucrări de artă decorativă pe zidurile de sprijin, parapete, jardinie­re din piatră naturală sau be­ton, placat cu ceramică smăl­țuită, gazoane în straturi etc. Arhitecții și proiectantă s-au gîndit de asemenea ca în rea­lizarea finisajelor speciale, a­­tît pentru blocurie de locuințe cit și pentru spațiile comercia­le și de deservire a populați­ei, să se utilizeze placaje ce­ramice, terasit colorat și tra­vertin în culori deschise, par­doseală de marmură și cera­mică — deșeuri, montate în­­tr-un desen cu rosturi eviden­țiate cu ciment alb. Modernul in aceste construcții va fi îm­binat armonios cu elemente din specificul local. A. POPESCU ! A început noul I I an școlar ! Bună dimineața, școală dragă ! ...15 septembrie 1967. În­că un nou an „lumină“ în­cepe să-și scrie cronica consemniind pe prima HM emoțiile și bucuriile tradi­ționalei sărbători prilejuită de prima zi de școală. A fost o zi senină de început de toamnă, cu soare stră­lucitor ale cărui raze se reflectau in privirile încre­zătoare, luminoase ale în­vățăceilor mici și mari. La Craiova, ca și în ori­ce loc al Olteniei sau pa­triei, mirajul clinchetului inaugural al clopoțelului a chemat copiii, care in zorii zilei s-au revărsat ca un șuvoi dînd notă dominantă ceasurilor matinale ale o­­rașului. Dascăli, elevi, pă­rinți, bunici și flori, flori multe... Deopotrivă cu a­­celeași ginduri. Cunoștin­țe temeinice, note pe mă­sura lor, bucurii tot așa... Craiova s-a îmbogățit cu încă o școală nouă, a că­rei tradițională panglică a fost tăiată (fotografia de mai jos). E vorba de fru­mosul dar oferit viitorilor artiști, liceul de muzică și arte plastice cu 24 săli de clasă spațioase și lumi­noase in care instrumentele muzicale vor avea mai multă rezonantă. Festivita­tea a avut un plus de bu­curie, firească de altfel, ci­tită in privirile Era poate simbolul tuturor­ senti­mentelor de recunoștință pentru partidul părinte, fă­uritorul minunatelor condi­ții în care învață copiii noștri. Liceul „Nicolae Bălcescu“, care a pășit in al 141-lea an, înscrie in cronica aces­tuia înființarea a două cla­se speciale de matematică și de fizică ln care elevi cu aptitudini deosebite vor dobindi o pregătire cit mai aprofundată în aceste do­­menii. Am cunoscut pe ci­i­­va, din viitorii matemati­cieni : Angiu Georgeta, Ște­­fănescu Marian, Petrescu Carmen-Diana, Spineanu I­­rina, Neagoe Juliana și Voicu Cristian, care mi-au mărturisit că vor să se de­dice studiului matematicilor cu universul lor captivant. E o dorință realizabilă, pri­mul pas e făcut. Aceeași atmosferă am m­enit-o și la școala ge­nerală nr. 18, la liceul „Frații Buzești“ — unde cei mai mici elevi care au pă­șit pentru prima dată pra­gul școlii au prim­it in mod aparte manualele oferite de pionieri — la liceul indus­trial de construcții de ma­șini sau la grupul școlar „Electroputere". Pretutin­deni numai bucurie genera­tă de eveniment, care des­chide cale nouă spre cuce­rirea culmilor științei. Am mai notat citeva ci­fre la acest început de an școlar: liceul industrial de construcții de mașini a fost dotat cu material didactic in valoare de 16.000 lei, deosebit de util la instrui­rea celor 234 de elevi, cel de-al 18-lea an de activi­tate al grupului școlar ,.E­lectroputere“ consemnează printre altele, dotarea ate­lierului de mașini-unelte in așa fei Incit fiecare elev să 3 lucreze pe cite o mașină­­uneltă, iar din toamna a­­ceasta începe construcția unui local cu 16 săli de clasă, un cămin cu o capa­citate de 300 de locuri și noi ateliere, necesare dez­voltării școlii care a dat pină in prezent două trei­mi din muncitorii calificați ai Uzinei „Electroputere". ...Clinchetul clopoțelului s-a auzit în toate școlile deschizind o poartă nouă spre cetatea științei. Asal­tul ei a început intr-o nouă etapă ale cărei roade le vom culege la vară. Text : PUICA MONDOG Foto : L. SANDU Bîbîiot. Regiono.

Next