Inainte, februarie 1968 (Anul 25, nr. 7128-7152)
1968-02-14 / nr. 7139
1 în pagina a IV-a 1I internațională | * Illilliumii miliiiiii iimmmimtttm în 1 Actualitatea ! Proletari din toate tările, unitiva 1 ainte ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXV Nr. 7139 MIERCURI 14 FEBRUARIE 1968 4 PAGINI 25 BANI In anul 1968, Trustul regional de construcții își va desfășura activitatea pe un front de lucru compus din numeroase cartiere de locuințe in orașele Craiova, Tg.Jiu, Tr.Severin, Motru și altele, care însumează un număr de 2 665 de apartamente. In afară de construcții de locuințe, Trustul mai are în plan și alte importante lucrări social-culturale: cinematograful din Tg.Jiu, Teatrul Național din Craiova, școli, cămine, hoteluri și alte lucrări pentru O.N.T. Este firesc ca acum, la Început de an, să ne punem cîteva întrebări: cum și-a organizat trustul activitatea, pentru îndeplinirea sarcinilor de plan ? Cum s-au ocupat beneficiarii lucrărilor de întocmirea documentației și punerea la dispoziție a amplasamentelor ? La sfîrșitul primei luni a anului, analiza situației existente ne-a dezvăluit o serie de neajunsuri în măsură să îngreuneze, după părerea noastră, activitatea trustului în ceea ce privește organizarea în mod temeinic a tuturor șantierelor. Pentru Piața Unirii din Craiova (etapa I), documentația este asigurată la blocul de 30 apartamente — proprietate personală și urmează a fi predată beneficiarului. Pentru blocul D, din cadrul acelorași lucrări, bloc care dispune de 96 de apartamente, oficiul de locuințe a și încheiat contracte cu locatarii. pentru acesta, termenul Deși, de dare în folosință nu este anul 1968, trebuie, totuși, să atragem atenția asupra unei situații necorespunzătoare pentru desfășurarea normală a lucrărilor (din cauza centralei termice, care, prin soluția ei constructivă, condiționează darea în funcțiune a blocului K și N). Pentru blocul N s-a refăcut, la pretenția beneficiarului, documentația și, în plus, serviciul de geologi a cerut schimbarea structurii de rezistență. Să zicem, însă, că în R. P. (Continuale in pag a IlI-a) Beneficiarul are pretenții legitime. Dar ce oferă, in schimb, constructorului ? Asigurarea documentației—condiție esențială a respectării termenului de punere în funcțiune a noilor construcții Evoluția unui modern procedeu constructiv Fabrica de osii și roți monobloc—Balș La prima rotație „drumul critic“ întreprinderea 6 Construcții Craiova a intenționat, încă din octombrie anul trecut — cînd au început lucrările pe șantierul nr. 624 Balș, care realizează Fabrica de osii și boghiuri — să organizeze aceste lucrări după principiul modern de realizare a marilor investiții, denumit „drumul critic” sau „graficul-rețea”. Această ieă corespunde viilor exigente contacă anul trecut a putut realiza acest deoarece șantierul fost în organizare iar întreaprinderea s-a ocupat mai mult de unele lucrări cu termen de punere în funcțiune la sfîrșitul anului, în 1968 s-a pornit cu dreptul pentru realizarea după această metodă a obiectivului amintit. S-a stabilit, deci, ca cele două hale principale — sector de lucru la cald și sector de lucru la rece, care corespund unui volum de investiții de 50 la sută din întreaga valoare investită — să fie incluse întru-un grafic-rețea comun, care să permită o mișcare elastică mijloacelor de producție, în scopul aplatizării convenabile a vîrfurilor de forță de muncă și utilaje (vîrfuri care ar fi apărut în cazul întocmirii de grafice rețea separate). Toate articolele de deviz au fost concentrate peste 230 de operații principn pale, și, în funcție de timpii de lucru rezultați, s-a stabilit graficul-rețea, sau drumul critic al execuției lucrării, bine definită în timp și spațiu. Șefii de lot ai ambelor obiective cuprinse în graficul rețea comun au primit, pentru studiu și transpunere în practică, câte un exemplar din grafic ; fiecare, la rîndul său, a repartizat maiștrilor din subordine și șefilor de echipă extrase din graficulrețea, pe care le-au înscris în grafice calendaristice. Tov. Gabriel Floroiu, ing. șef de șantier ne-a relatat citeva particularități care demonstrează avantajele folosirii graficului-rețea : Aplicarea metodei permite ca: Încă de la începutul lucrării, să se realizeze o privire de ansamblu asupra desfășurării lucrărilor, și, in acest fel, prin asigurarea mijloacelor de producție care rezultă din graficele-rețea, să se asigure realizarea obiectivului in timpul planificat. Rezultă, în mod matematic, din graficul-rețea, care sunt lucrările ce trebuie neapărat terminate, nu prealabil, pentru ca o altă operație să poată începe, reieșind în acest fel condiționarea reciprocă între activități. Sunt puse în evidență, de asemenea, rezervele de timp ce există la anumite activități și influența pe care o au asupra termenului de final ; acestea constituie implicit un semnal de alarmă în cazul întîrzierilor, putindu-se stabili măsuri spre a se respecta termenul final propus. RADU POPA (Continuare în pag. a IlI-a) pe Serele de flori din Parcul Poporului Craiova. Tov. Voinea Elena cercetează starea de vegetație a liliacului înflorit. (Foto : Sandu L.) Pe teme cetățenești La întoarcerea din turneu a Ansamblului „Oltenia“ 32 DE CĂLĂTORI ANONIMI Un accelerat de noapte a adus, luni, la Craiova, pe membrii Ansamblului artistic „Oltenia“ din Craiova, întorși din îndelungatul lor turneu în India, Irak, Pakistan, Iran și Liban . Coborând din tren, au fost intîmpinați de citeva rude și prieteni. In gara orașului s-a petrecut, în zeci de secvențe asemănătoare, faptul obișnuit al intimpinării unui om drag. Atît și nimic mai mult. Cei cițiva ieșiți in intimpinarea solilor unul mesaj artistic in cinci mari țări ale Orientului, le erau doar rude și prieteni. N-am văzut, in mulțimea de pe peron, pe nici unul dintre reprezentanții forurilor culturale orășenești ori regionale, deși fuseseră încunoștințați (și prin telegrame speciale, și prin anunțuri în presă), de așteptata sosire a artiștilor craioveni. Nici unul nu a găsit cu cale să se deranjeze până la gara orașului, pentru un cuvânt de bun sosit (fie el și de complezență !), sau pentru o stringere de mină cu de cit afabilă ! Cei care, poate, își vor asuma meritele aplaudate peste hotare ale acestui ansamblu — ca foruri Îndrumătoare ce se găsesc — n-au găsit, însă, cu care să facă nici un simplu act de prezență, o datorie elementară. Așa au procedat, cu o săptămină in urmă, și la sosirea din turneul peste hotare a păpușarilor craioveni Lipsa aceasta de solicitudine spune mult. Foarte mult, chiar. Artiștii ansamblului, intîmpinați cu urale și ghirlande uriașe de flori ale prieteniei, la New Delhi și Bombay, la Teheran și Isfahan, la Lahore și Rawalpindi, primiți cu deosebită căldură in Capitala patriei noastre, cu prilejul întoarcerii din turneu, au trebuit să coboare in orașul lor natal, la miez de noapte, ca niște călători anonimi. In zadar ii vom chema în zilele următoare la felurite fire o’block-uri și picnicuri, la mese rotunde, consfătuiri de presă ori întilniri cu spectatorii... In zadar. Prima impresie contează totdeauna. AL. FIRESCU Biblio.oc? ^or.îfd Regionala« Oltenia Ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Constanța Crăciun și Ștefan Peterfi, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudițeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puțuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacsi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Naționale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituție, precum și proiectul de lege privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuțiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naționale. CRONICA ECONOMICĂ In pagina a Hi—a ....................................................................................................... iiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiniiiiiimitiiiiiiiiiiiiimntiiiți I ÎN ÎNTÎMPINAREA „ZILEI CEFERIȘTILOR“ | I CU LOCOMOTIVA DIESEL-ELECTRO I de-a lungul unui traseu de 110 km — La prima vedere, paralelele metalice înșirate pe B traverse par să nu spună B nimic interesant. Sunt prezențe firești ale peisajului, ne-am obișnuit de mult cu B ele. Am călătorit de nenumărate ori cu trenul, și, de la fereastră, de la începutul călătoriei și pînă la B stația terminus, am fost tentat totdeauna să admir B doar lumea exterioară, adică tot ceea ce nu făceam parte din acest complex B metalic, care, pe scurt, se numește cale ferată. Dar acum citeva zile am avut B prilejul ca, pe o distanță B de 110 kilometri, să fiu Z martorul unor activități ce B se petrec numai și numai B între aceste două paralele B metalice. B Am călătorit cu o locomotivă Diesel-electrică pe B distanța Craiova — Tr.-Se- Bverin. O locomotivă cu seria 06.29 — destinată ex-portului în R. P. Bulgaria. B Pe acest traseu, locomotiva B își susținea, în ziua aceasta, „examenul“ recepției, asistată, din partea beneficiarului, de doi tineri ingineri B bulgari. B Startul, în probă și în B parcurs, a fost dat de imnpiegatul de serviciu, după B care întreg convoiul — condus cu pricepere de mecanicul Ion Boiangiu — s-au ambalat în „mișcare pro- Bgresivă", pînă la viteza de 5 regim a liniei. B privind prin geamul B frontal al locomotivei, aveam senzația că șinele cu B traverse — și întreg traseul, ci vedeam cu ochii — sunt înghițite pur și simplu de locomotivă. în față B jucau curcubeele semnale B lor luminoase, care ne spuneau că întreg parcursul B este urmărit cu vie atenție de impiegații ce supraveghează blocul automat de linie și centralizarea electrodinamică, înșirate de-a lungul căii ferate, semnale grafice și luminoase comunicau cu Ion Boiangiu printr-un limbaj numai de el înțeles, în funcție de aceste semnale, mecanicul ambala sau frâna locomotiva, anunța — prin șuierele acesteia — călătorii, la intrarea pe sub pasaje sau la apropierea de stații. Aceasta ar fi activitatea de „mișcare“ care se desfășoară de-a lungul călătoriei. Dar am întîlnit, pe acest traseu, și alte activități : activități constructive, de consolidare, sau lucrări de investiții pentru electrificarea liniei. ...Filiașul a rămas în urmă. Călătoria continuă spre Tr.-Severin. Ne întîmpină, pe acest traseu, o intensă activitate pentru modernizarea stațiilor, consolidarea liniei și introducerea stației-dispecer, în pragul „rampei“ de la Balota, membrii comisiei de recepție din partea Uzinei „Electroputere", conduși de ing. Ionel Olteanu, împreună cu recepționerii bulgari, se instalează, fiecare, la posturi, spre a vedea cum se comportă locomotiva în această etapă — nu lipsită de dificultățile unui examen — a drumului nostru. Se înregistrează temperaturi, turații, intensitatea curentului, puterea de demarare și frinare etc. Instrumente : rigla de calcul, cronometraj, aparate electronice de măsurători... Și de aici, o coborire în pantă spre Șimian și Tr.Severin... Călătoria noastră s-a sfirșit. O încheiem, solicitînd impresiile celor doi ROMEO POPESCU (Continuare în pag. a III-a) rmnimiimuiiiiiMmimiiiiiiiiiiimmiiiiiiimiiiimiiiiiiiiiiiiiM iiiiiiiimiimmmniiiinniiimiimiiniiimimmiunumniiiiiimmiiiiiiiimr Comerțul cu mobilă la voia hazardului? Vrei să cumperi o garnitură de mobilă pentru dormitor, sufragerie, de bucătărie sau altfel de mobilă casnică. Cum procedezi, cu timp îți trebuie ? S-ar stat de părea că întrebările prisos. Toți cei care încă nu s-au hotărît să facă o astfel de cumpărătură ar răspunde: Foarte simplu. Te duci la magazinul de mobilă al O. C. L. „Metalo-chimic“ de pe strada 30 Decembrie sau la cel al I. C. I. din strada Argeș din Craiova, îți alegi ce-ți place, faci formele de cumpărare, plătești, ridici mobila, și gata. Altul este însă răspunsul celor care și-au cumpărat. Fiindcă ei au trăit asemenea momente, știu ci timp pierdut, cite nopți nedormite, cite liste întocmite, cite dezamăgiri, cîți nervi și supărare îți produce cumpărarea unei garnituri de mobilă. Pentru că, intr-adevăr, procurarea mobilei a devenit o problemă. Practic, cum stau lucrurile, cum se procedează și ce trebuie să faci ca să reușești să duci acasă mobila dorită ? Să-i ascultăm pe Toader și Ion Buleică, tată și fiu, ambii salariați la unități din orașul nostru. „Vroiam să ne cumpărăm mai de mult mobilă, și ne-am hotărît să luăm fiecare cîte o garnitură tip G-65, cu 6432 lei. începînd de prin luna decembrie a anului trecut, am întrebat la magazinul specializat al O.C.L. de mai multe ori. De la 21 ianuarie, însă, alături de alți zeci de cetățeni, am început să mergem la magazin cu noapte-n cap. Auzisem și așa este — n.n.) că trebuie să vii cu mult înainte de a se deschide magazinul, să te treci pe listă. Timp de 10 zile așa am făcut. Ne-am sculat de la orele 3 și am așteptat în fața magazinului, trecîndu-ne de fiecare dată pe listă. Am îndurat gerul, am deranjat din somn locatarii de la scara 4 a blocului de pe strada 6 Martie, în holul căruia intram cînd era prea frig afară. Speram că poate vom reuși, în sfîrșit, să găsim ce căutam. Ne gîndeam că doar, doar o veni și mobilă G-65. De fiecare dată, însă, cînd se deschidea magazinul, la ora 7,30, responsabilul (D. Bucur) avea grijă să anunțe sosirea acelor tipuri de mobilă ce nu-i interesa pe cunoscuții săi, sau numai un mic număr de garnituri din cele venite în realitate. Cînd întrebam de mobila căutată, ne dădea același răspuns : „Nu, n-a venit". Sau „A venit ieri, dar s-a vîndut“. Cum, cînd, cui ? Doar stătusem la rind ! In dimineața zilei de 31 ianuarie am aflat că sosise astfel de mobilă în ajun. Responsabilul ne-a spus că se vînduse. întâmplător l-am găsit în magazin pe directorul O.C.L. „Metalo-chimic“. I-am spus că aci se fac I. VRAJITORU (Continuare La pag. a 111-a) f» . In memoria lui Tudor Arghezi Printr-un decret al Consiliului de Stat, Liceului nr. 5 din orașul Craiova i s-a atribuit numele strălucitului reprezentant al culturii românești Tudor Arghezi. Acesta se va denumi Liceul nr. 5 „Tudor Arghezi“. De asemenea, Liceul din satul de origine al marelui cărturar, Tîrgu Cărbunești, raionul Gilort, regiunea Oltenia, unde au trăit părinții scriitorului, se va denumi Liceul „Tudor Arghezi“. (Agerpres) ® Transformatoare pentru Pakistan In atelierul de montaj al fabricii de transformatoare din cadrul Uzinei „Electroputere" Craiova se află in fază avansată de lucru un număr de trei transformatoare destinate exportului in Pakistan. Unul dintre aceste produse și anume cel de 12,5 MVA se află la uscare, operație care precedă inctivarea bobinelor, probele finale și finisarea, iar celelalte două transformatoare de 6,25 MVA sunt supuse operațiilor de montare a conexiunilor. C. POPESCU, coresp. ^ Montări de utilaje pe platforma In bazinul carbonifer Rovinari au început lucrările de montaj la tehnica de excavație in noua carieră de lignit Beterega. Paralel, aici se continuă operațiile de asecare și deschidere începute cu cîtva timp în urmă, folosindu-se utilaje de mare tehnicitate. Beterega va avea o capacitate anuală de 1 350 000 tone lignit, formînd, alături de carierele Cicani, Gîrla și Tismana, marele lanț carbonifer al Rovinarilor, din care se va extrage, nu peste mult timp, circa 8 300 000 tone lignit anual . Concert.„Pe aripile operetei“ Mimc. In sala Filarmonicii de stat „Oltenia“ vor avea loc la orele 17 și 20 două concerte intitulate „Pe aripile operetei“ cu Adriana Codreanu și Nicolae țăranu, prim soliști ai Teatrului de operetă din București. In program sunt incluse selecțiuni din : „Țara scrisului", „Lăsați-mă sa evit“, „Singe vienez“, „Secretul lui Marco Polo", „Paganini“ etc. Va dirija Teodor Costin. Concertul va fi reluat și vineri după-amiază. # O nouă unitate comercială C.C.L. Alimentara Craiova a deschis în strada A. I. Cuza o nouă unitate. Aici se vor servi casele și specialități de băuturi. Noua unitate este dotată cu mobilier nou, modern și încadrată cu lucrători calificați la comerț. D. BURLACU, coresp. 11 Bllili"11 .................................in iis&aKaa liciai EȘECUL falsului inspector sau fals manual sentimental Pină nu de mult, putea fi văzut uneori, prin Tr.Severin, Tg.Jiu, Craiova sau Caracal, un bărbat înalt, intr-un pardesiu elegant, care studia atent cite o femeie bine îmbrăcată. Cînd prindea vreun „moment favorabil”, se apropia și intra în discuție. Și, uneori, îi „mergea”... Impresionată de conversația și eleganța visului, este una din partenere accepta neașteptata discuție. Avea să afle, curând, că are de-a face cu un funcționar superior, dintr-un minister, care venise în control în provincie și care avea relații întinse, mergînd de la președinți de tribunale pină la miniștri. Urma, apoi, înduioșătoarea poveste a unei iubiri nefericite... Bărbatul cu pardesiu elegant a înjghebat, în felul acesta, unele relații intime, partenerele oferindu-i masă și casă, făcînd totul ca să-i risipească melancolia... Cînd socotea că încrederea femeii fusese cîștigată, domnul de la București îi cerea împrumut o sumă de bani și, spunînd că pleacă pe teren, se făcea nevăzut. „Distinsul” și „influentul” dandy se numea Ion Stanciu, avea 42 de ani și — pentru excrocherii, furt, delapidare — suferise multe condamnări, totalizind un număr de 15 ani de închisoare. Deferit din nou justiției pentru cazurile pe care le-am relatat, a fost condamnat la cinci ani detențiune. Cazul său este, cum s-ar zice, clasat. Nu ne vom mai ocupa de el, fiindcă și tipul, și povestea lui sînt, pe cit de triviale, pe atît de lipsite de interes. O întrebare rămîne, însă, deschisă, și ea constituie, de fapt, tema însemnărilor noastre : cum de i-a „mers” atît de ușor falsului „inspector” de sentimente, cum de partenerele sale s-au lăsat atît de ușor amăgite? Transcriem — în marginile discreției — cîteva din explicațiile existente în declarațiile partenerelor înșelate — file dintr-un ciudat „oracol” al sentimentelor. „După ce l-am cunoscut — îmi declarase că lucrează la controlul de stat — mi-a spus că semăn cu fosta lui soție, moartă într-un accident, că s-a îndrăgostit de mine și vrea să ne căsătorim” (Viorica N., 40 de ani). „Mi-a vorbit despre familia unei prietene, și părea un om foarte serios. L-am prezentat părinților mei și apoi i-am dat 500 lei, să-mi cumpere un fulgarin de rolon” (Ileana D., 28 de ani). „Era distins, vorbea foarte frumos, îți cîștiga repede încrederea” (Tanti D., 47 de ani). Șirul declarațiilor continuă pe același ton. Ce se desprinde din ele, ce concluzii se impun? Se desprinde — cu o claritate care, mărturisim, ne pune pe ginduri — ușurința cu care autoarele declarațiilor îl acceptau pe falsul „inspector” ca partener. Se desprind trăsături de caracter fluctuante, nefixate încă (deși, în majoritatea cazurilor, cele în cauză depășiseră vîrsta adolescenței!). Se desprinde — și implicațiile „cazului Ion Stanciu” capătă, prin aceasta, o nouă extindere — imaginea unui anume fel de a privi „dragostea”, „viața sentimentală”, al femeilor înșelate de Stanciu. E greu de precizat, în cazul unora din ele, în ce măsură au căzut pradă, din „slăbiciune”, procedeelor ieftine și melodramatice ale visului — sau propriei lor atitudini interesate, dorinței de a obține o viață ușoară, de a-și face „o situație”. Fiecare femeie are dreptul la un cămin. Fiecare femeie trebuie să se căsătorească, dar — s-o mai spunem? — acest eveniment nu trebuie transformat într-un târg, ci el trebuie să dobîndească nimbul echilibrului și al înțelepciunii. N-am fi amintit această poveste dacă intîmplarea cu pricina ar fi fost — în analele tribunalelor noastre — unica. Dar, din nefericire, astfel de cazuri — denunțînd atitudini străine de normele societății noastre, de idealurile pe care le promovăm — s-au mai întîmplat. Supunînd discuției, pe scurt, „eșecul falsului inspector”, rîndurile de față nu și-au propus altceva decit rolul unui semnal de alarmă. Al unui avertisment — după părerea noastră — necesar. MARIN ANCUȚESCU MIRCEA IVANOVICI