Inainte, octombrie 1968 (Anul 25, nr. 7336-7361)

1968-10-18 / nr. 7350

mmm rnmsmm ANUt XXV Mr. 73Ș0 4 PAGINI 30 BANI Vizita conducătorilor de partid și de stat în județul Botoșani . In continuarea vizitei pe care o fac în nordul Moldo­vei, tovarășii N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, I­o­n Gheorghe Maurer, Virgil Trofim, Petre L­upu și Gheorghe Stoica au fost în cursul zilei de joi oas­peții județului Botoșani. Pierind din Iași conducă­torii de partid și de stat au fost salutați cu căldură de locuitorii străvechilor așezări moldovenești de pe drumul Botoșanilor. Ora 11. La intrarea pe teri­toriul județului Botoșani, oas­peții sunt întîmpinați de mii de țărani îmbrăcați în portul strămoșesc, care îi aclamă în­­d­e­l­u­nș­i, m­am­ifestîmdu-și bucuria de a-i avea în mijlo­cul lor pe conducătorii partidului și statului, începe vizita de lucru. Vechi pămînt românesc, po­menit adesea de cronicari, ți­nutul Botoșanilor a înscris Coloana de mașini se în­dreaptă spre comuna Flămînzi — cuvînt intrat în legendă. De aici a pornit, în primăvara de flăcări a lui 1907, valul marilor răscoale țărănești ce avea să cuprindă , întreaga Moldovă,­ Muntenia și Oltenia, de pe aceste pămînturi și-au pagini de neuitat în istoria poporului nostru. Pe aici și-a dus Ștefan cel Mare oștile la biruință ; aici mai stau și as­tăzi mărturie ctitorii de sea­mă ale lui Petru Rareș, A­­lexandru Lăpușneanu, Ieremia Movilă și ale altor domnitori; aceste meleaguri au spiritualității românești dăruit oa­meni de seamă ; pe Mihai Eminescu, George Enescu, Ni­­colae Iorga, Ștefan Luchian și pe mulți alți cărturari și ar­tiști ; de pe aceste meleaguri au pornit în 1907 marile răscoale țărănești, care au cu­prins întreaga țară. Ținut de legendă, împodobit cu hărnicie de natură, înfru­musețat și mai mult prin hăr­nicia și priceperea locuitori­lor săi, județul Botoșani se înfățișează astăzi ca loc al unor prefaceri înnoitoare, ce și-au pus pecetea pe fiecare a­­șezare, ridicat glasul oropsiții cu șase decenii în urmă. Cu adîncă emoție conducă­torii de partid și de stat se opresc în fața unei plăci co­memorative. „Glorie luptă­torilor împotriva jugului burghezo-moșieresc, pentru pămînt și libertate !” — stă în­scris în memoria veșnică a pietrei. Mărturii vii, evocatoare, ale acelor zile istorice, aici fac de gardă bătrîni care au trăit în­sângeratul februarie 1907. In satul odinioară flămînd — numit astăzi Flămînzi doar pentru a eterniza un nume in­trat în istorie — se desfășoară o impresionantă evocare a zi­lelor răscoalei: în semn de pios omagiu adus memoriei celor căzuți în 1907, condu­cătorii de partid și de stat de­pun o coroană de flori în fața plăcii comemorative. Nu departe de aici, urmașii răsculaților, țăranii liberi ai anilor noștri, au ținut să în­fățișeze înalților oaspeți, ca o replică a istoriei, belșugul roadelor culese de ei. O expo­ziție prezintă mostre de pro­duse agricole și înfățișează cele mai de seamă realizări economice și social-culturale din această comună. Peste 15 000 de săteni, re­prezentanți ai țărănimii coo­peratiste din județ, participă apoi la o însuflețită adunare populară. Adunarea este deschisă de tov. Gheorghe Ghinea, sau cuvîntul Con­stantin Călin, primarul comu­nei Flămînzi, Mircea Călin, președintele C.A.P. Ripiceni, deputat în Marea Adunare Națională, și profesorul Virgil Baraboi. Primit cu vii și însuflețite aplauze, la cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, breanu a scris minunat despre răscoalele din 1907. Cei care au scris, au sculptat, au pictat sau au compus atunci despre lupta țărănimii, au trăit acele vremuri, le-au înțeles și le-au redat în cuvinte, în culori sau în muzică, au exprimat nă­zuințele de libertate și dreptate ale țărănimii românești. As­tăzi trăim alte vremuri. Dar și azi avem scriitori, compozi­tori, pictori, sculptori, oameni de creație. Trăind vremurile noi de bunăstare, de înflorire continuă a satului românesc, sperăm că ei vor ști să redea viu năzuințele și înfăptuirile de azi ale țărănimii, să înfă­țișeze deceniile în care oame­nii muncii, eliberați de ex­ploatare, înfrîngînd nenumă­rate greutăți, făuresc o socie­tate nouă, societatea bună­stării tuturor celor ce mun­cesc în România (Vii aplauze). M-am referit la faptul că ță­rănimea, de-a lungul veacuri­lor, a fost sprijinul de nădej­de în lupta pentru neatîrna­­rea principatelor române, pen­tru unitatea națională, iar azi, alături de clasa muncitoare, constituie un sprijin de nă­dejde al politicii partidului de dezvoltare și înflorire a Ro­mâniei socialiste, de apărare a independenței și tății patriei (Aplauze, suverani­urale). Noi știm că urmașii ce­lor care și-au dat viața pentru a deveni stăpîni pe pămînt nu vor admite nici­odată ca pămîntul patriei să se afle sub jugul străin, că ei vor apăra cu viața indepen­dența și suveranitatea patriei socialiste (Aplauze, urale). România, ca țară socialistă, are mulți prieteni. Avem prie­teni în țările socialiste. Obți­­nînd succese tot mai mari în construcția socialistă, fiecare popor își întărește țara și în același timp întărește forța de­ Cuvîntarea este subliniată în repetate rînduri de ovații furtunoase. Ultimele cuvinte sînt acoperite de urale , se scandează „P. C. R.“, „Ceaușescu". In drum spre Botoșani, oas­peții sunt din nou salutați de mulțimea ce străjuie, în fie­care comună, șoseaua. La Bo­toșani asistăm la o impună­toare manifestație de atașa­ment față de politica parti­dului, de nețărmurită dra­goste pentru conducătorii săi. Din mașini, oaspeții răspund cu căldură aclamațiilor mulți­mii. In fața liceului „August Treboniu Laurian“, coloana se oprește pentru cîteva minute. In numele celor 10 000 de e­­levi — aproape o treime din populația orașului — pionierul Costel Hîncu adresează secre­tarului general al C.C. al P.C.R., cuvintele calde de bun nerală a socialismului, face imposibil un atentat la inde­pendența și suveranitatea na­țională a statelor noastre. A­­vem prieteni și în țările cu alte orînduiri sociale, deoarece partidul și guvernul nostru dezvoltă continuu prietenia atît cu țările socialiste, cit și cu celelalte popoare. Numai pe această cale se pot asigura condiții de dezvoltare pașnică și de bunăstare pentru fiecare popor, se poate asigura pacea în întreaga lume. Noi vom face și în viitor totul pentru a dezvolta continuu prietenia cu țările socialiste, colabora­rea cu toate popoarele lumii în lupta pentru pace și pro­gres (Aplauze). Dați-mi voie, tovarăși, să vă urez din toată inima, dum­neavoastră, cooperatorilor din Flămînzi — comună cu o de­numire istorică care nu mai corespunde realităților de azi, dar care amintește vremurile luptelor eroice a întregii ță­­rănimi din județul Botoșani urarea de a obține succese tot mai mari în creșterea produc­ției agricole, în dezvoltarea cooperativelor, venituri tot mai mari, o viață tot mai îmbel­șugată. Vă urez să întăriți continu­u prietenia și alianța cu frații voștri muncitori, cu clasa muncitoare, cu intelec­tualitatea, unitatea poporului în jurul partidului și guver­nului — forța care asigură tri­umful socialismului în Româ­nia, înălțarea României pe culmi tot mai înalte de pro­gres și civilizație — să vă adu­ceți contribuția la întărirea in­dependenței și suveranității pa­triei noastre socialiste (Apla­uze, urale). Vă doresc la toți multă să­nătate, o viață tot mai îmbel­șugată și fericită (Aplauze, vi­rale puternice, prelungite), venit, mulțumind pentru gri­ja acordată dezvoltării învăță­­mîntului. Coloana de mașini străbate străzile orașului îndreptîn­­du-se spre Uzinele textile „Moldova“. Vizitarea întreprinderii în­cepe cu secția filatură. Rețin atenția ringurile moderne, ma­șini de o înaltă productivitate care produc fire de bumbac și de celofibră. Se vizitează apoi țesătoria unde se produc în fiecare zi 120 000 de metri pătrați de țesături, cît și noua secție de finisaj, una dintre cele mai moderne din țară. Vizita în uzină se încheie în sala unde s-a amenajat o mică și sugestivă expoziție. La plecare, sutele de munci­tori manifestează îndelung, exprimîndu-și cu însuflețire hotărîrea de a munci și pe mai departe pentru îndeplinirea marilor sarcini pe care parti­dul le pune în fața poporului. Vibranta evocare a luptelor revoluționare ale țărănimii Cuvîntul rostit de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU și mitingul din comuna Flămînzi Dragi tovarăși, Dați-mi voie să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor co­munei Flămînzi, tuturor coo­peratorilor din județul Boto­șani, cele mai călduroase sa­lutări din partea Comitetului Central al partidului, a Con­siliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România (Aplauze, urale). Ne aflăm în comuna unde în 1907 țăranii, apăsați de ju­gul moșieresc, s-au răsculat pentru dreptul de a fi stăpîni pe pământul pe care-l mun­ceau, pentru dreptul la o via­ță liberă, independentă, fără stăpîni și asupritori (Aplauze, urale). Flacăra răscoalei aprinsă in februarie 1907 la Flămînzi a cuprins întreaga țară româ­nească. Toate satele, întreaga țărănime s-au ridicat la luptă împotriva feudalismului, îm­potriva moșierimii, a regimu­lui burghezo-moșieresc, cu ho­­tărîre să scuture jugul asupri­torilor. Această luptă, e adevă­rat, s-a soldat cu peste 11 000 de victime — țărani răpuși de gloanțele burgheziei și moșie­rimii. Ea a înspăimîntat însă nu numai stăpînirea de la noi, ci și clasele stăpînitoare din țările vecine, gata să intervi­nă pentru a înăbuși răscoala, lupta pentru libertate și drep­tate socială a țărănimii ro­mânești în care vedeau un pe­ricol pentru propriile lor in­terese. Este încă o dovadă că întotdeauna asupritorii de pre­tutindeni și-au dat mina, s-au unit pentru a înăbuși mișca­rea de eliberare națională și socială. Au căzut jertfe, dar aceste jertfe n-au făcut decit să îndîrjească și mai mult ță­rănimea română, poporul ro­mân, hotărîrea lor de a-și cîș­­tiga libertatea șî independența națională, de a întrona în țară un regim de dreptate so­cială.­­Urale puternice,îndelun­gate). S-a vorbit aici de spontane­itatea acestei răscoale. Lucru­rile nu stau chiar așa, tova­răși. Răscoala din 1907 nu a fost o întîmplare, ci rezultatul creșterii conștiinței țărănimii noastre, a setei ei străvechi de libertate și o viață mai bună. Răscoala a fost consecința u­­nui regim ce se cerea înlătu­rat o dată pentru totdeauna. Răscoala din 1907 a­ fost sem­nalul ridicării țărănimii mânești la luptă, alături de­de clasa muncitoare, de forțele progresiste ale societății, pen­tru răsturnarea vechii orîndu­­iri, pentru crearea orînduirii celor ce muncesc în țara noa­stră (Aplauze, urale puter­nice). In istoria poporului român, de-a lungul veacurilor, țără­nimea a dat multe jertfe, a dus, se poate spune, greul lup­oa­­­tei pentru eliberarea națională și socială. Răscoalele conduse de Doja, Horia, Cloșca și Cri­­șan, răscoalele din 1907 sînt numai cîteva momente din și­rul luptelor purtate în secole de țărănimea României pentru dreptate socială, pentru elibe­rarea națională, pentru păstra­rea ființei națiunii noastre. Știți bine că în forțele de lup­tă ale lui Ștefan cel Mare ță­rănimea moldoveană s-a aflat totdeauna în primele rînduri; ea a fost aceea care l-a ajutat atît pe Ștefan cel Mare cit și pe alți voievozi moldoveni să apere ființa noastră națională, să înfăptuiască unitatea națio­nală a poporului nostru (h­­raie, aplauze). Iată de ce, participînd la a­­cest miting al țărănimii din Botoșani, din comuna Flă­mînzi, ne reamintim cu evlavie de cei care au aprins flacăra răscoalei din 1907, aducem o­­magiul nostru tuturor acelora care, de-a lungul secolelor, au udat pământul românesc cu sîn­gele lor și prin munca și lupta lor au făurit România de astăzi (Aplauze, urale pu­ternice). Desigur, tovarăși, trăim acum alte vremuri. Poporul român, sub conducerea Parti­dului Comunist, a devenit stă­­pîn pe destinele sale. Clasa muncitoare, țărănimea, inte­lectualitatea construiesc în Ro­mânia o orînduire nouă, fără moșieri și capitaliști, orându­irea celor ce muncesc cu bra­țele și cu mintea, în care toa­te bunurile aparțin poporului. Amintindu-ne de trecutul glo­rios de luptă, ne angajăm să facem totul pentru a asigura înaintarea continuă a patriei pe culmile progresului și civi­lizației, ale bunăstării (Urale prelungite). Dacă țărănimea noastră poate să-și clădească astăzi viața așa cum dorește aceasta se datorește în primul rînd faptului că s-a aliat cu o cla­să de nădejde, cu un prieten încercat, cu clasa muncitoare, clasa cea mai avansată a so­cietății. Dacă țărănimea poate să-și înfăptuiască astăzi năzu­ințele spre o viață mai bună, aceasta se datorește faptului că are un conducător încercat, Partidul Comunist Român, al cărui țel suprem este bună­starea întregului popor. Am ascultat vorbind aici președinți de cooperative, pri­marul comunei Flămînzi, un profesor. Ei ne-au vorbit des­pre realizările în dezvoltarea agriculturii, în dezvoltarea satelor de pe aceste melea­guri, în activitatea de învăță­­mînt. Am auzit vorbindu-se aici de averi obștești de mili­oane de lei, în trecut aproape nici moșierii nu-și socoteau a­­verea în­ milioane. Toate aces­tea, tovarăși, oglindesc viața nouă, schimbările radicale care s-au produs în satul românesc. Sînt numai 6 ani de la înche­ierea cooperativizării în Ro­mânia. In acești 6 ani agricul­tura patriei noastre a obținut însă succese remarcabile în toate domeniile. Ele ies în evi­dență chiar dacă ne referim numai la situația acestui an. După cum știți, cu toate că am avut o secetă prelungită, agricultura noastră a reușit să obțină recolte mulțumitoare care asigură hrana țărănimii, hrana populației de la orașe, nevoile industriei, și, trebuie să spunem, ne dau și disponi­bilități de export. Gîndiți-vă numai la anii 1946—1947 și la anul acesta Și puteți singuri vedea ce înseam­nă agricultura socialistă. Folo­sind mecanizarea, îngrășămin­­tele chimice, știința în lucra­rea pămîntului, putem învin­ge toate greutățile, inclusiv cele create de natură și putem smulge roade tot mai bogate pămîntului. Aceasta dovedește justețea drumului pe care partidul comunist a îndrumat țărănimea românească, drumul unirii în cooperative agricole, drumul socialismului. Acuma este evident pentru toată lu­mea că numai pe această cale agricultura românească se poa­te dezvolta rapid, poate asi­gura recolte îmbelșugate, creș­terea bunăstării țărănimii, pro­gresul întregii economii națio­nale (Aplauze puternice). Mai avem, desigur, încă multe de făcut. Ogoarele patriei noastre păstrează încă multe rezerve nefolosite. Tre­buie să organizăm­ în așa fel activitatea în cooperative și în întreprinderile de stat incit să folosim cu maximum de randament mijloacele puse de stat la dispoziție pentru creș­terea intr-un ritm tot mai ra­pid a producției agricole. Nu­mai pe această cale pot spori veniturile fiecărei cooperator, agricultura poate contribui tot mai mult la creșterea avuției materiale a patriei socialiste. Țărănimea noastră, aliatul de nădejde al clasei muncitoare, își aduce contribuția tot mai activă la dezvoltarea socialistă a României, la desăvîrșirea construcției socialiste, la crea­rea condițiilor pentru a trece la făurirea comunismului în patria noastră (Aplauze, urale). Suntem­ convinși că țărănimea din Flămînzi, țărănimea din județul Botoșani, la fel ca în­treaga țărănime din România nu va precupeți nici un efort pentru a obține rezultate tot mai bune în activitatea coope­rativelor, a întreprinderilor de stat, pentru a obține recol­te tot mai mari. Știți, tovarăși, că despre răs­coalele din 1907 s-a scris mult. Ele au inspirat pe scrii­tori, pe artiști plastici. Re­ Mitingul oamenilor muncii din orașul Botoșani în fața Teatrului din oraș are loc un mare miting, sau cuvîntul tovarășii Gheorghe Ghinea, Maria Vasilache, mun­citoare la Uzinele textile „Moldova", profesorul Ștefan Dragomir, directorul liceului „August Treboniu Laurian". Eroul muncii socialiste Mihai Bîrliga, președintele C.A.P. Roma, și Ion Dragomir, prim­­secretar al Comitetului jude­țean al U.T.C. In urajele mulțimii, care umple pînă la refuz Piața Teatrului, ia cuvîntul tovară­șul Nicolae Ceaușescu. Salutul adresat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU participanților la mitingul de la Botoșani Dragi tovarăși. Doresc să încep prin a vă transmite dv., tuturor locui­torilor municipiului și jude­țului Botoșani, un fierbinte salut din partea Comitetului Central al Partidului, a Con­siliului de Stat și a guvernu­lui Republicii noastre socia­liste (Urale puternice). Toto­dată, doresc să exprim mulțu­mirile noastre locuitorilor din satele și orașele prin care am­ trecut pentru primirea căldu­roasă, pentru manifestările emoționante cu care am fost întîmpinați. In acestea noi vedem expresia cea mai grăi­toare a încrederii pe care dvr întregul nostru popor o are în partidul nostru comunist, în conducerea sa, în politica marxist-leninistă a partidului îndreptată spre bunăstarea și fericirea poporului român. (Aplauze, urale). In aceste două zile ne-am intîlnit cu zeci de mii, cu sute de mii de muncitori, ță­rani, intelectuali. In privirile fiecăruia — bărbați, femei, ti­neri, bătrîni — am văzut ex­presia hotărîrii ferme poporului de a înfăptui nea­a­bătut programul de desăvîrși­­re a construcției socialiste, expresia hotărîrii fiecărui ce­tățean de a face totul pentru înflorirea României, ridicarea bunăstării, întărirea indepen­(Continuare în pag. a IX l-a) .IimimniimimmimmmmimmimiiiiMiiMiiMiiimMmimmmjmimmmnnimimmnu' •immimimimninimmimiimmnmiiimmț.. Freamătul producției la Fa­brica de confecții Craiova con­semnează cotidian ritmurile unor =: = noi succese Ej ȚHMiimiumijiimimnmnimmiiHmimnmmmimmmimiuimimiumminimiiiiiminimmiinimiiimmaiMimmmiimimmimimi? Instalațiile și magistralele imimmiiiiiimimiiimmmMmHmiiiinimiiiiimmmînmimnmiimmmiiminiimnmiii feroviare­­ pregătite AIIIIlIIIIIllIIIlIIUIIIIlIUIUIlIIIIIIIIlllIIIIlUIllIIlIIIIIlIIIIIllIllIllIIIIIIIIIllItlD exemplar pentru iarnă lummmiiiiuiiiiiiiiuiiiimimiiiiiiiiimmiiimiiimmiiiimmmiimiimmmmmmiiiimir învățând din experiența a­­nilor trecuți, comitetul de di­recție de la Direcția regională C.F.R. Craiova a trecut în a­­cest an la elaborarea unui mi­nuțios și chibzuit plan de mă­suri, în care să se reflecte sar­cinile precise pentru pregăti­rile de iarnă pe raza de activi­tate a regionalei. Demn de re­marcat este faptul că în com­parație cu alte perioade, în a­­cest an măsurile întreprinse pentru sezonul rece au fost de­vansate apreciabil. Din con­vorbirile cu organele de spe­cialitate și din constatările în teren s-a desprins că pentru preîntâmpinarea d­ifi­cultăților­ produse de îngheț și zăpadă viscolită în regularitatea și si­guranța circulației trenurilor, și asigurarea celor mai prielni­ce condiții de călătorie, s-au a­­locat importante fonduri pen­tru respectarea calității lucră­rilor și a termenelor de execu­ție. Pe ansamblu, s-au reparat sobele, dușumelele și acoperi­șurile, s-au etanșat ușile și fe­restrele la cea mai mare parte a clădirilor de călătorie, cabi­nele de acari și magaziile de mărfuri, s-au revizuit instala­țiile de încălzire a vagoanelor de călători, a fost pregătit contra înghețului locomotive cu abur, parcul de iar de-a lungul liniilor expuse visco­lică s-au montat panourile parazăpezi. —Instalațiile de alimentare cu cărbuni și motorină, ne-a asigurat tov. ing. Iulian Tudo­se, șeful serviciului regional de tracțiune, au fost revizui­te în întregime. Stațiile de pompare sunt electrificate și mecanizate. Plugurile de inter­venție, în caz de înzăpezire a liniei, cu reședința în depou­rile Craiova și Roșiori, pot fi urgent trimise în misiune a­­tunci cînd este solicitată pre­zența acestora. Locomotivele sunt asigurate cu acuplările metalice corespunzătoare, ga­­rantînd încălzirea tuturor tre­nurilor prevăzute în noul gra­fic de circulație. Concomitent s-au executat lucrările de izo­lare termică a instalațiilor lo­comotivelor. Pentru cele 85 lo­comotive Diesel-electrice, a­­flate în exploatare, s-au pre­gătit rezistențele necesare în­călzirii flyerelor și radiatoare­lor de la posturile de comandă la o mare parte dintre aces­tea, altele fiind în curs de re­zolvare. Vagoanele de încălzi­re termică a garniturilor re­morcate cu LDE, sunt, în ma­rea lor majoritate, în stare bu­nă. Analiza de ansamblu a pro­blemelor care privesc serviciul regional de tracțiune evidenți­ază faptul că, deși condițiile de odihnă a personalului de­­ locomotivă sunt­ asigurate, to­tuși, în cadrul depoului Pitești, lucrările sunt rămase în urmă. Colectivele șantierelor nr. 16 instalații București și nr. 10­ construcții Pitești," unități ce aparțin întreprinderii de con­strucții căi ferate București, nu au reușit să asigure insta­lația de încălzire cu apă caldă și reparația capitală a dormi­torului din localitatea aminti­tă­în ceea ce privește starea căii, serviciul regional de în­treținere a asigurat o serie de măsuri, în sensul că în atelie­rele serviciului s-au reparat peste 7 000 panouri parazăpezi, completîndu-se stocul cu încă 3 000 bucăți. Lucrările de linie, asigurarea scurgerii apelor la macaze și joantele izolante, e­­liminarea defectelor constata­te în linie curentă, îndepărta­rea obstacolelor de lungă linie, care ar putea provoca înzăpe­­ziri, revizuirea plăcilor tur­nante etc. sunt în curs de exe­cuție. Rezolvarea operativă a pro­blemelor restante în ce priveș­te aprovizionarea materialelor, repararea plugurilor simple etc. solicită din partea tuturor factorilor de răspundere din regională o participare efecti­vă, pentru ca în cel mai scurt timp toate instalațiile ferovi­are să fie pregătite exemplar pentru anotimpul friguros. CONSTANTIN MOȚOC coresp CIVILIZAȚIE Ma aflam, într-una trecute, în autobuzul din zilele Calea Bu­curești - Luncă, în față­ o bătrînică și un nepoțel (școlar probabil în clasa I) care ronțăia bomboane mentolate. La un moment dat, ne­poțelul terminînd bomboanele, mototolit repede punga, apoi a cău­a­tat s-o azvîrle pe fereastră. Un murmur scurt de împotrivire, și cîteva cuvinte­ din care am deslu­șit : „Nu e frumos l-a oprit din acțiune. Efectul cuvintelor bu­nicei s-a observat imediat : copi­lul și-a retras încet mîna, după ca­re a introdus în buzunar hîrtia pregătită spre a... păta fața orașu­lui. In ochii călătorilor din autobuz, asistenți la scena educativă, se pu­tea citi aprobarea unanima : un co­pil a înțeles la timp că ceea ce dorea să facă era un gest urît... Frumos din partea bătrînei, dar și a nepoțelului. Ceea ce au făcut ei se cheamă bun simț, civilizație... MARIN ANCUTESCU Basaáffiw ».raEH, h xa a •» is « \sassmaa amsmm ca mț.mJ a <n ks iu a'.fi a iHstasass sssEsisH a n a a n —ca EHgcsasa gwia^ »'b « » o ■ a o « eassar . w.\_ ji a .xi « sa d ■«mag SS>E5 n E o sn Ba a s a as slj e csses EtiȘJ« K JS B ia «RÎS S S H Ea i HI I 1 EL-3ES r£S*9 eî*31 B R3 ușa es a k h,* al ' sSsSa «șșa B a a B IO » B B ».’tara s ra nsaesa tssss». -ia. * -ac cns.B -jm b asa ta urasa 9 Decada cărții sovietice Aseară, la librăria „Central“ din Craiova a avut loc vernisajul u­­nei expoziții organi­­zată în cadrul Decadei cărții so­vietice. La festivitate au parti­cipat V. V. Tugariov din partea Ambasadei Uniunii Sovietice în R. S. România, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, delegați ai Centralei editu­rilor, precum și numeroși munci­tori, oameni de cultură și artă, elevi și studenți. Cuvîntul inaugural a fost rostit de către prof. Ilie Mitu, preșe­dintele Comitetului pentru cultură și artă al municipiului Craiova. Asistența a vizitat cu un deo­sebit interes expoziția care ilus­trează elocvent preocupările, marea diversitate tematică și succesele producției editoriale sovietice. II Sejistîi major al unei inițiative Acțiunile de largă popularitate privind organizarea științifică a producției și a muncii angajează eforturi de mare rezonanță nu nu­mai în unitățile economice, dar și în unitățile școlare. Mergînd pe­­ a­­sigurarea unei legături complexe a școlii cu producția, Cabinetul ju­dețean Dolj pentru problemele or­ganizării științifice a producției și a muncii a luat inițiativa ca în perioada 18 octombrie - 14 de­cembrie a.c. să se organizeze ex­puneri în fața elevilor din clasele a Xl-a - Xll-a de la toate liceele teoretice, la elevii de la liceele de specialitate, școlile tehnice și pro­fesionale, (anii IT și fii). Expunerile făcute de către ingi­neri și economiști, lectori univer­sitari, vor cuprinde temele : ,,Prin­cipalele probleme ale organizării științifice a producției și a muncii în economie“, ,,Selecția și orienta­rea profesională“. f. Utilaje noi la întreprinderea poligrafică „Oltenia“ întreprinderea poli­grafică „Oltenia“ din Craiova a fost dotată cu noi utilaje moder­ne, provenite în cea mai mare par­te din import. Astfel, la secția de ofset au fost aduse o ram­ă de co­piat, de tip „Combicop“, și o plan­șetă cu foaie gradată și palete pen­tru vinciu semiautomat,­­ necesară montajului filmelor, de tip „Poly­graph“, iar la secția de zincografie o centrifugă pentru sensibiliza­rea plăcilor de zinc cu straturi ta­­nante, în vederea gravării și obți­nerii clișeelor necesare ziarelor, re­vistelor, cărților școlare etc. Herul de rezistență Foto : S. Gabriel.

Next