Inainte, noiembrie 1968 (Anul 25, nr. 7362-7387)

1968-11-08 / nr. 7368

.V.V^W^^AWWAWWAW.VWAVWJW■^^^A^V/W■^^^VW‘W,^ WW.VW iiiimmmni i FIECARE PRODUS RENTABIL, Un bilanț care solicită explorări noi în reducerea cheltuielilor de producție imiiiiiuiiiiiiiiiii iittiimuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiimriiKiniiuimiiitiHimiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiitiitiiiiuiiuiiiiimiiiiiiiHiuiii) ® 82 colective consemnează, la nivelul primelor trei trimes­tre, un beneficiu de 741000000 lei . Valoarea pierderilor planificate a crescut de la 55,3 mili­oane la 177 milioane, diminuind, la nivelul județului, vo­lumul beneficiilor lUmmmmnmiimiHmmimiiiiniiiMitiimiMtiinmiiMiiiinimiiiimiHiiM imumimmmm C-E.T.—Craiova . Turnu­rile de răcire (Etapa a II-a) și ■ I O cerință stringentă pentru recolta viitoare Terminarea grabnică a arăturilor pentru însămînțările de primăvară Paralel cu însămînțările de toamnă, și mai cu seamă după terminarea acestei lucrări, meca­nizatorii din cele 11 I.M.A. și membrii cooperativelor agricole din județul Dolj au acordat a­­tenție cuvenită realizării planului arăturilor de toamnă pentru în­sămînțările de primăvară. Pe baza unui grafic elaborat de că­tre Direcția agricolă județeană, în colaborare cu Uniunea jude­țeană a C.A.P., s-au stabilit for­țele și mijloacele destinate exe­cutării arăturilor în toate unită­țile. Mecanizatorii s-au străduit și se străduiesc să folosească tractoarele cu întreaga capacitate pentru a îndeplini și depăși vi­teza zilnică planificată la exe­cutarea ogoarelor de toamnă, în acele unități în care, con­comitent cu recoltatul cul­turilor tirzii s-a eliberat în mod operativ terenul, mijloacele me­canizate și atelajele au putut fi folosite din plin. Ca urmare, s-a reușit să se execute alături pen­tru însămînțările de primăvară, pe sfire apíTlöate suprafeței­"pla­nificate. Astfel, pînă zilele tre­cute, cooperativele agricole din Padea și Ciocănești au raportat terminarea ogoarelor de toamnă pe cele 735 și respectiv 410 ha. De asemenea, prin folosirea trac­toarelor de dimineața cît mai devreme și pînă seara tîrziu —­­unimmumiii miii­ m­iiii­m miiiiii MiiK pînă la data de 4 noiembrie — la C.A.P. din Pielești se execu­taseră ogoare de toamnă pe 740 di­n 997 ha planificate, la C.A.P. din Pîrșani — pe 300 din 570 ha, la C.A.P. din Plopșor — pe 300 din 446 ha, la C.A.P. din Lazu — pe 474 din 574 ha planificate, într-un stadiu avansat — cu perspectiva­ de a termina în ur­mătoarele 2—3 zile această lu­crare de bază a solului pentru însămînțările de primăvară — se află și cooperativele agricole din Sărata, Damian, Coșoveni, Leu și Ghindeni. Faptul că în tot mai multe unități s-a pus accent deosebit pe eliberarea terenului și folosi­rea tractoarelor cu întreaga ca­pacitate a făcut ca, pînă la 4 noiembrie, cooperativele agricole din județul Dolj să execute ară­turi pentru însămînțările de pri­măvară pe o suprafață de 97.663 ha, ceea ce reprezintă cca. 87 la sută din plan. Pe baza propunerilor specia­liștilor din unitățile de produc­ție, a controalelor exercitate de către cadrele de conducere de la Direcția agricolă județeană și Uniunea județeană a C.A.P., s-a ajuns la concluzia ca — ținîn­­du-se seama de îmburuienarea puternică a unor terenuri arate din vară — să se mărească sar­cina de plan pentru arăturile de toamnă de la 113.000 ha, cît se stabilise inițial, la 138.000 ha. Faptul că sarcina de plan a crescut cu 25.000 ha a impus luarea în continuare a unor măsuri de m­atură să ducă la ur­gentarea eliberării terenului, la A­­FRIGIOIU (Sontinuare In pag. a IlI-a) imimiiummitimr. Unități în care grija față de soar­ta recoltei viitoare se materiali­zează în fapte de necontestat Suplimentarea sarcinii de plan nu poate constitui sursă de motivare a rămînerii în urmă Pe terenurile acoperite de coceni nu se pot executa alături Degeaba dispus de suficiente trac­toare dacă lipsesc mecanizatorii Bezonul ploilor de toamnă e pe a­­proape. Deci, nici o clipă pierdută la executarea arăturilor ? mmimimimiimm; l Premieră pe țară : „FRUNZE CARS ARD* In pag. a Il-a Maturitatea adolescentei Indiscutabil, titlul este pîndit de paradox. Metaforic vorbind însă, el rezistă dezbaterii nu numai apelînd la noua cerință a învațămîntului nostru - aceea de a fi școlar încă de la vîrsta de șase ani, cerință care autentifică un progres evident în dezvoltarea psiho-fizică a copilului. Pe plan mondial este depistat tot mai frecvent fenomenul copilului minune capabil să citească la trei ani, să joace șah, să înțeleagă și să inter­preteze magistral muzica simfonică la o vîrsta preșcolară. Citeam undeva că există adolescenți care devansează, prin perspicacitate, pe mai marii lor în ale catedrei și apariția unor asemenea fenomene nu mai stîr­­nește emoția și nedumerirea pe care ar fi stîrnit-o cu o jumătate de veac în urmă. Media de cunoștințe este astăzi mult mai ridicată și însăși re­voluția tehnico-științifică contemporană, complexitatea mediului social luat în general îi solicită fecund inteligența, oferindu-i multiple examene de verificare și de potențare a cumulului. Neîndoielnic, în permanent contact cu excitanți de structură superioară, gîndirea adolescentului se nuanțează, capătă un plus prematur de profun­zime și analitism, de sintetism, de selectivitate. In asemenea condiții este explicabilă înțelegerea de către adolescenți a fenomenelor sociale, aprecierea pătrunsa de discernămînt a problemelor e­­tico-morale. Desigur, cineva ar putea replica faptul că, uneori, întîlnim minori în instanțe judecătorești aduși aici datorită comiterii de către a­­ceștia a unor infracțiuni. Fenomenul nu trebuie generalizat pentru că în­­tîlnim și reversul medaliei ; ne-a parvenit la redacție o scrisoare compusă surprinzător de coerent și serios, semnată de un elev din Filiași (clasa a V-a) Liviu S. Cele cîteva pagini, creionate îngrijit, supun unui aspru re­chizitoriu comportarea tatălui despărțit de mamă - astăzi salariat al unei instituții artistice pe care n-o nominalizăm din respect pentru prestigiul acestui colectiv artistic, care ne miră totuși ca nu face uz de eficientele sale posibilități de influențare asupra tatălui evazionist. Impresionantă Și emoționanta este aspra judecată pe care copilul o a­­plică faptelor tatălui, mergînd pînă la întrebări fundamentale privind ros­turile vieții, familiei, menirea părinților. într-un asemenea context, pri­peala acestora din urmă, nechibzuința lor capătă accente dramatice de vreme ce iau hotărîri care șochează, descumpănesc propriul copil, de cele mai multe ori oglindă fidelă, cenzor intransigent al faptelor săvîrșite de adulți. ROMULUS DIACONESCU ACCENTE­ MMitiiniinuiuniMiiiiuiiiMiuninuiuiuiimiiunnuniniiHiiiiuiiiiiuiiMiuiniminmimmimmiiimiiMimunmmmmmiimnmimmimmiimimmumnmmmmmmmimimimiim': în pagina a iV-a ■ Actualitatea : iiJiiiMimiummniiiiiiiiiiniiiim ..................................... B B internațională£ mmimiimiiimmuiiimmiiimm _ SSKf'"sTÎÎ "îHÎ"iriiÎ'h­ «Kg; RS Is " Î ~ : ESS SSISSȘ îî I I­ș ” ■ IȘ • rs SSFÎ 'Y - -* *­­ ^ JJ, na r M«» in* *»*»~■« «"“i" SJSm S­s = 3 5iu;s.. =q Studiul muncii în dez­baterea specialiștilor Cabinetul județean Dolj pentru organizarea științi­fică a producției și a mun­cii a inițiat ieri, la între­prinderea de reparații auto Craiova, o consfătuire cu dezbateri. Specialiștii de la I.R.A­­Craiova au pus în discuție, pe baza unor valoroase a­­nalize, studiul muncii și al metodelor menite să a­­sigure creșterea productivi­tății muncii și saltul calita­tiv în obținerea unei cât mai mari eficiențe econo- Intîlnire cu scriitorii Astăzi, la orele 18, la Li­brăria centrală din Craio­va are loc o întîlnire a scrii­torilor craioveni cu cititorii. Cu acest prilej, scriitorii Eugen Constant, C. D. Pa­­pastate, Lina Dănciulescu, Lucian Zatti și alții vor purta un dialog cu cei pre­zenți despre tematica ac­tuală care animă pe iubito­rii de literatură. Noul cămin cultural, monumentală construcție arhitectonică, prinsă în salba înnoirilor­­ din comună, recomandă vizitatorului funcționalitatea-i modernă. Confortul, condițiile­­ excepționale asigură desfășurarea unei activități corespunzătoare exigențelor publicului - spectator. In foto : o secvență exterioară a căminului cultural­rubrica noastră de anchete........... SONDAJE IH COTIDIAN PE TEME CETĂȚENEȘTI Prin circumscripțiile medicale din comunele județului „Nevralgii“ în asistența sanitară a populației rurale Este un lucru îndeobște c­unoscut că, în ultimii ani, asis­tența medicală acordată locuito­rilor din județul nostru a cunoscut o îmbunătățire simțitoare. Pentru edificare considerăm că sînt concludente cîteva date sta­tistice : în raport cu 1966, în a­cest an natalitatea populației a sporit de la 13,2 la mie la 25,6 la mie, iar sporul natural de la 4,5 la mie la 16,03 la mie. S-a dezvoltat, de asemenea, baza materială a ocrotirii sănătății, în prezent funcționînd 127 dispensare de circumscripție, 20 spitale, 11 policlinici, 64 case de nașteri, 2 sanatorii T.B.C. — unități în care iși desfășoară activitatea peste 650 medici și aproape 2500 cadre medii și auxilia­­­re. Acestea sunt, desigur, succese care merită să fie consemnate. Nu-i mai puțin adevărat, însă, că în unele locuri se mai manifestă aspecte negative regretabile, cum ar fi, de pildă, in­diferența unor medici față de bolnavi, aplicarea unor diagnostice greșite, practicarea unor fe­nomene și acte birocratice în detrimentul activității practice etc. Sunt aspecte ce ne-au fost oferite și nouă — din păcate nu in puține rînduri — cu prile­jul unei anchete efectuate zilele trecute prin dispensarele medi­cale din mediul rural. 'iimiii­immmiiimii­imm Miii­m­­ Mimimimm". Mai întîi un ’’clișeu” cu ima­gine . . . normală: dispensarul din comuna Brădești. Este, du­pă cum ni s-a spus, un dispensar model, la care lucrează exem­plar tînărul medic Marin Geo­­roceanu. Deși craiovean, acesta ignoră navetismul — legea „im­placabilă” a gravitației spre oraș — preferind să locuiască în co­mună. „Dacă aș face naveta — ne spune el — aș pierde circumscrip­ția din mină. Ca medic, trebuie să fii întotdeauna­­ ziua și noap­tea­­ în mijlocul oamenilor, să veghezi asupra sănătății lor” . Și oamenii de aici, după cum ne-am convins, îi acordă docto­rului considerație și respect. Fie­care locuitor are propriul car­net de consultații — oglindă fi­delă a stării sănătății sale. Ne întreținem cu interlocutorul nostru. Aflăm, cu acest prilej, că dispensarul are schema comple­tă, că există o bună acoperire a necesarului de medicamente, atît pentru urgențe, cît și pen­tru tratamentul profilactic și cu­rativ, că deplasările în sate se fac după un grafic bine stabi­lit și că spitalul din Filiași ( la care este arondată circumscrip­ția sanitară) acordă un sprijin corespunzător. — Autosalvările răspund prompt la apelul dv. ? — Da, dar. . . condiționat, bolnavului i se cere să plăteas­că costul benzinei (1 ?). ...Sîntem la dispensarul din comuna Argetoaia, care func­ționează într-o casă particulară. Clădirea prezintă degradări ac­centuate, de mai mulți ani ne­­făcîndu-i-se nici o reparație ge­nerală. Deși curentul electric trece la o distanță de cîțiva pași, aici se mai lucrează încă la lumina lămpii. în schimb, dr. Aurelia Vînătoru (care s-a stabilit în comună din 1963) este evident pătrunsă de menirea ei nobilă în apărarea sănătății cetățenilor. Nu puțini oameni — între care Emil Sta­nică și Iancu Mitică — au a­­vut numai cuvinte de laudă la adresa activității sale. — Ce credeți că gîndesc pa­cienții despre munca dv., sunt mulțumiți toți locuitorii comu­nei de serviciile ce le acordă dispensarul ? — ne adresăm (într-o doară) chiar doctoriței. — Toți nu ! Bunăoară, dacă l-ați întreba pe Vasile Galbenu, muncitor la I.M. Motru, acesta, cu siguranță, îmi va descrie ION CUCUI .. .(Continuare în pag. a II-a). niMmuiuduiiuiinomiioiUiuiiiiiiimiiiiiiuiiiiiiiiiiuiiuiiiiiiiuiiiiimiHimiiiiiiiiniuiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiuiiiiiiuiiiiiiiiMiiiiiiiimiiiiiiiiiiiuiimummiimiiiiiiuiimimmimmiiumimiiumiiiiiiiiiimimmiimi!

Next