Inainte, noiembrie 1968 (Anul 25, nr. 7362-7387)
1968-11-08 / nr. 7368
.V.V^W^^AWWAWWAW.VWAVWJW■^^^A^V/W■^^^VW‘W,^ WW.VW iiiimmmni i FIECARE PRODUS RENTABIL, Un bilanț care solicită explorări noi în reducerea cheltuielilor de producție imiiiiiuiiiiiiiiiii iittiimuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiimriiKiniiuimiiitiHimiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiitiitiiiiuiiuiiiiimiiiiiiiHiuiii) ® 82 colective consemnează, la nivelul primelor trei trimestre, un beneficiu de 741000000 lei . Valoarea pierderilor planificate a crescut de la 55,3 milioane la 177 milioane, diminuind, la nivelul județului, volumul beneficiilor lUmmmmnmiimiHmmimiiiiniiiMitiimiMtiinmiiMiiiinimiiiimiHiiM imumimmmm C-E.T.—Craiova . Turnurile de răcire (Etapa a II-a) și ■ I O cerință stringentă pentru recolta viitoare Terminarea grabnică a arăturilor pentru însămînțările de primăvară Paralel cu însămînțările de toamnă, și mai cu seamă după terminarea acestei lucrări, mecanizatorii din cele 11 I.M.A. și membrii cooperativelor agricole din județul Dolj au acordat atenție cuvenită realizării planului arăturilor de toamnă pentru însămînțările de primăvară. Pe baza unui grafic elaborat de către Direcția agricolă județeană, în colaborare cu Uniunea județeană a C.A.P., s-au stabilit forțele și mijloacele destinate executării arăturilor în toate unitățile. Mecanizatorii s-au străduit și se străduiesc să folosească tractoarele cu întreaga capacitate pentru a îndeplini și depăși viteza zilnică planificată la executarea ogoarelor de toamnă, în acele unități în care, concomitent cu recoltatul culturilor tirzii s-a eliberat în mod operativ terenul, mijloacele mecanizate și atelajele au putut fi folosite din plin. Ca urmare, s-a reușit să se execute alături pentru însămînțările de primăvară, pe sfire apíTlöate suprafeței"planificate. Astfel, pînă zilele trecute, cooperativele agricole din Padea și Ciocănești au raportat terminarea ogoarelor de toamnă pe cele 735 și respectiv 410 ha. De asemenea, prin folosirea tractoarelor de dimineața cît mai devreme și pînă seara tîrziu —unimmumiii miii miiiim miiiiii MiiK pînă la data de 4 noiembrie — la C.A.P. din Pielești se executaseră ogoare de toamnă pe 740 din 997 ha planificate, la C.A.P. din Pîrșani — pe 300 din 570 ha, la C.A.P. din Plopșor — pe 300 din 446 ha, la C.A.P. din Lazu — pe 474 din 574 ha planificate, într-un stadiu avansat — cu perspectiva de a termina în următoarele 2—3 zile această lucrare de bază a solului pentru însămînțările de primăvară — se află și cooperativele agricole din Sărata, Damian, Coșoveni, Leu și Ghindeni. Faptul că în tot mai multe unități s-a pus accent deosebit pe eliberarea terenului și folosirea tractoarelor cu întreaga capacitate a făcut ca, pînă la 4 noiembrie, cooperativele agricole din județul Dolj să execute arături pentru însămînțările de primăvară pe o suprafață de 97.663 ha, ceea ce reprezintă cca. 87 la sută din plan. Pe baza propunerilor specialiștilor din unitățile de producție, a controalelor exercitate de către cadrele de conducere de la Direcția agricolă județeană și Uniunea județeană a C.A.P., s-a ajuns la concluzia ca — ținîndu-se seama de îmburuienarea puternică a unor terenuri arate din vară — să se mărească sarcina de plan pentru arăturile de toamnă de la 113.000 ha, cît se stabilise inițial, la 138.000 ha. Faptul că sarcina de plan a crescut cu 25.000 ha a impus luarea în continuare a unor măsuri de matură să ducă la urgentarea eliberării terenului, la AFRIGIOIU (Sontinuare In pag. a IlI-a) imimiiummitimr. Unități în care grija față de soarta recoltei viitoare se materializează în fapte de necontestat Suplimentarea sarcinii de plan nu poate constitui sursă de motivare a rămînerii în urmă Pe terenurile acoperite de coceni nu se pot executa alături Degeaba dispus de suficiente tractoare dacă lipsesc mecanizatorii Bezonul ploilor de toamnă e pe aproape. Deci, nici o clipă pierdută la executarea arăturilor ? mmimimimiimm; l Premieră pe țară : „FRUNZE CARS ARD* In pag. a Il-a Maturitatea adolescentei Indiscutabil, titlul este pîndit de paradox. Metaforic vorbind însă, el rezistă dezbaterii nu numai apelînd la noua cerință a învațămîntului nostru - aceea de a fi școlar încă de la vîrsta de șase ani, cerință care autentifică un progres evident în dezvoltarea psiho-fizică a copilului. Pe plan mondial este depistat tot mai frecvent fenomenul copilului minune capabil să citească la trei ani, să joace șah, să înțeleagă și să interpreteze magistral muzica simfonică la o vîrsta preșcolară. Citeam undeva că există adolescenți care devansează, prin perspicacitate, pe mai marii lor în ale catedrei și apariția unor asemenea fenomene nu mai stîrnește emoția și nedumerirea pe care ar fi stîrnit-o cu o jumătate de veac în urmă. Media de cunoștințe este astăzi mult mai ridicată și însăși revoluția tehnico-științifică contemporană, complexitatea mediului social luat în general îi solicită fecund inteligența, oferindu-i multiple examene de verificare și de potențare a cumulului. Neîndoielnic, în permanent contact cu excitanți de structură superioară, gîndirea adolescentului se nuanțează, capătă un plus prematur de profunzime și analitism, de sintetism, de selectivitate. In asemenea condiții este explicabilă înțelegerea de către adolescenți a fenomenelor sociale, aprecierea pătrunsa de discernămînt a problemelor etico-morale. Desigur, cineva ar putea replica faptul că, uneori, întîlnim minori în instanțe judecătorești aduși aici datorită comiterii de către aceștia a unor infracțiuni. Fenomenul nu trebuie generalizat pentru că întîlnim și reversul medaliei ; ne-a parvenit la redacție o scrisoare compusă surprinzător de coerent și serios, semnată de un elev din Filiași (clasa a V-a) Liviu S. Cele cîteva pagini, creionate îngrijit, supun unui aspru rechizitoriu comportarea tatălui despărțit de mamă - astăzi salariat al unei instituții artistice pe care n-o nominalizăm din respect pentru prestigiul acestui colectiv artistic, care ne miră totuși ca nu face uz de eficientele sale posibilități de influențare asupra tatălui evazionist. Impresionantă Și emoționanta este aspra judecată pe care copilul o aplică faptelor tatălui, mergînd pînă la întrebări fundamentale privind rosturile vieții, familiei, menirea părinților. într-un asemenea context, pripeala acestora din urmă, nechibzuința lor capătă accente dramatice de vreme ce iau hotărîri care șochează, descumpănesc propriul copil, de cele mai multe ori oglindă fidelă, cenzor intransigent al faptelor săvîrșite de adulți. ROMULUS DIACONESCU ACCENTE MMitiiniinuiuniMiiiiuiiiMiuninuiuiuiimiiunnuniniiHiiiiuiiiiiuiiMiuiniminmimmimmiiimiiMimunmmmmmiimnmimmimmiimimmumnmmmmmmmimimimiim': în pagina a iV-a ■ Actualitatea : iiJiiiMimiummniiiiiiiiiiniiiim ..................................... B B internațională£ mmimiimiiimmuiiimmiiimm _ SSKf'"sTÎÎ "îHÎ"iriiÎ'h «Kg; RS Is " Î ~ : ESS SSISSȘ îî I Iș ” ■ IȘ • rs SSFÎ 'Y - -* * ^ JJ, na r M«» in* *»*»~■« «"“i" SJSm Ss = 3 5iu;s.. =q Studiul muncii în dezbaterea specialiștilor Cabinetul județean Dolj pentru organizarea științifică a producției și a muncii a inițiat ieri, la întreprinderea de reparații auto Craiova, o consfătuire cu dezbateri. Specialiștii de la I.R.ACraiova au pus în discuție, pe baza unor valoroase analize, studiul muncii și al metodelor menite să asigure creșterea productivității muncii și saltul calitativ în obținerea unei cât mai mari eficiențe econo- Intîlnire cu scriitorii Astăzi, la orele 18, la Librăria centrală din Craiova are loc o întîlnire a scriitorilor craioveni cu cititorii. Cu acest prilej, scriitorii Eugen Constant, C. D. Papastate, Lina Dănciulescu, Lucian Zatti și alții vor purta un dialog cu cei prezenți despre tematica actuală care animă pe iubitorii de literatură. Noul cămin cultural, monumentală construcție arhitectonică, prinsă în salba înnoirilor din comună, recomandă vizitatorului funcționalitatea-i modernă. Confortul, condițiile excepționale asigură desfășurarea unei activități corespunzătoare exigențelor publicului - spectator. In foto : o secvență exterioară a căminului culturalrubrica noastră de anchete........... SONDAJE IH COTIDIAN PE TEME CETĂȚENEȘTI Prin circumscripțiile medicale din comunele județului „Nevralgii“ în asistența sanitară a populației rurale Este un lucru îndeobște cunoscut că, în ultimii ani, asistența medicală acordată locuitorilor din județul nostru a cunoscut o îmbunătățire simțitoare. Pentru edificare considerăm că sînt concludente cîteva date statistice : în raport cu 1966, în acest an natalitatea populației a sporit de la 13,2 la mie la 25,6 la mie, iar sporul natural de la 4,5 la mie la 16,03 la mie. S-a dezvoltat, de asemenea, baza materială a ocrotirii sănătății, în prezent funcționînd 127 dispensare de circumscripție, 20 spitale, 11 policlinici, 64 case de nașteri, 2 sanatorii T.B.C. — unități în care iși desfășoară activitatea peste 650 medici și aproape 2500 cadre medii și auxiliare. Acestea sunt, desigur, succese care merită să fie consemnate. Nu-i mai puțin adevărat, însă, că în unele locuri se mai manifestă aspecte negative regretabile, cum ar fi, de pildă, indiferența unor medici față de bolnavi, aplicarea unor diagnostice greșite, practicarea unor fenomene și acte birocratice în detrimentul activității practice etc. Sunt aspecte ce ne-au fost oferite și nouă — din păcate nu in puține rînduri — cu prilejul unei anchete efectuate zilele trecute prin dispensarele medicale din mediul rural. 'iimiiiimmmiiimiiimm Miiim Mimimimm". Mai întîi un ’’clișeu” cu imagine . . . normală: dispensarul din comuna Brădești. Este, după cum ni s-a spus, un dispensar model, la care lucrează exemplar tînărul medic Marin Georoceanu. Deși craiovean, acesta ignoră navetismul — legea „implacabilă” a gravitației spre oraș — preferind să locuiască în comună. „Dacă aș face naveta — ne spune el — aș pierde circumscripția din mină. Ca medic, trebuie să fii întotdeauna ziua și noaptea în mijlocul oamenilor, să veghezi asupra sănătății lor” . Și oamenii de aici, după cum ne-am convins, îi acordă doctorului considerație și respect. Fiecare locuitor are propriul carnet de consultații — oglindă fidelă a stării sănătății sale. Ne întreținem cu interlocutorul nostru. Aflăm, cu acest prilej, că dispensarul are schema completă, că există o bună acoperire a necesarului de medicamente, atît pentru urgențe, cît și pentru tratamentul profilactic și curativ, că deplasările în sate se fac după un grafic bine stabilit și că spitalul din Filiași ( la care este arondată circumscripția sanitară) acordă un sprijin corespunzător. — Autosalvările răspund prompt la apelul dv. ? — Da, dar. . . condiționat, bolnavului i se cere să plătească costul benzinei (1 ?). ...Sîntem la dispensarul din comuna Argetoaia, care funcționează într-o casă particulară. Clădirea prezintă degradări accentuate, de mai mulți ani nefăcîndu-i-se nici o reparație generală. Deși curentul electric trece la o distanță de cîțiva pași, aici se mai lucrează încă la lumina lămpii. în schimb, dr. Aurelia Vînătoru (care s-a stabilit în comună din 1963) este evident pătrunsă de menirea ei nobilă în apărarea sănătății cetățenilor. Nu puțini oameni — între care Emil Stanică și Iancu Mitică — au avut numai cuvinte de laudă la adresa activității sale. — Ce credeți că gîndesc pacienții despre munca dv., sunt mulțumiți toți locuitorii comunei de serviciile ce le acordă dispensarul ? — ne adresăm (într-o doară) chiar doctoriței. — Toți nu ! Bunăoară, dacă l-ați întreba pe Vasile Galbenu, muncitor la I.M. Motru, acesta, cu siguranță, îmi va descrie ION CUCUI .. .(Continuare în pag. a II-a). niMmuiuduiiuiinomiioiUiuiiiiiiimiiiiiiuiiiiiiiiiiuiiuiiiiiiiuiiiiimiHimiiiiiiiiniuiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiuiiiiiiuiiiiiiiiMiiiiiiiimiiiiiiiiiiiuiimummiimiiiiiiuiimimmimmiiumimiiumiiiiiiiiiimimmiimi!