Inainte, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7621-7645)

1969-09-19 / nr. 7636

1 V In pag. a III-a ^ Cronica economică //ÍÍ/Z/Z//Í/Í///Z////////////////Z///////Z/////////Z/////////ZZ/////////////////S Producția de floarea-soarelui e amenin­țată. Urgentind recoltatul, punem capăt diminuării! Când munca este or­ganizată bine, pier­derile sunt reduse la zare Combine care stau pa butuci și speci­aliști care stau cu muniție-n sin . Autorii pierderilor de recoltă să fie puși la plată­­ într-o discuție purtată re­cent la cooperativa agricolă din Padea, inginerul agronom Stan Goanță ne relata faptul că pentru recoltatul florii-soa­­relui au fost mobilizate toate forțele. Ne-am convins apoi în teren cum stau Intr-adevăr, în numai lucrurile, citeva zile, aici întreaga recoltă a fost asigurată în hambare. Faptul că imediat cu recoltatul a fost organizat și treieratul, a con­dus la evitarea totală a pierde­rilor, astfel încît, de pe fiecare hectar, din cele 110 cultivate, s-au recoltat în medie cite 2400 kg la hectar. Față de pro­ducția medie planificată, spo­rul de recoltă a fost de 800 de kg. Deci, la Padea, organizarea recoltatului și treieratului, cât și modul exemplar de îndepli­nire a sarcinilor, au făcut ca pierderile de recoltă să fie re­duse la zero. Aceeași grijă ce vădește mul­tă răspundere la recoltatul a­­cestei culturi, am întîlnit și la cooperativele agricole din Ga­­liciuica și Giubega. Situația existentă pe teren denotă că există, totuși, multe consilii de conducere care nu acordă toată răspunderea ce le revine pentru a impulsiona ritmul de recoltare a acestei culturi. Cum poate fi calificată altcumva decit nepăsare ati­tudinea consiliilor de condu­cere și a specialiștilor din coo­perativele agricole din Plenița, Verbița, Unirea, Cioroiași, Castranova, Apele Vii, Brato­­voești, Teslul și altele care, pină la data de 11i septembrie a.c., nu intreprinseseră nici o­­ acțiune pentru a începe recol­tatul acestei culturi ? La cop­ ing. FLOREA STAICU (Continuare In pag. a III-a) ANCHETA NOASTRĂ Strinsă în mod operativ de pe ogoarele C.A.P. Rado­van, floarea-soarelui este treierată cu combinele la margi­nea lanului Foto: Iovan Pavel Cu recoltările pe terminate Pe baza unei ireproșabile organizări a întregii activități, lucrătorii de la Ferma de stat Corlate au trecut din timp la strînsul și depozitarea recoltei, eliberarea și pregătirea tere­nului pentru însămînțat. Prin folosirea intensă a tuturor mijloacelor mecanice și manuale ei au reușit, într-un timp relativ scurt, să strîngă recolta de porumb și floarea-soarelui de pe cea mai mare parte a suprafeței cultivate. După cum afirma șeful fermei, inginerul Gheorghe Manta, există toate posibilitățile ca, pină la sfîrșitu­l săptămînii, să se încheie re­coltatul porumbului de pe ultimele 50 ha precum și al florii­­soarelui. Este de remarcat că la ambele culturi producțiile vor fi sensibil depășite față de plan. Astfel, producția de porumb depășește 4000 kg știuleți iar cea de floarea-soarelui se ridică la 2000 kg semințe la ha. ■ Paralel cu recoltatul, au fost eliberate și pregătite pentru însăm­înțările de toamnă peste 100 ha. fel' șrs „Ah, acest public oltean!...“ H Din trecuta sîmbătă neagră (să §§ nu datăm pricina de mai de­l­ mult !), peste marea din „San- H Siro“ s-au abătut furtunile unor­­ nejustificate năpăstuiri, cu tune­­g­te și fulgere care țintesc unde­­ nu trebuie. In cotidianul de spe­­­­cialitate au apărut mustrări mai­­ părintești, dar și trinteli cu b­u­­g ca-n gard, care nu și-au rostui­t și — cu atât mai puțin — temeiul. §­ începutul l-a făcut cronicarul §× Dan Vlad care s-a zburlit atraș­ii d­e la „temperamentalii tifoși de §§ pe fii”, căutându-le cu lentilă p cumplit măritoare paiul din U ochi. „Ah, acest public oltean !...» — scrijelește autorul, cu un titlu în dodii, foaia ziarului care a știut să se păstreze, de cele mai multe ori, în nota de obiec­tivitate cuvenită și lăudabilă — încredințînd tiparului păreri tre­cute prin filtrul extremei părti­niri. Dar inamiciția față de un vns sau de mai mulți In șir este una, iar datoria cronicarului de a fi obiectiv întotdeauna, de a se ri­dica, invariabil, deasupra răfuie­lilor d­e alta ! Este o lege în presă de la care nu încape a­­batere. Cînd o dai uitării, faci greșeli care te privează de drep­tul de a privi deschis și senin în ochii semenilor. Din acest punct de vedere, cronicarul Vlad a pă­cătuit grav față de 25.000 de oa­meni cărora le-a strivit suflete­le — nu dramatizăm ! — dintr-o singură lovitură de peniță Klapps. Căci purtarea regretabi­lă a unui grup de cîțiva haida­­maci. Intrați în tribunele stadio­nului doar în virtutea dreptului de a-și fi plătit biletul ca și un om cinstit, nu poate da, neîn­doios, dreptul la generalizări pripite și forțate. Așadar, nu poți să pui în aceeași oală mii de oameni loiali și de bun simț cu o adunătură detestabilă de zurbagii, pentru a-i opări dim­preună cu aceeași leșie a apos­trofelor cu valoare de invective. Colegul Dan Vlad n-a avut, oare, ochi să vadă In tribune oameni cu tîmple albe care impun res­pect, oameni nenumărați care-și căutau tăcuți, în pumni, amără­ciunea unui mod supus domniei bunului plac al unui cavaler al fluierului care a dat de fiecare dată tonul nemulțumirilor, su­cind cu gingășie In __prețiosul instrument de alamă 7 Dan Vlad n-a văzut In tribune oameni ca­re au răspunderea unui județ, unei fabrici, unei universități, u­­­ nel școli, de vreme ce a consi­derat publicul de 25 000 de oa­ meni drept o adunătură cu de­prinderi huliganice . Ciudată optică s Nu ne miră. Au mai avut-o și alții. Tot sîm­­bătă, i-am văzut, de pildă, pe purtătorii bucureșteni ai apara­telor de filmat alergînd în ne­știre, de-a lungul și stadionului, doar­ doar de-a latul ar găsi vreun „client“ solitar cu pumnii ridicați sau figura congestionată. Cui ii trebuiau, cu orice preț, asemenea documente . Cui, și nu ce scop . Să rezide, oare, cauza numai în oarba dorință de a ne­tezi cu orice preț drumul Rapi­dului .­­... 25 000 de oameni suportă un blam nedrept, aruncat fintă. 25 000 de oameni cu ușa­au fost­­ lăsați... restanțieri la capitolul „morală“ cu rușinoasa notă 4. Publicul care poartă în Inimă Trofeul Petschovschi este descali­ficat peste noapte — de un cro­nicar lipsit de simțul obiectivită­ții — de orice virtute de omenie și sportivitate, iar un arbitru că­zut în greșeală primește cinci stele care-l urcă pe firmamentul gloriei 1 Dureros. Personal, nu pot pune această „preschimba­re la față” a adevărului, decit alături de trăsătura de condei a cronicarului meciului „U" — Cri­­șul care, cu săptâmîni în urmă, a dat nota 10 pentru sportivitate publicului orădean (și nu pen­tru manifestările de coșmar la care și-a supus oaspeții și spec­tatorii obiectivi !). și mai gîndesc să pun alături aceste miracole AL. FIRESCU g (Continuare în pag. a II-a) = ^«iiniiiiiiiiiiiiinii!ii.iiiiiiii!iiiiii!niiiniiiiiiiiinniiiiniiiiii!i!iiiiiiiiiiiiiiiiiii!iiiiiiiiitiiiiiiini!!inniiiiiiiiiiiiii!nni!!iinnniiniiin!innnnnin!ninni^ Turnurile de răcire de la Centrala electrică de termo­­ficare Craiova cuinii In acest număr: • Confirmări • La Mîrșani: Un concert al justi­ficărilor (In pag. a II-a) 9 Actualitatea internațională (In pag. a IV-a) VINERI 19 SEPTEMBRIE 1969 ANUL XXVI NR. 7636­4 PAGINI 30 BANI La cel de-al 1000-lea_____ proiect: Autoutilarea-mijloc eficient de valorificare a inteligenței proprii Dotarea tehnică a noilor suprafețe de producție, per­fecționarea proceselor tehno­logice prin mecanizare și au­tomatizare reprezintă calea sigură pentru creșterea neîn­treruptă a productivității muncii, ridicarea pe o treaptă superioară a calității produc­ției, sporirea eficienței eco­nomice și asigurarea unor condiții de muncă îmbunătă­țite pentru salariați. Redu­cerea importului de utilaje prin asimilarea în țară a di­verselor mașini și utilaje ce­rute de dezvoltarea econo­miei naționale și economisi­rea valutei constituie, de altfel, una din sarcinile prin­cipale stabilite de Directi­vele Congresului al X-lea a­ partidului. Colectivul serviciului auto­­utilaje din cadrul Uzinei „E­­lectroputere“ Craiova și-a făcut un titlu de onoare și răspundere prin activitatea desfășurată pentru mecaniza­rea diverselor procese teh­nologice de execuție a ma­șinilor și aparatelor electri­ce, într-un sortiment diver­sificat de la un an la altul. In această lună, cînd Uzina „Electroputere“ sărbătorește 20 de ani de existență, servi­ciul autoutilare întîmpină a­­cest eveniment remarcabil prin realizarea celui de-al 1000-lea proiect destinat exe­cuției unui utilaj modern Se poate afirma cu deplină cer­titudine că azi nu există secție sau atelier din uzină unde să nu se facă simțite efecte­le pozitive ale auto­­utilării, prin prezența unor mașini și instalații complexe cît și a mobilierului indus­trial. Sunt unele ateliere din uzină — ca de pildă cel de bobinaj transformatoare de forță — care sînt în exclusi­vitate dotate prin autoutilaje. De altfel,­ la fabrica de trans­formatoare, 80 la sută din zestrea tehnică se bazează pe autoutilaje prin mașinile și instalațiile realizate în uzină. Dintre cele aproape 1000 de mașini și instalații reali­zate în uzină pină acum prin autoutilaje, merită să sem­nalăm cîteva dintre cele mai reprezentative: mașini de bo­binat (circa 70 de bucăți), mașinile pentru liniile tehno­logice semiautomate, folosite la debitarea la lungime și sub unghi a rolelor transfor­­matoarelor de forță, instala­ția pentru ridicat locomoti­vele Diesel-electrice și elec­trice pe boghiuri, cuptoare tehnologice pentru lăcuirea, impregnarea, încălzirea și uscarea diverselor subansam- VICTOR MITU tehnician (Continuare In pag. a III-a) . Modelul experi­mental al unui nou utilaj Printre ultimele noutăți ale constructorilor de ma­șini agricole din cadrul Uzinei „7 Noiembrie“ se numără și un model ex­perimental de mașină de mare capacitate pentru împrăștiat gunoiul de grajd. Noul utilaj va completa gama încă defi­citară a utilajelor de îm­prăștiat îngrășăminte or­ganice din dotarea agri­culturii noastre. Prevăzută cu o capaci­tate de 5 tone, mașina a­­sigură o mare produc­tivitate și un grad de îm­­prăștiere uniformă pe sol, respectînd ultime­le cerințe ale agro­tehnicii. După cum ne-a relatat constructorul șef al uzinei, ing. Victor Vișeneanu, noua mașină de împrăștiat îngrășămin­te va dispune de cea mai mare capacitate realizată pînă în prezent la noi în țară pentru acest gen de utilaje. Felicitări! Ieri după-amiază, la Casa de cultură a sindi­catelor, Consiliul munici­pal al sindicatelor Craio­va a organizat o adunare festivă dedicată muncitori­lor, inginerilor și tehni­cienilor cu o activitate de peste 20 de ani in pro­ducție. Cu acest prilej, au fost scoase in evidență rezul­tatele deosebite ale colec­tivelor de muncă de la Uzina „Electroputere“, Fa­brica de confecții, I.R.A., Uzina „7 Noiembrie“ și altele, precum și a unor muncitori, ingineri și teh­nicieni cu merite deose­bite și cu o activitate in producție de 20—30 de ani. In cinstea lor, formații­le artistice participante la faza finală a celui de al IX-lea Concurs artistic pe țară au prezentat un spec­tacol. O discuție despre „banii turbați“ între Ceboksarova (E. M. Șatrova) și desfrînatul Kuciumov (V. V. Kenigson) „Marîi teatr“ la Craiova Triumful tradiției „Banii turbați“ a fost, de fapt, o triplă premie­ră. O premieră a turneu­lui la Craiova a oaspeți­lor noștri, o premieră — ca viitor spectacol inau­gural de stagiune la se­diul teatrului moscovit, și prima piesă din dra­maturgia lui N. A. Os­trovski prezentată la Craiova de către artiști din țara care a dat lumii pe acest mare clasic al teatrului universal. In îndelungata exis­tență a Naționalului cra­iovean, pe această stră­veche scenă s-au montat spectacole de mare suc­ces, cu piese ale marelui Ostrovski, pe care publi­cul nu le poate uita. A­­celași public a avut însă, totdeauna, nevoie de un model, de un etalon în ce privește tălmăcirea, cea mai apropiată de esențe și de veridic, a atmosferei și a conținu­tului ideatic specific os­­trovskiene. Prilejul a­­cesta l-a dat, pe de-a-n­tregul, spectacolul cu „Banii turbați“ în inter­pretarea colectivului de la „Malîi teatr“. Am asistat, de-a lun­gul celor mai bine de trei ore, la un act artis­tic de valoare unică, da­torat regizorului Varpa­­kovski, scenografului Steinberg și unei pleia­de de mari personalități artistice sovietice. văzut, am admirat Am și am înțeles cum trebuie văzut, admirat și înțeles Ostrovski. Am simțit cît de contemporan poate fi un spectacol cu o piesă clasică, atunci cînd știi să luminezi cu profunzi­me o epocă sub reflecto­rul veridicității și uma­nismului. Piesa — mai puțin cunoscută la noi (și, pa­re-mi se, încă netradusă), a plăcut mult publicului prin aciditatea satirei sale, prin vehicularea faptelor și a ideilor, prin ascuțimea conflictului și savoarea replicilor, în­cercările disperate ale Lidiei Iurevnievna Ce­boksarova și ale mamei sale de a scăpa de dato­rii și de a se scălda in bani, cu prețul amane­tării cinstei și pudoarei, constituie un șir de în­tâmplări și fapte care dezvăluie mecanismul orînduirii bazată pe mo­rala sacului cu bani. In casa Ceboksarovei și în AL.­DIANU (Continuare în pag. a Il-a) Anunțăm pe tov. Bădiceanu D. Constantin din Goești că serviciul prestări și planificare al U.J.C.C. Dolj a consemnat doleanța sa și s-a angajat să ia măsuri urgente pentru a­­provizionarea suplimentară cu făină a brutăriei și pentru repararea cuptorului. Pensionarul Gheorghe Pe­­trescu din comuna Poiana Mare ne-a rugat să sugerăm Bazei de desfacere a produse­lor petroliere Craiova măsura stabilirii riguroase a zilelor și orelor in care mașina de la depozitul din Calafat transpor­tă butelii de aragaz schimb la Poiana Mare, pentru Răs­punsul a fost prompt: zilele, orele și punctele pentru schim­bul buteliilor au fost deja sta­bilite de comun acord cu con­siliul popular comunal și vor fi aduse la cunoștința locuitu­rilor prin afișare. Din fondurile alocate pentru anul acesta, s-a prevăzut mo­dernizarea bulevardului „1 Mai“ din Craiova, urmând ca în următorii ani să se paveze și alte străzi din acest cartier. Cu aceasta am răspuns între­bării adresate redacției noas­tre de către mai mulți cetățe­ni de pe strada Podari. Pe aleile dintre blocurile H-1, F-4, 5 și 6 din strada Dez­robirii circulația nestinghe­rită a autobuzelor și autoca­mioanelor până in strada Vasile Alecsandri a devenit o prac­tică. Sesizarea aceasta, făcută de locatarul Buză Marian, a fost adusă la cunoștința In­spectoratului județean de mili­ție care a stabilit instalarea indicatoarelor pentru circula­ția rutieră cu inscripția „Cir­culația interzisă tuturor vehi­culelor“. Locatarii își vor re­căpăta, așadar, liniștea mult dorită. Elina Bîstrițkaia (Lidia) I. I. Kaiurov (Vasilkov)

Next