Inainte, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7646-7672)

1969-10-09 / nr. 7653

JOI 9 OCTOMBRIE 1969 ANUL XXVI NR. 7653 4 PAGINI 30 BANI In realizarea planului de investiții La sarcini comune - responsabilități etine pentru constructori, beneficiar și proiectant­ ­• Constructorii unei unități craiovene participă la executa­rea de obiective industriale, care, conectate în circuitul eco­nomic, vor produce anual 6000 tone talpă, circa 5.000.000 pere­chi încălțăminte și 400.000 hi­ber • Un titular de investiții care cu șase luni de zile înaintea termenului final de predare a investiției nu cunoaște valoa­rea integrală a devizului gene­ral .• Restanțele de pe șantierul care execută dezvoltarea noilor obiective la Uzina „Electropu­­tere“ Craiova condiționează pierderi la producția de mașini și aparataj electrotehnic, nu­mai în acest al treilea trimes­tru, în valoare de 11 000 000 lei. Intre colectivele de pe șantie­rele actualei etape de inves­tiții, un loc de seamă îl ocupă cele ale întreprinderii nr. 6 construcții-monta­j Craiova și întreprinderii de construcții speciale, instalații-montaj Cra­iova. In mai multe județe ale țării, colectivele celor două uni­tăți de construcții au semnat, prin sîrguința muncii lor en­tuziaste, actele de naștere unor noi obiective importante­­ pentru dezvoltarea economiei naționale. In ancheta de față am urmărit activitatea con­structorilor craioveni pe șan­tierele care vor defini în final Fabrica de talpă și încălțăminte din cauciuc Drăgășani, Fabri­ca de bere de la Craiova și Uzina „Electroputere“. De caz la caz, față în față cu con­ta­structori, proiectanți și benefi­ciari sau numai cu o parte din­tre aceștia, comentînd natura unor cifre, stadiile fizice, am încercat să deslușim condițiile realizării unui atribut suprem al activității de investiții — realizarea în termen a lucrări­lor și crearea condițiilor pentru atingerea parametrilor proiec­tați. Analiza mersului lucrări­lor pe șantierul de la Drăgășani al întreprinderii nr. 6 con­­strucții-montaj Craiova, s-a realizat în prezența ing. Sabin Diculescu, directorul fabricii, ing. Emil Țugui, director teh­nic al unității constructoare, ing. A. Golometi, șeful șantie­rului, ing. proiectant Stupcanu din Institutul Sanda de proiectări pentru industria u­­șoară București și alții. Acest obiectiv pe care-1 realizează constructorii craioveni este prevăzut ca, în final, să asi­gure anual 6000 tone talpă, din care 520 tone microporos, 785 tone duroflex, 1 245 tone mi­­crodur. Producția de încăl­țăminte de circa 5 milioane pe­rechi va fi alcătuită din 600.000 perechi cizme de protecție, 1 200 000 perechi sandale pantofi, 1 800 000 perechi pan­și­tofi de tenis, 350.000 pantofi și ghete de baschet, 400.000 pere­chi pantofi de stradă și pa­puci de casă, 650.000 perechi șoșori și ghete de damă. Iată punctul de vedere al be­neficiarului și proiectantului. Ing. Sabin Diculescu : „Efortu­rile noastre comune s-au ma­terializat în predarea unor linii tehnologice și obiective de importanță pentru realiza­rea sarcinilor economice reve­nite colectivului pe care-l re­prezint. Am găsit înțelegere la constructor și colaborarea noastră a fost de cele mai multe ori bună. Ceea ce trebuie să-i imputăm constructorului este faptul că nu-și realizează exemplar atribuția și obligații­le de antreprenor general. Dintr-un alt punct de vedere, calitatea la unele obiective mai are de suferit (turnul de dozaj amestec, secția soluții gumaj, atelierul mecanic) ceea ce obligă în viitor eforturi la nivelul prestigiului întreprin­deri“. Ing. proiectant Sanda Stupcanu: „Constructorul a lucrat extrem de încet la obiectivul pentru captarea apei. N-a fost organizat cores­punzător. La nivelul șantieru­lui nu s-au urmărit lucrările, fapt dovedit de măsurile ulte­rioare“. Fabrica de bere de la Cra­iova cu o capacitate de 400.000 hl bere/an va fi conectată în circuitul economic al Doljului în prima jumătate a anului viitor. Interferența de intere­se, stadii fizice, nivel de reali­zări, documentație și sarcină de punere în funcțiune, am realizat-o prin intermediul to­varășilor ing. Constantin Tran­­dafir, director, Gheorghe Zgîn­­dăr, inginer șef, ing. Grigor Ionescu, șeful serviciului de investiții și ing. Vasile Trifan, șeful șantierului nr. 603 al în­treprinderii nr. 6 construcții- GHEORGHE FLOREA (Continuare în pag. a IlI-a) \ Cu PAUL AN­GHEL, despre „Viteazul“ Ne mai despart citeva ore de un prestigios act cultural ce va avea loc în seara aces­tei zile pe scena Teatrului Național : deschiderea stagi­unii artistice. Cum gongul i­­naugural va coincide cu o premieră — „Viteazul“ de Paul Anghel —, am solicitat autorului un interviu... tele­fonic. — Ce v-a determinat să op­tați pentru Mihai Viteazu, ca erou dramatic . — Opțiunea mea are ca fundament teoretic ideea per- ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a II-a) Paul Anghel văzut de Silvan 'iiiiiiiiiiniiiiiiiuiiiwiinttiiiiiiiiiinuiiiiinif,. A venit toamna. Ați pregătit adăposturile pentru animale? A sosit toamna. O dată cu unirea ei, animalele vor tre­­bui să intre în adăposturi.­­rănirea animalelor în peri­­ada de stabulație în condiții ît mai bune a solicitat con­­sliilor de conducere ale coo­­perativelor agricole să facă pregătiri încă de pe timpul erii. Multe dintre ele —­ răs­­unzînd acestui imperativ au at o atenție deosebită ter­­minării în cel mai scurt timp construcțiilor de noi grai­uri, saivane, maternități, pr­­emițe de păsări etc., precum­­ amenajării corespunzătoa­­e a celor existente. Paralel cu aceasta, s-a avut n vedere asigurarea anima­­elor cu hrana necesară pe impul perioadei de stabula­­re, în fiecare cooperativă a­­ricolă de producție din jude­țul nostru, au fost depozitate cantități mari de furaje. Bunii gospodari s-au pregătit din timp încă din timpul verii, con­siliile de conducere ale unor C.A.P., au ridicat construc­ții noi în sectorul zootehnic sau au renovat cele existen­te. La C.A.P. Giubega, de pil­dă, după cum ne informa președintele cooperativei Fi­lip Ciontu, atenția consiliului de conducere a fost îndrep­tată spre renovarea grajduri­lor, asfaltarea aleilor princi­pale dintre grajduri, revizui­rea acoperișurilor adăpostu­rilor, terminarea construcției unei noi îngrășătorii de 150 capete porci și a unui sai­van ce va adăposti 800 ovine. Pentru adăparea animale­lor, s-a luat măsura introdu­cerii apei curente în grajduri. Utilajele pentru introducerea apei în sectorul zootehnic au costat 45 000 lei, iar canali­zarea s-a făcut prin munca patriotică a membrilor coo­peratori. Aceeași preocupare a ma­nifestat-o și consiliul de con­ducere al C.A.P. din Orodel. La cooperativa de aici s-a introdus apă în tot sectorul zootehnic, efectuîndu-se o lu­crare în valoare de 27 000 lei. După cum ne informa preșe­dintele acestei cooperative, ing. Nicolae Roșea, în anul viitor se prevede o creștere GHEORGHE ALEXANDRU coresp. (Continuare în pag. a IlI-a) Craiova 1 > I La pupitrul de co­mandă al Centralei e- ■ [UNK] ■ ■ ■ /WVNAA/VAAA/WW Evaporatorul și con­centratorul de pastă al Fabricii de conserve Calafat Foto, I. Teșcoveanu /www/wwww Fabrica de conserve CALAFAT Premieră industrială De la un an la altul, unită­țile agricole de stat și coope­ratiste își măresc, considerabil suprafețele cultivate cu legume și zarzavaturi. Aceasta în spe­cial in sudul Olteniei, unde a intrat de curînd parțial în func­țiune sistemul de irigații Cala­fat — Băilești. Iată ce a deter­minat ca in Calafat să se con­struiască o mare și modernă fa­brică de conserve de legume: Noua fabrică înzestrată cu uti­laje moderne, situate printre ul­timele noutăți ale tehnicii mon­diale, dispune de cinci anii teh­nologice : linia de mazăre care este terminată constructiv și își așteaptă, în anul viitor, probe­le tehnologice : linia de fasole care lucrează în prezent cu 60 la sută din capacitate ; linia de conserve din legume ; linia de suc cu o capacitate de două to­ne pe oră și linia de pastă din tomate cu o capacitate de șase tone pe oră. In timp ce constructorul — șantierul Calafat al I.C.A.P. București — construia fabrica, conducerea acesteia — director ing. N­i­c­o­l­a­e Păun — s-a îngrijit de recrutarea și școlarizarea cadrelor. Așa se explică faptul că imediat ce probele mecanice au fost termi­nate, tinerii absolvenți ai școli­lor de calificare au intrat în posturi, cunoscînd deja procesul de producție de la alte fabrici similare din țară unde au lu­crat efectiv cite șase luni. Ceea ce se remarcă la prima vedere este faptul că aci există foarte mult tineret și în special tinere fete. La ora actuală, lucrează în fabrică 700 de fete. Dar să ne ocupăm în cele ce urmează de prezentarea liniilor tehnologice de suc și pastă de tomate care lucrau din plin cînd am vizitat fabrica. Pe un pla­tou uriaș din beton, ce seamănă cu o pistă sportivă, zilnic zeci de camioane descarcă lăzile cu roșii aduse din județele Dolj, Olt și Mehedinți. Aci, șeful de platou Ionel Catrina dirijează și veghează descărcarea spre a nu se aglomera pista. Cele a­­proape 1000 tone de roșii care se descarcă în 24 de ore trec pe sub privirile atente ale contro­­loarei de calitate Constanța Za­­haria și a colegelor ei din cele­lalte schimburi spre a asigura, încă din această fază, calitatea produselor finite. Adine înfipt în această pistă betonată, pă­trunde transportul hidraulic în care sunt deșertate încontinuu lăzile cu roșii. O strecurătoare rotativă basculantă oprește toa­te frunzele și iarba, aruncând roșiile într-o baie cu barbotaj mecanic pentru a le curăța de pământ și praf, înainte ca roșiile să fie pătrunse de cuțitele fa­bricii, o bandă rulantă ondulată le trece pe sub dușul sub presi­une spre a elimina orice impuri­tate. După tăiere și eliminarea semințelor, pulpa de roșii este introdusă în cea mai complica­tă instalație și anume evapora­torul și concentratorul de pastă. De aci, la o temperatură de peste 60 grade, pasta este îmbuteliată în sticle și cutii de unde, după ste­rilizare, ajunge în depozitul de produse finite. Aci urmează un nou control al calității, un nou examen supravegheat de bri­gadiera Silvia Zavera. Spre a ne da seama de capaci­tatea fabricii din Calafat este suficient să amintim că anual ea va produce 21 000 tone conserve. P­ ROMEO Cinci linii tehnologice dispuse pe un portativ industrial 1000 tone materie primă­ în 24 de ore, necesare unei sin­gure linii tehnologice 21000 tone conserve anual . Sub tensiune: Stația de 110 kV Filiași Constructorii energeticieni din cadrul I.R.E. Oltenia — Craiova au pus sub tensiune stația de 110 kV de la Filiași. Noua stație va alimenta cu energie electrică patru linii aeriene de 20 kV. Totodată, ea va furniza energia necesa­ră obiectelor ce se constru­iesc în noua zonă industrială a orașului.­ ­ O nouă excursie în străinătate La Uzina „Electroputere“ Craiova, comisia de turism perfectează In aceste zile ul­timele detalii organizatorice in vederea unei noi excursii externe ce va avea loc In a doua jumătate a lunii in curs. De astă dată, grupul de sa­lariați Înscriși, completat cu noi amatori de drumeție, și-a propus vizitarea Belgradului, cu interesantele obiective so­­cial-urbanistice moderne și prețioasele sale vestigii isto­rice și de artă.­ ­ Preludiu la moda anului viitor Cooperația meșteșugărească din județul Dolj prezintă la contractările ce au loc la Mangalia colecții de Încălță­minte, confecții, marochină­­rie. Cooperativa „Arta Încăl­țămintei“ a executat o colec­ție de Încălțăminte din piele și Înlocuitori, iar „Arta popu­lară“ prezintă poșete, cordoa­ne, genți de voiaj și sacoșe in diferite modele și culori. Un loc special 11 ocupă marochi­­năria artistică executată in combinație de țesături speci­fice oltenești și Înlocuitori de piele. Toate aceste produse sunt realizate în serie mică.­ ­ Schimb de ex­periență Comitetul Județean pentru cultură și artă a organizat, timp de două zile, la Craiova, un schimb de experiență cu redactorii de la centrele de radioficare din județ. Cu acest prilej s-au dezbătut probleme privind modul de abordare al tematicilor in emisiunile lo­cale, precum și efectuarea u­­nor probe practice. Cei pre­zenți au audiat un număr în­semnat de informări prezen­tate, de tovarășii Ion Păpușo­­iu, de la sectorul de presă al Comitetului județean de par­tid, Stan Tudorița, Veronica Teacă, Gheorghița Belciug și Angela Ungherea — redactori ai centrelor de radioficare. Omul în halat alb și maladiile unor atribute etico-profesionale Cîteva constatări pe marginea activității medico-sanitare rurale ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] % O misiune de înaltă răspundere socială 0 infidelități față de Hipocrat cu parafa iresponsabilității și grave abateri față de bolnavi In viața cotidiană a satului, se înscrie ca o prezență tot mai activă personalitatea cadrului medico-sanitar, menit să contribuie prin pregătirea și capacitatea sa profesională la o­­crotirea sănătății publice. Este un fapt îndeobște cunoscut că întregului personal sanitar îi revine o misiune de înaltă răs­pundere socială. Reorganizarea comunelor pe baza noii împărțiri teritorial­­administrative a creat condiții propice organizării asistenței medicale, prin concentrarea bazei materiale și a cadrelor în unități mai puternice, cu eficiență sporită. Preocuparea organelor de partid și de stat pentru ridica­rea nivelului sănătății populației se concretizează în asigurarea ba­zei materiale a unităților sani­tare, repartizarea de cadre cu pregătire medie și superioară, ex­tinderea rețelei de unități medi­co-sanitare, modernizarea celei existente, dezvoltarea mai largă a rețelei ambulatorii de specialitate și de medicină generală în me­diul rural. In județul Dolj, nu­mărul de paturi In spitale a crescut de la 1707 in 1938 la 4262 în 1968, iar al circumscripțiilor sanitare de la 32 la 127. In ace­eași perioadă, numărul medicilor a crescut de la 265 la 653, iar al cadrelor medii și elementare sa­nitare de la 1165 la 3922. In scrisorile primite la redacție am putut întîlni aprecieri deo­sebit de favorabile din partea cetățenilor, recunoștință și satis­facție în legătură cu activitatea unor cadre medico-sanitare, ca­re cu pricepere și dragoste se dedică apărării sănătății oameni­lor. Amintim aici numai cîțiva lu­crători sanitari cum ar fi me­dicii Alexandru Nicolae, Ion Pat­cu, Iulian Semen, Mircea Coan­dă, Gabriela Berea, Cito Tarses­­cu, Petre Scara, Viorel Holi^r­­că, Marin Stancu și Ștefan Cîrs­­toiu, în scrisoarea primită de la tov. ION LUNGU din Daneți, ni se re­latează despre munca plină de abnegație pe care o depune dr. Mihai Ghergu de la circumscrip­ția sanitară comunală. Acest om a salvat multe vieți, a alinat multe suferințe, a redat sănăta­tea multor bolnavi. Autorul scri­sorii relevă numai cazul Gheor­­ghiței Stanca, a cărei situație a fost rezolvată cu mult succes de medicul respectiv. De ce nu putem spune aceleași lucruri și despre colectivul spita­lului din Brabova (director dr. Ion Roșianu) ? La această uni­tate sanitară, activitatea colecti­vului de muncă este departe de a se situa la un nivel corespun­zător. In scrisoarea primită din partea tov. GIURGIU ANGELA ne sunt descrise aspecte care a­­fectează buna funcționalitate a spitalului. Lipsa de curățenie (tocmai la un spital î­n), indisci­plina în rîndul cadrelor, prefe­­rențialism la internări, proastă gospodărire a mijloacelor de transport etc. Nu putem găsi cu­vinte bune nici pentru colecti­vul circumscripției medicale din Seaca de Pădure (dr. Marin Nea­­goe), unde se desfășoară o slabă activitate pe tărîm medical. Adresându-se redacției printr-o scrisoare, tov. ȘERBAN DIACO­NESCU din Apele Vii, se decla­ră nemulțumit de modul defectuos cum lucrează sora ambulatorie de la circumscripția sanitară comu­nală, Nicolița Tudor, care mani-ȘTEFAN ARDELEANU (Continuare în pag. a IlI-a) Madam X jubilează... Pe frig sau pe caniculă, dimineața ori seara, du­minică sau în zile de lu­cru, madam­a stă pe ban­că, jos la intrarea pe sca­ră, împletește trei ochiuri la un pulover, pîndește și acostează­­ — știi că doamna cutare a zis că... — Ai auzit ce-a pățit doamna... — Să-ți spun ceva să te crucești despre doamna... — N-ai auzit ? Vai de mine, dar cum se poate. Stai puțin lângă mine să-ți spun cum a fost... Unele sau unii se scuză și-și văd de drum. Altele sau alții mai slabi de în­ger stau, ascultă, și îngur­gitează răutăți despre ve­cini, despre cunoscuți. A doua zi se uită chiar în u­­nii la alții, nu-și mai dau binețe. Iar madam­a tricotează ••• jubilează. Ce s-ar face blocul fără ea ?... I. SOARE

Next