Inainte, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7646-7672)
1969-10-09 / nr. 7653
JOI 9 OCTOMBRIE 1969 ANUL XXVI NR. 7653 4 PAGINI 30 BANI In realizarea planului de investiții La sarcini comune - responsabilități etine pentru constructori, beneficiar și proiectant • Constructorii unei unități craiovene participă la executarea de obiective industriale, care, conectate în circuitul economic, vor produce anual 6000 tone talpă, circa 5.000.000 perechi încălțăminte și 400.000 hiber • Un titular de investiții care cu șase luni de zile înaintea termenului final de predare a investiției nu cunoaște valoarea integrală a devizului general .• Restanțele de pe șantierul care execută dezvoltarea noilor obiective la Uzina „Electroputere“ Craiova condiționează pierderi la producția de mașini și aparataj electrotehnic, numai în acest al treilea trimestru, în valoare de 11 000 000 lei. Intre colectivele de pe șantierele actualei etape de investiții, un loc de seamă îl ocupă cele ale întreprinderii nr. 6 construcții-montaj Craiova și întreprinderii de construcții speciale, instalații-montaj Craiova. In mai multe județe ale țării, colectivele celor două unități de construcții au semnat, prin sîrguința muncii lor entuziaste, actele de naștere unor noi obiective importante pentru dezvoltarea economiei naționale. In ancheta de față am urmărit activitatea constructorilor craioveni pe șantierele care vor defini în final Fabrica de talpă și încălțăminte din cauciuc Drăgășani, Fabrica de bere de la Craiova și Uzina „Electroputere“. De caz la caz, față în față cu contastructori, proiectanți și beneficiari sau numai cu o parte dintre aceștia, comentînd natura unor cifre, stadiile fizice, am încercat să deslușim condițiile realizării unui atribut suprem al activității de investiții — realizarea în termen a lucrărilor și crearea condițiilor pentru atingerea parametrilor proiectați. Analiza mersului lucrărilor pe șantierul de la Drăgășani al întreprinderii nr. 6 construcții-montaj Craiova, s-a realizat în prezența ing. Sabin Diculescu, directorul fabricii, ing. Emil Țugui, director tehnic al unității constructoare, ing. A. Golometi, șeful șantierului, ing. proiectant Stupcanu din Institutul Sanda de proiectări pentru industria ușoară București și alții. Acest obiectiv pe care-1 realizează constructorii craioveni este prevăzut ca, în final, să asigure anual 6000 tone talpă, din care 520 tone microporos, 785 tone duroflex, 1 245 tone microdur. Producția de încălțăminte de circa 5 milioane perechi va fi alcătuită din 600.000 perechi cizme de protecție, 1 200 000 perechi sandale pantofi, 1 800 000 perechi panșitofi de tenis, 350.000 pantofi și ghete de baschet, 400.000 perechi pantofi de stradă și papuci de casă, 650.000 perechi șoșori și ghete de damă. Iată punctul de vedere al beneficiarului și proiectantului. Ing. Sabin Diculescu : „Eforturile noastre comune s-au materializat în predarea unor linii tehnologice și obiective de importanță pentru realizarea sarcinilor economice revenite colectivului pe care-l reprezint. Am găsit înțelegere la constructor și colaborarea noastră a fost de cele mai multe ori bună. Ceea ce trebuie să-i imputăm constructorului este faptul că nu-și realizează exemplar atribuția și obligațiile de antreprenor general. Dintr-un alt punct de vedere, calitatea la unele obiective mai are de suferit (turnul de dozaj amestec, secția soluții gumaj, atelierul mecanic) ceea ce obligă în viitor eforturi la nivelul prestigiului întreprinderi“. Ing. proiectant Sanda Stupcanu: „Constructorul a lucrat extrem de încet la obiectivul pentru captarea apei. N-a fost organizat corespunzător. La nivelul șantierului nu s-au urmărit lucrările, fapt dovedit de măsurile ulterioare“. Fabrica de bere de la Craiova cu o capacitate de 400.000 hl bere/an va fi conectată în circuitul economic al Doljului în prima jumătate a anului viitor. Interferența de interese, stadii fizice, nivel de realizări, documentație și sarcină de punere în funcțiune, am realizat-o prin intermediul tovarășilor ing. Constantin Trandafir, director, Gheorghe Zgîndăr, inginer șef, ing. Grigor Ionescu, șeful serviciului de investiții și ing. Vasile Trifan, șeful șantierului nr. 603 al întreprinderii nr. 6 construcții- GHEORGHE FLOREA (Continuare în pag. a IlI-a) \ Cu PAUL ANGHEL, despre „Viteazul“ Ne mai despart citeva ore de un prestigios act cultural ce va avea loc în seara acestei zile pe scena Teatrului Național : deschiderea stagiunii artistice. Cum gongul inaugural va coincide cu o premieră — „Viteazul“ de Paul Anghel —, am solicitat autorului un interviu... telefonic. — Ce v-a determinat să optați pentru Mihai Viteazu, ca erou dramatic . — Opțiunea mea are ca fundament teoretic ideea per- ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a II-a) Paul Anghel văzut de Silvan 'iiiiiiiiiiniiiiiiiuiiiwiinttiiiiiiiiiinuiiiiinif,. A venit toamna. Ați pregătit adăposturile pentru animale? A sosit toamna. O dată cu unirea ei, animalele vor trebui să intre în adăposturi.rănirea animalelor în periada de stabulație în condiții ît mai bune a solicitat consliilor de conducere ale cooperativelor agricole să facă pregătiri încă de pe timpul erii. Multe dintre ele — răsunzînd acestui imperativ au at o atenție deosebită terminării în cel mai scurt timp construcțiilor de noi graiuri, saivane, maternități, premițe de păsări etc., precum amenajării corespunzătoae a celor existente. Paralel cu aceasta, s-a avut n vedere asigurarea animaelor cu hrana necesară pe impul perioadei de stabulare, în fiecare cooperativă aricolă de producție din județul nostru, au fost depozitate cantități mari de furaje. Bunii gospodari s-au pregătit din timp încă din timpul verii, consiliile de conducere ale unor C.A.P., au ridicat construcții noi în sectorul zootehnic sau au renovat cele existente. La C.A.P. Giubega, de pildă, după cum ne informa președintele cooperativei Filip Ciontu, atenția consiliului de conducere a fost îndreptată spre renovarea grajdurilor, asfaltarea aleilor principale dintre grajduri, revizuirea acoperișurilor adăposturilor, terminarea construcției unei noi îngrășătorii de 150 capete porci și a unui saivan ce va adăposti 800 ovine. Pentru adăparea animalelor, s-a luat măsura introducerii apei curente în grajduri. Utilajele pentru introducerea apei în sectorul zootehnic au costat 45 000 lei, iar canalizarea s-a făcut prin munca patriotică a membrilor cooperatori. Aceeași preocupare a manifestat-o și consiliul de conducere al C.A.P. din Orodel. La cooperativa de aici s-a introdus apă în tot sectorul zootehnic, efectuîndu-se o lucrare în valoare de 27 000 lei. După cum ne informa președintele acestei cooperative, ing. Nicolae Roșea, în anul viitor se prevede o creștere GHEORGHE ALEXANDRU coresp. (Continuare în pag. a IlI-a) Craiova 1 > I La pupitrul de comandă al Centralei e- ■ [UNK] ■ ■ ■ /WVNAA/VAAA/WW Evaporatorul și concentratorul de pastă al Fabricii de conserve Calafat Foto, I. Teșcoveanu /www/wwww Fabrica de conserve CALAFAT Premieră industrială De la un an la altul, unitățile agricole de stat și cooperatiste își măresc, considerabil suprafețele cultivate cu legume și zarzavaturi. Aceasta în special in sudul Olteniei, unde a intrat de curînd parțial în funcțiune sistemul de irigații Calafat — Băilești. Iată ce a determinat ca in Calafat să se construiască o mare și modernă fabrică de conserve de legume: Noua fabrică înzestrată cu utilaje moderne, situate printre ultimele noutăți ale tehnicii mondiale, dispune de cinci anii tehnologice : linia de mazăre care este terminată constructiv și își așteaptă, în anul viitor, probele tehnologice : linia de fasole care lucrează în prezent cu 60 la sută din capacitate ; linia de conserve din legume ; linia de suc cu o capacitate de două tone pe oră și linia de pastă din tomate cu o capacitate de șase tone pe oră. In timp ce constructorul — șantierul Calafat al I.C.A.P. București — construia fabrica, conducerea acesteia — director ing. Nicolae Păun — s-a îngrijit de recrutarea și școlarizarea cadrelor. Așa se explică faptul că imediat ce probele mecanice au fost terminate, tinerii absolvenți ai școlilor de calificare au intrat în posturi, cunoscînd deja procesul de producție de la alte fabrici similare din țară unde au lucrat efectiv cite șase luni. Ceea ce se remarcă la prima vedere este faptul că aci există foarte mult tineret și în special tinere fete. La ora actuală, lucrează în fabrică 700 de fete. Dar să ne ocupăm în cele ce urmează de prezentarea liniilor tehnologice de suc și pastă de tomate care lucrau din plin cînd am vizitat fabrica. Pe un platou uriaș din beton, ce seamănă cu o pistă sportivă, zilnic zeci de camioane descarcă lăzile cu roșii aduse din județele Dolj, Olt și Mehedinți. Aci, șeful de platou Ionel Catrina dirijează și veghează descărcarea spre a nu se aglomera pista. Cele aproape 1000 tone de roșii care se descarcă în 24 de ore trec pe sub privirile atente ale controloarei de calitate Constanța Zaharia și a colegelor ei din celelalte schimburi spre a asigura, încă din această fază, calitatea produselor finite. Adine înfipt în această pistă betonată, pătrunde transportul hidraulic în care sunt deșertate încontinuu lăzile cu roșii. O strecurătoare rotativă basculantă oprește toate frunzele și iarba, aruncând roșiile într-o baie cu barbotaj mecanic pentru a le curăța de pământ și praf, înainte ca roșiile să fie pătrunse de cuțitele fabricii, o bandă rulantă ondulată le trece pe sub dușul sub presiune spre a elimina orice impuritate. După tăiere și eliminarea semințelor, pulpa de roșii este introdusă în cea mai complicată instalație și anume evaporatorul și concentratorul de pastă. De aci, la o temperatură de peste 60 grade, pasta este îmbuteliată în sticle și cutii de unde, după sterilizare, ajunge în depozitul de produse finite. Aci urmează un nou control al calității, un nou examen supravegheat de brigadiera Silvia Zavera. Spre a ne da seama de capacitatea fabricii din Calafat este suficient să amintim că anual ea va produce 21 000 tone conserve. P ROMEO Cinci linii tehnologice dispuse pe un portativ industrial 1000 tone materie primă în 24 de ore, necesare unei singure linii tehnologice 21000 tone conserve anual . Sub tensiune: Stația de 110 kV Filiași Constructorii energeticieni din cadrul I.R.E. Oltenia — Craiova au pus sub tensiune stația de 110 kV de la Filiași. Noua stație va alimenta cu energie electrică patru linii aeriene de 20 kV. Totodată, ea va furniza energia necesară obiectelor ce se construiesc în noua zonă industrială a orașului. O nouă excursie în străinătate La Uzina „Electroputere“ Craiova, comisia de turism perfectează In aceste zile ultimele detalii organizatorice in vederea unei noi excursii externe ce va avea loc In a doua jumătate a lunii in curs. De astă dată, grupul de salariați Înscriși, completat cu noi amatori de drumeție, și-a propus vizitarea Belgradului, cu interesantele obiective social-urbanistice moderne și prețioasele sale vestigii istorice și de artă. Preludiu la moda anului viitor Cooperația meșteșugărească din județul Dolj prezintă la contractările ce au loc la Mangalia colecții de Încălțăminte, confecții, marochinărie. Cooperativa „Arta Încălțămintei“ a executat o colecție de Încălțăminte din piele și Înlocuitori, iar „Arta populară“ prezintă poșete, cordoane, genți de voiaj și sacoșe in diferite modele și culori. Un loc special 11 ocupă marochinăria artistică executată in combinație de țesături specifice oltenești și Înlocuitori de piele. Toate aceste produse sunt realizate în serie mică. Schimb de experiență Comitetul Județean pentru cultură și artă a organizat, timp de două zile, la Craiova, un schimb de experiență cu redactorii de la centrele de radioficare din județ. Cu acest prilej s-au dezbătut probleme privind modul de abordare al tematicilor in emisiunile locale, precum și efectuarea unor probe practice. Cei prezenți au audiat un număr însemnat de informări prezentate, de tovarășii Ion Păpușoiu, de la sectorul de presă al Comitetului județean de partid, Stan Tudorița, Veronica Teacă, Gheorghița Belciug și Angela Ungherea — redactori ai centrelor de radioficare. Omul în halat alb și maladiile unor atribute etico-profesionale Cîteva constatări pe marginea activității medico-sanitare rurale ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] % O misiune de înaltă răspundere socială 0 infidelități față de Hipocrat cu parafa iresponsabilității și grave abateri față de bolnavi In viața cotidiană a satului, se înscrie ca o prezență tot mai activă personalitatea cadrului medico-sanitar, menit să contribuie prin pregătirea și capacitatea sa profesională la ocrotirea sănătății publice. Este un fapt îndeobște cunoscut că întregului personal sanitar îi revine o misiune de înaltă răspundere socială. Reorganizarea comunelor pe baza noii împărțiri teritorialadministrative a creat condiții propice organizării asistenței medicale, prin concentrarea bazei materiale și a cadrelor în unități mai puternice, cu eficiență sporită. Preocuparea organelor de partid și de stat pentru ridicarea nivelului sănătății populației se concretizează în asigurarea bazei materiale a unităților sanitare, repartizarea de cadre cu pregătire medie și superioară, extinderea rețelei de unități medico-sanitare, modernizarea celei existente, dezvoltarea mai largă a rețelei ambulatorii de specialitate și de medicină generală în mediul rural. In județul Dolj, numărul de paturi In spitale a crescut de la 1707 in 1938 la 4262 în 1968, iar al circumscripțiilor sanitare de la 32 la 127. In aceeași perioadă, numărul medicilor a crescut de la 265 la 653, iar al cadrelor medii și elementare sanitare de la 1165 la 3922. In scrisorile primite la redacție am putut întîlni aprecieri deosebit de favorabile din partea cetățenilor, recunoștință și satisfacție în legătură cu activitatea unor cadre medico-sanitare, care cu pricepere și dragoste se dedică apărării sănătății oamenilor. Amintim aici numai cîțiva lucrători sanitari cum ar fi medicii Alexandru Nicolae, Ion Patcu, Iulian Semen, Mircea Coandă, Gabriela Berea, Cito Tarsescu, Petre Scara, Viorel Holi^rcă, Marin Stancu și Ștefan Cîrstoiu, în scrisoarea primită de la tov. ION LUNGU din Daneți, ni se relatează despre munca plină de abnegație pe care o depune dr. Mihai Ghergu de la circumscripția sanitară comunală. Acest om a salvat multe vieți, a alinat multe suferințe, a redat sănătatea multor bolnavi. Autorul scrisorii relevă numai cazul Gheorghiței Stanca, a cărei situație a fost rezolvată cu mult succes de medicul respectiv. De ce nu putem spune aceleași lucruri și despre colectivul spitalului din Brabova (director dr. Ion Roșianu) ? La această unitate sanitară, activitatea colectivului de muncă este departe de a se situa la un nivel corespunzător. In scrisoarea primită din partea tov. GIURGIU ANGELA ne sunt descrise aspecte care afectează buna funcționalitate a spitalului. Lipsa de curățenie (tocmai la un spital în), indisciplina în rîndul cadrelor, preferențialism la internări, proastă gospodărire a mijloacelor de transport etc. Nu putem găsi cuvinte bune nici pentru colectivul circumscripției medicale din Seaca de Pădure (dr. Marin Neagoe), unde se desfășoară o slabă activitate pe tărîm medical. Adresându-se redacției printr-o scrisoare, tov. ȘERBAN DIACONESCU din Apele Vii, se declară nemulțumit de modul defectuos cum lucrează sora ambulatorie de la circumscripția sanitară comunală, Nicolița Tudor, care mani-ȘTEFAN ARDELEANU (Continuare în pag. a IlI-a) Madam X jubilează... Pe frig sau pe caniculă, dimineața ori seara, duminică sau în zile de lucru, madama stă pe bancă, jos la intrarea pe scară, împletește trei ochiuri la un pulover, pîndește și acostează — știi că doamna cutare a zis că... — Ai auzit ce-a pățit doamna... — Să-ți spun ceva să te crucești despre doamna... — N-ai auzit ? Vai de mine, dar cum se poate. Stai puțin lângă mine să-ți spun cum a fost... Unele sau unii se scuză și-și văd de drum. Altele sau alții mai slabi de înger stau, ascultă, și îngurgitează răutăți despre vecini, despre cunoscuți. A doua zi se uită chiar în unii la alții, nu-și mai dau binețe. Iar madama tricotează ••• jubilează. Ce s-ar face blocul fără ea ?... I. SOARE