Inainte, noiembrie 1969 (Anul 26, nr. 7673-7698)

1969-11-08 / nr. 7679

UN BILANȚ „DIN MERS“ -UN REVIRIMENT!... W.V/.W.V/.VAWWVW.W^JV.V.W^WW.V.V/AVAW.VAV/.W^AV. În loc de epilog la reportajul nostru „Zile și nopți la Electroputere“... W.VMV.WAV. • Marea uzină își re­găsește cadența ". Ritmul celor patru săptămîni în expresie ci­frică , planul lunii octom­brie îndeplinit și depășit­ importante produse peste plan în valoare de 10 674 000 lei :• Nici un colectiv în a­­fara eforturilor unanime pentru recuperarea inte­grală a restanțelor, pentru îndeplinirea sarcinilor și angajamentelor anului 1969­­... La capătul ultimei zile a lui octombrie, colectivele de mun­că din toate fabricile și sec­toarele marii uzine craiovene. „Electroputere“ aveau să în­registreze un prim bilanț al „marii inițiative“ lansată de comuniști, de comitetul de di­­recție, la chemarea Comitetu­lui județean de partid, pentru mobilizarea tuturor forțelor in vederea recuperării restanțe­lor, îndeplinirii sarcinilor a­­nuale de plan. Este un bilanț „din mers“ — pentru că bă­tălia pentru plan ce se desfă­șoară acum va cunoaște răga­zul abia peste șapte săptă­mîni , dar un bilanț deosebit de rodnic, mobilizator, ates­­tînd temeinicia eforturilor, priceperea și capacitatea oa­menilor, marele potențial de inițiativă și dăruire în mun­că existent aici. Depășind di­ficultăți însemnate generate de absența unor piese, mate­riale și subansamble din im­port și de la colaboratori in­terni, uzina și-a cumpănit mai bine forțele, a analizat în a­­mănunt rezervele interne, în­treaga problematică pe care o implică acest reviriment, a elaborat grafice speciale care au în vedere lichidarea re­stanțelor, îndeplinirea sarci­nilor de plan. Cu sprijinul conducerii Grupului de uzine Craiova, al Comitetului jude­țean de partid și Ministerului de resort, s-a intensificat rit­mul aprovizionărilor curente, s-au întreținut și se întrețin relațiile cele mai strînse cu colaboratorii. Mobilizarea u­­nanimă a tuturor colectivelor de muncitori, ingineri, tehni­cieni — în frunte cu comu­niștii — a condus la îndeplini­­rea și depășirea sarcinilor de plan și la recuperarea, în luna octombrie, a unei bune părți din restanțe la principalii in­dicatori. A fost obținută o pro­ducție globală cu 8 173 000 lei mai mare decât prevederile lu­nare, iar la producția marfă depășirea înregistrată este de 10 674 000 lei, concretizîndu-se prin : două locomotive Diesel­electrice, șapte întrerupătoare automate, nouă motoare elec­trice, 67 celule industriale, transformatoare de măsură în valoare de 2 068 000 lei, 31 to­ne piese turnate din oțel și neferoase, precum și multe alte produse peste plan. Nici un colectiv nu a rămas în afara întrecerii, fiecare sec­tor, fiecare echipă, fiecare schimb reușind în această lu­nă să depășească ritmul obiș­nuit de lucru : colectivul fa­bricii de locomotive și­ a de­ ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a III-a) Cooperatorii din Măceșu de Sus și-au respectat întocmai angajamentele luate In aceste zile de toamnă tar­­e am vizitat din nou comuna Măceșu de Sus. Ca și în alte zoiuri, i-am găsit pe ță­­mii cooperatori de aiți pre­­mii la lucru. La punctele de­­finite de localnici „Zimța“ și­­ m­­oaia“ se strîngea recolta o sfeclă de zahăr de pe ulti­­mele suprafețe. Pe tarlalele de­­ „Platou“, zeci de atelaje își­­crucișau drumurile, tran­­portînd în baza furajeră co­rnii de porumb despovărați e rod. Autocamioanele și re­­orcile, încărcate cu saci, gră­ 9au și ele transportul ultime­­­r cantități de porumb și parea-soarelui în bazele de icepție. Cele 21 de tractoare a partizate ce puncte de lu­at, fertilizau solul și întor­­­au brazde adinei pentru a ține temelie viitoarelor recol­­e. Peste tot, preocupările in­­mse dau o notă de prospe­­me cu toate că, în majori­­ttea lor, lucrările nt aproape încheiate,agricole „Anul acesta, ne spunea tov­icolae Ionașcu — secretarul co­­mitetului de partid—încheiem­n bilanț bogat. Nu există natură la care producțiile șalizate să nu ne satisfacă, a porumb, de pildă, am înre­­istrat o medie de 3100 kg la chiar cu toate că, inițial, ne­ropusesem să obținem 4300 g. La floarea-soarelui, fiecare cctar a produs 2­400 kg se­­mințe, cu 700 mai mult decit revede planul de producție, ir la sfecla de zahăr înregis­­tăm pînă acum o producție ridio de 33 de tone la hec­­ar“. Cuvintele secretarului comi­­siului de partid ne-au trezit­orința de a cunoaște pe fău­­itorii acestor recolte bogate. Brigada nr. 6, condusă de Ma­ni Zamfiroiu, se situează în runte. Cei aproape 150 de frani cooperatori ce compun ceastă brigadă au muncit fră preget, iar acum, cînd a­­proape toate recoltele au fost depozitate în hambare, au cu ce se lăuda. Ei dețin de fapt și recordul producției de po­rumb. In sistemul de irigații s-a recoltat de pe fiecare hec­tar cite 8500 kg, iar din par­celele neirigate, cite 5500 și chiar 6000 kg porumb boabe. Am cunoscut, de bună seamă, și realizările altor brigăzi, așa cum sînt, de exemplu, cele conduse de Aurel Barbu și E­­caterina Cioreanu, brigăzi în care producțiile medii întrec cu 800 și chiar cu 1000 kg pe cele planificate. Depășirea producțiilor pla­nificate scoate și mai mult în evidență pasiunea cu care au muncit, de la desprimăvărare și pînă acum, cei peste 1000 de țărani cooperatori. Ei nu au uitat nici o clipă ca, prin la­ FLOREA STAICU (Continuare la pag. a III-a). La Fabrica de zahăr-ulei „Oltenia“—Podari Cele mai înalte vîrfuri de producție Colectivul Fabricii de zahăr-ulei „Oltenia“-Podari raportează realizări importante în organizarea și raționalizarea producției, în creșterea productivității muncii și eficienței economice. De remarcat printre altele că, în principalele unități de producție, se fac intense pregătiri pentru introducerea în fabricație a zahă­rului cubic, pentru diminuarea consumurilor specifice. Aceasta ca urmare a punerii în funcțiune a stației de decalcifiere a zemurilor — instalație executată în anul 1968 și introdusă în fabricație în acest al patrulea an al cincinalului, pe baza pro­gramului de tehnică nouă. Noua instalație, menită să conducă la evitarea încrustării stației de evaporație și menținerea în stare de funcționare a țevilor fierbătoare, concură la menți­nerea capacității de tăiere, diminuarea consumului de abur, reducerea pierderilor de zahăr și, în ultimă instanță, obținerea unui zahăr cu parametri calitativi superiori. După cum ne-a informat inginerul șef, Bănică Pitiș, recent s-a realizat și instalația mecanică de însilozare de lungă du­rată a sfleclei de zahăr, prin descărcare hidraulică, transport mecanic și aerisirea sfeclei în silozuri cu ventilatoare de mare capacitate, instalație realizată după o idee a tov. Ion Drago­­mir, președintele comitetului de direcție. Cel mai valoros succes care ilustrează capacitatea profesio­nală a acestui colectiv îl constituie nivelul sporit obținut la prelucrare — cel mai mare în activitatea fabricii. Astfel, față de 1885 tone/24 ore prelucrate în anul 1968 și un plan de 1­900 tone/24 ore în 1969, de la începutul actualei campanii de pre­lucrare s-au obținut vîrfuri de prelucrare de 2 135 tone/zi, 2 386 tone/zi, 2 468 tone,­zi și, în a doua jumătate a lunii octombrie,— 2 519 tone/24 de ore. Acest succes, pentru care întregul colectiv merită felicitări, este cu atît mai important cu cit sporirea ca­pacității de prelucrare a fost însoțită de diminuarea pierderilor și scăderea zahărului în melasă la 0,937 la sută și respectiv 2,315 la sută față de anul 1968 cînd pierderile erau de 1,05 la sută, iar zahărul în melasă — de 2,518 la sută. La aceste realizări importante se adaugă faptul că sarcinile de plan de producția globală și marfă au fost depășite, s-au obținut sporuri de producție de 2 064 tone zahăr și 574 tone ulei comestibil. Totodată, planul de livrări la export a fost depășit cu 2 599 tone ulei. Și toate acestea sunt doar cîteva din­tre realizările care au condus, în ultimă instanță, la obținerea unui beneficiu p­este plan, de la începutul anului și pînă în prezent, în valoare de 2 413 000 lei; sunt realizări care pun o bază solidă înfăptuirii sarcinilor sporite de producție ce vor reveni în ultimul an al cincinalului. GHEORGHE FLOREA . O personalitate științifică de peste hotare in vizită la Craiova Ieri a sosit la Craiova prof. dr. Klaus Zoel­, decanul Facultății de științe sociale a Școlii tehnice superioare din Magdeburg (R.D.G.), președintele Prezidiului regiunii Magdeburg al societății Urania. In cursul aceleiași zile, înal­tul oaspete a făcut o vizită la Comitetul pen­tru cultură și artă al județului Dolj unde a purtat o discuție cu președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, tov. Florea Firan, și cu conducerea Universității populare.­ ­ Utilaje și etaloane noi la Direcția de metrologie—Craiova Direcția de metrologie — Craiova a fost dotată cu o serie de utilaje și etaloane noi, destinate creșterii preciziei verificărilor in tehnica măsurărilor. Astfel, laboratorul de lungimi a primit o trusă de cale plan-paralele de 100—1000 mm, care se folosește la verifi­carea cu precizie de microni a șublerelor, micrometrelor, com­paratoarelor și altor aparate de măsură din industrie. Totodată, laboratorul chimic a fost dotat cu un pH-metru etalon, cu pre­cizia de 0,01 unități pH. Acesta servește la măsurarea alcalinității ori acidității soluțiilor sau la prepararea de soluții etalon cu pH bine determinat, precum și la verificarea pH-metrelor industriale. In laboratorul de curent continuu s-a montat o instalație de cli­matizare, care realizează umiditatea și temperatura necesară veri­ficărilor de mare precizie ale etal­oanelor de curent continuu : ele­mente Weston, punți de rezistență, ampermetre, voltmetre, wattme­­tre. 0 turneul fotbaliștilor craioveni în R.D. Germană La invitația Clubului sportiv Chemie din Leipzig, fotbaliștii de la Universitatea Craiova vor disputa trei meciuri în R.D. Germană, după cum urmează : la Berlin, cu Dinamo, în ziua de 12 noiem­brie , la Halle, cu Chemie, la 14 noiembrie și în orașul Leipzig, în ziua de 16 noiembrie. Fotbaliștii craioveni vor pleca mîine la București, urmînd ca luni dimineața, la orele 8, să părăsească țara. Concertul de astă-seară orchestrei simfonice a Filarmo­ni­nicii craiovene prilejuiește reîn­­tîlnirea cu un muzician român de prestigiu : maestrul emerit Emanuel Elenescu. Prezentăm un aspect de la repetiție La ferma pomicolă Predești (I.A.S. Breasta), se sortea­ză ultimele cantități de mere pentru export din soiul Par­­men auriu filmx x. í |V.w.w^w^vMv\^w^mviw.Vi'iViW.v. 5 iment festiv­­­l la Teatrul de păpuși ! Intr-un cadru festiv, Tea­­trul de păpuși din Craiova și-a­ sărbătorit, joi seara, 20 de ani de prestigioasă acti­vitate. La festivitate au participat tovarășii : Constantin Băbă­­lău, prim-secretar al Comi­tetului județean de partid Dolj, președintele Consiliu­lui popular județean, Ion Cetățeanu și Mihail Burche­­șin, secretari ai Comitetului județean de partid, alți re­prezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat, Ana Uta­ Predescu, reprezentantă a Comitetului de stat pen­tru cultură și artă, Marga­reta Niculescu, directoarea Teatrului „Țăndărică“. De asemenea, au fost pre­zenți ca oaspeți de onoare, membrii colectivului Teatru­lui de păpuși din Novi-Sad, care se află, în aceste zile, în turneu la Craiova. Festivitatea a fost deschi­să de tov. Florea Firan, președintele Comitetului ju­dețean pentru cultură și artă, care a arătat, printre altele, că împlinirea a două decenii de existență a Tea­trului de păpuși din Craiova prilejuiește o semnificativă trecere în revistă a succe­selor obținute de acest en­tuziast colectiv care s-a dedicat cu o neasemuită pasiune unui nobil ței­i e­­ducarea tinerei generații, a copiilor, a acelora care fac primii pași pe drumul di­ficil, dar extrem de intere­sant, al cunoașterii. In cuvîntul său emoțio­nant, Horia Davidescu, di­rectorul Teatrului de pă­puși, a relevat ascensiunea muncii unui colectiv foarte merituos care, pornind de la începuturile modeste ale quasianonimatului, a reușit să obțină, în decursul ani­lor, numeroase premii în confruntările din țară și străinătate — (între altele, două medalii de aur la festivalurile internaționale ale teatrelor de păpuși). Dar, așa cum a ținut să sublinieze vorbitorul, a­­ceastă artă cere un progres perpetuu în raport cu com­plexitatea exigențelor cul­turale aflate într-un proces de elevare continuă a mij­loacelor sale specifice. A­­dresîndu-se, predilect, copii­lor, arta păpușărească im­pune un permanent proces JEANA MORARESCU (Continuare în pag. a II-a) Scenă din spectacolul „Cuconițele mele dragi“ De la Ministerul Invâțâmîntului De la Ministerul învăță- Studenții care doresc pot­mîntului aflăm că actualul an susține între 1 și 24 februarie universitar va avea următoa­ și un examen parțial, pe baza rea structură­i opțiunilor depuse pînă la da­ Cursurile semestrului I vor ta de 15 ianuarie. dura pînă la 31 ianuarie 1970. Cursurile semestr­ului II vor , cu o vacanță de iarnă între 21 i. •­­ a •„ începe la 25 februarie și se decembrie 1969 și 4 ianuarie 1970, vor încheia la 30 mai. Sesiu­între 1—17 februarie se va nea de examene din vară se desfășura sesiunea de exame­ va organiza între 1—28 iu­­ne iar perioada dintre 18-24 iar cea din toamnă între februarie va fi afectata pen­tru odihnă, 7 și 21 septembrie. iWVWAVAVWVVWWV WWWWVWVVVWVWVVIVWVWVVVUVV CONFERINȚA U.R.S. CU UNIVERSITITI CE S-A DISCUTAT ÎN 240 DE MINUTE ? Zilele trecute a avut loc con­ferința U.R.S. din Universitate la care au participat tovarășii : Ion Cetățeanu, secretar al Co­mitetului județean de partid, Gheorghe Stoica, secretar al C.C. al U.T.C., prof. dr. docent Mircea Oprean, rectorul Univer­sității, activiști ai comitetelor județene ale P.C.R. și U.T.C., reprezentanți ai­­ Ministerului învățămîntului și U.R.S.R. A fost, neîndoielnic, un mo­ment important în viața U.R.S. din centrul universitar craio­­vean, un prilej de temeinică a­­naliză a rezultatelor obținute, precum și de formulare a unor utile proiecte pentru activita­tea de viitor. In rîndurile de față vom încerca să conturăm o imagine a obiectivelor discu­tate și modalității de abordare a acestora. Mai precis , care a fost nivelul de discuții al stu­denților în probleme ce-i pri­­vesc direct ? S-a desprins o a­­nume capacitate de sinteză a chestiunilor esențiale, un spirit de profundă analiză a aspecte­lor curente ale vieții universi­tare ? Există un specific dis­tinct al adunărilor studențești, din atmosfera cărora poți an­ticipa intelectualul, specialistul de mîine ? Acordînd un califi­cativ, credem că atmosfera ge­nerală a fost de un bun nivel, atît referatul asupra activității cît și discuțiile au fost la obiect, cuprinzînd formulări realiste, e­­vitînd acele confesiuni cu iz pur personal, de o minoră sem­nificație. Nu omitem, desigur, și unele excepții cu tentă evazio­nistă, cu clișee șablonarde, care au trecut, însă, neobservate în contextul general al discuțiilor. Ce am mai desprins ? In primul rînd caracterul exhaustiv al re­feratului prezentat de asist. Laurențiu Popescu, președintele Consiliului U.R.S., concretețea discuțiilor ulterioare, critice și autocritice, care au explicat și nuanțat ideile de bază ale refe­ratului. Cum era și firesc, pre­gătirea profesională a consti­tuit obiectivul principal al dez­baterilor. Referatul a subliniat un bun procent de promovare : 90,1 la sută din care 65 la sută este format din calificative bu­ne și foarte bune. Anii II ști­ințe naturale, II și III istorie­­geografie au o promovare in­tegrală și în situații asemănă­toare se află și anii II filologie și III chimie. Fundamentul a­­cestor succese ? O mai strînsă colaborare între grupe și ca­drele didactice pe baza unei a­­tente îndrumări, prezența re­prezentanților studenților in consiliile profesorale și senatul universitar a coincis cu semna­larea promptă, eficientă a pro­blemelor care priveau studiul curent, nevoile impuse de acest proces. Dar, discuțiile ulterioa­re, aprofundînd disecția rezul­tatelor, au evidențiat un aspect de o importanță majoră : din procentul de 90,1 la sută pro­movați, doar 32 la sută revine sesiunii din vară, restul fiind realizat prin reexaminări și se­siunea din toamnă. De aici, mai multe concluzii : „există, încă, o anume discontinuitate în pro­cesul instructiv“ — (Ion Preda, Facultatea de istorie-geografie); „există, încă, studenți care ma­nifestă, inexplicabil, dezinteres față de studiu, impunîndu-se, deci, o revitalizare a muncii e­­ducative, relația cadru didac­­tic-student trebuie să se con­ ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a Il-a) AVEM ȘI NOI O PROPUNERE La Horezu am cunoscut un bătrin care sculpta cu o torță artistică uimitoare stîlpi de porți, troițe, furci pentru tors, ploști. Con­știent de talentul său, bătrinul se străduia să și-l șlefuiască necontenit păstrînd în arta sa specificul Incrustărilor locale, inlăturind stili­zările care puteau să-l altereze. Asemenea artiști se găsesc pretutindeni, in Dolj și in Mehedinți, In Gorj, in șesul Bără­ganului și la poalele Apusenilor, și ei fac să se păstreze stilurile In strălucitul mozaic al artei noastre populare. In muzeele etnografice. In centrele turisti­ce, acolo unde se găsesc oameni care vor să dăinuie arta noastră populară, aflăm operele artiștilor populari. Și iată că, spre inventarea celor ce drume­­țesc prin Oltenia, dintr-o proaspătă inițiativă, au apărut la punctele de delimitare a jude­țelor niște portaluri arcuite peste șoselele na­ționale, închipuind la dimensiuni mai largi străbunele porti ospitaliere din satele presă­rate pe aceste meleaguri. Am văzut prima dată un asemenea „arc“ folcloric în locul ce marchează hotarul dintre Gorj și Vîlcea. Am trecut de curind pe sub un altul în­ locul unde se leagă Doljul de Mehedinți. Lucrările sunt executate artistic și împodobite frumos cu tăișul dălților. Dar pentru a saluta din toată inima ini­țiativa, am dori ca aceste elemente decorative de artă populară să îmbine in mod strălucit specificul artei din județele pe care le despart. Adică ?... Portalurile, așa cum sunt concepute, au — se știe — două fațade. Adăugind la ini­țiativă și o idee bine inspirată, proiectantul și artistul ne-ar fi putut arăta, pe fațada porții la intrarea în Dolj, motive folclorice doljenești și invers, pe­­ n­ada de la intrarea ln Gorj — prin ce se caracterizează încrustările in stilu gorjenesc. Fiindcă trebuie să facem din aceste ornamentații și surse de... punere în temă, de informare artistică. Și cu atît mai mult, cu cit turismul la noi se dezvoltă impetuos. Dacă acțiunea continuă, daca pe alte șosele ne vor întimpina In viitor noi arcade sugerînd ospitaliera poartă țărănească, am fi fericiți să constatăm că la efectul lor estetic au contri­buit și aceste rinduri. LUCIAN ZATTI

Next