Inainte, ianuarie 1970 (Anul 27, nr. 7725-7748)

1970-01-14 / nr. 7733

k ,X M I In 1970 un spor al valorii producției globale de peste 90.400.000 lei față de realizările din 1969 în activitatea de construcții-montaj. Conform angajamentelor, sporul de producție la valoarea producției globale în acest an va depăși 12 800 000 lei . Șapte mari obiective industriale vor fi conectate în circuitul economic al țării cu 10—30 de zile înainte de termen 0 Diminuarea consumurilor specifice la metal, cherestea, ciment, obiectiv de seamă înscris în angajamentul constructorilor 10 Starturi în construcția obiectivelor cu termen de punere în funcțiune în viitorul plan cincinal PANORAMIC 1970 Pe șantierele marilor _____________________________________________________________________ platforme industriale Pe marile șantiere de la Slatina, Rm. Vîlcea, Govora, Craiova și Tg. Jiu muncitorii și cadrele tehnico-inginerești aparținînd I.S.C.M. Craiova s-au luat la întrecere cu timpul pentru a redimensiona activitatea profesională din ultimul an al cincinalului. Avîntul creator dedicat strădaniei pentru creșterea productivității muncii și sporirea eficienței economice, se fundamentează pe realizările anului 1969, perioadă în care au fost puse în funcțiune zeci de obiective industriale, printre care Unitatea nr. 1 azot Craiova, etapa a treia la Uzina de aluminiu Slatina, secții noi la Combinatul chimic Rm. Vîlcea, Fabrica de talpă și încălțăminte din cauciuc Drăgășani etc. In această perioadă de bilanț și de analiză a perspectivei, constructorii din I.S.C.M. Craiova își stabilesc marile direcții ale activității din ultimul an al cincinalului, perioadă în care valoarea lucrărilor de construcțiimontaj va trebui să sporească cu peste 90 400 000 lei față de realizările obținute anul trecut. Simultan cu aceste obiective, la loc de frunte se află angajamentele pentru conectarea în circuitul economic a celor 31 obiective industriale, economice și sociale din anul 1970. In scopul diminuării timpului afectat acestor lucrări, la șapte obiective, termenele de dare în folosință vor fi reduse cu 10—30 de zile. ba Unitatea nouă de talpă și încălțăminte de la Drăgășani, cu o capacitate de 3000 tone,/an talpă și 3 milioane perechi/an încălțăminte, termenul va fi diminuat cu 10 zile, iar la etapa a treia a Uzinei de produse sodice Govora, cu o capacitate de 52 600 tone/an sodă palcinată și 30 000 tone/an sodă caustică, termenul de dare în folosință va fi scurtat cu 30 de zile. Prin aceste diminuări ale termenelor de dare în folosință a noilor obiective, I.S.C.M. Craiova va realiza, în anul 1970, un spor al valorii producției globale de peste 12 800 000 lei. Pe agenda marilor obiective cu termene de punere în funcțiune în anul 1970, se înscriu secția de cărămidă de la Fabrica de produse ceramice din Tg. Jiu, Fabrica de produse cărbunoase și Uzina lucrare a aluminiului de pre- Slatina, Fabrica de bere Craiova, Hotelul turistic și Complexul avicol Craiova etc. In această serie de împliniri valoroase, în bogatul bilanț al constructorilor de la I.S.C.M. se înscriu obiectivele care vor fi conectate în circuitul economic al viitorului plan cincinal 1971—1975. Este vorba de activitatea febrilă care se desfășoară în aceste zile la noile șantiere de la Uzina de sodă nr. 3 Govora, etapa a patra a Uzinei de aluminiu Slatina și Combinatul de celuloză Tr. Severin, unitate care în viitorul plan cincinal va asigura economia țării cu o producție anuală de 140 000 tone celuloză, 100 000 tone hîrtie, 26 000 tone confecții din carton, 30 000 tone carton duplex și 30 000 tone carton velin. Simultan cu preocupările pentru scurtarea termenelor de execuție și mărirea eforturilor pentru creșterea calitativă lucrărilor, colectivele de constructori urmăresc sporirea sistematică a eficienței economice. In acest an, pe baza reducerii consumurilor specifice, economiile de materiale vor reprezenta circa 777 000 lei. In acest angajament sunt incluse obiective de seamă, cum ar fi diminuarea consumului de metal cu 131 tone (din care oțel beton 96 tone), economisirea a 388 tone ciment și reducerea consumului de material lemnos cu 204 mc (din care numai cherestea 138 mc). Iată, succint, cîteva din cotele majore ale explorărilor și căutărilor creatoare ale muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din întreprinderea șantier construcții-montaj Craiova care, mobilizați de exemplul norvator al comuniștilor, dau valori noi întrecerii socialiste pentru împliniri tot mai însemnate. GHEORGHE FLOREA N v. Blocuri de locuințe pentru mulți dintre constructorii de pe marile șantiere ACCENTE I Locul COMO... Există o poezie a fiecărei zile 7 Ca, desigur, dar numai in măsura in care știm să o depistăm sau, mai de grabă, o putem cultiva. Există în Craiova locuri prin care trecem, instinctual, de cîteva ori pe săptămină, nu pentru că ar coincide cu traseul nostru profesional, ci din simplul motiv că aici descoperim o undă luminoasă reflectată in figura unui prieten, in semnificația unui gest, dar mai ales in ambianța particulară a punctului respectiv. Cred că fiecare craioveanu a aruncat, măcar o dată, cîteva fărimituri porumbeilor din piața Unirii și se bucură pentru faptul că mai știe doar cîteva repere pe harta lumii, arhicunoscute, unde porumbeii coboară intre oameni. Au sesizat, fără îndoială, și cercul mai vârstnicilor din aceeași piață. In imediata apropiere a artezienei, unde se întrunește in fiecare seară și discută, bănuiesc, nu doar despre fotbal, lăsând impresia, metaforic vorbind, unui anticareopag de înțelepciune și seriozitate. Ei discută și în jurul lor fluviul de tineri se scurge continuu cu un noian de gânduri și energii. Are strada Unirii o poezie? Un răspuns tranșant e dificil de formulat, căci dacă matinal trecem pe aici pentru a culege, nu numai din ziare, o știre, seara asistăm la o procesiune absurdă, etalată pe cîteva rânduri, cu o mișcare continuă. Este un joc comun ? Da, incontestabil , o dată integrat fluviului, trebuie să-ți cadențezi pasul ritmului său, trăind penibilul sentiment că te-ai raliat unui ritual fără finalitate. Mă Întreb ce s-ar întîmpla dacă cei cîțiva kilometri parcurși, la anumite ore, pe acest restrîns perimetru ar fi substituiți cu lectura unei cărți, vizionarea unui spectacol etc. ? Mai există, totuși, locuri comune? Da, sugerate nu de arhitectura decrepită, ci de comportamentul vulgar, necontrolabil, stăpânit de Instincte primare. Am intrat intr-o seară, mi se pare pentru prima oară, la restaurantul „Țărăncuța“ atras de jovialitatea rustică a firmei și am ieșit buimac, fiindcă un vis oarecare a ținut să-și devanseze anonimatul stupid printr-un bizar discurs (ca-n Hyde Park), pe un ton de anacronic telar. Dar locuri comune sunt și magazinele in care visul, ce și-a uitat abecedarul celor „șapte ani“, iți dă un ghiont fugar, ezitind să-și ceară scuze, și autobuzul unde taxatoarea își exercită mașinal prerogativele „vă rog, scoateți bilet !“, „Avansați mai in față !“, ca și cind ar manevra niște păpuși mecanice. Și totuși , cu efort cheltuiți pentru a imprima acestor locuri comune o coloratură calmă, atractivă, liniștită ? ROMULUS DIACONESCU În pag. LA VIRSTA IVA'AV/AVAV/.V.W.'.V.', Pagină -----------dedicată MARILOR ELANURI tineretului l a UNIDIAL DE CONTINUU: CONSILIUL POPULAR CETĂȚEAN Problemele pe care le ridică modernizarea, aprovizionarea și înfrumusețarea comunei, pun în fața consiliului popular sarcini de seamă. Condiția principală realizarea multiplelor pentru probleme cetățenești, a înfăptuirii obiectivelor edilitare gospodărești propuse de ceșitățeni este, și rămîne în continuare, cunoașterea aprofundată a acestora. Practica ne-a demonstrat că mijlocul cel mai eficient de cunoaștere și rezolvare a problemelor pe care le ridică activitatea economică și socialculturală îl constituie tactul direct, nemijlocit concu cetățenii, discuțiile purtate nu numai la sediul consiliului popular, ci pe teren, la fața locului. Acest contact îmbracă diferite forme. Cînd afirm acest lucru, am în vedere, înainte de toate intîlnirile, pe circumscripțiile electorale, dintre cetățeni și deputați, prilej de cunoaștere a doleanțelor, propunerilor și sugestiilor lor. O altă cale de cunoaștere a diferitelor stări de lucruri, dintr-o parte sau alta a comunei, o constituie participarea membrilor comitetului executiv la ședințele de lucru pe care le organizează comitetele de cetățeni. In aceste ședințe se discută felul cum se realizează sarcinile din planul de muncă și măsurile ce urmează a fi luate pe perioada următoare. Aș mai adăuga aici aportul comisiilor permanente de deputați care, prin diferitele studii, și sondaje, pe care le realizează, reușesc să colecteze interesante și sugestii de la propuneri Cîteva exemple pot cetățeni, ilustra, pe deplin, eficacitatea contactului viu și nemijlocit cu populația. De pildă, în repetate rînduri, cetățenii din satele Padea și Foișor au sesizat numărul redus de magazine pentru desfacerea ce Stil și metodă în activitatea consiliilor populare lor necesare către populație. Cu toate că aveam cunoștință de aceste doleanțe, am hotărît să ne deplasăm in circumscripțiile electorale, unde am stat de vorbă cu un mare număr de oameni. Discuțiile purtate ne-au ajutat să aflăm căile prin care se D. COSTACHE președintele comitetului executiv al Consiliului popular comunal Drănic (Continuare în pag. a II-a) f*; si$3o.. if* icimi 14 IANUARIE 1970 ANUL XXVI NR. 7733 , 4 PAGINI 30 BANI Vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer în R.S.F. Iugoslavia începerea convorbirilor oficiale BELGRAD 13. Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Nicolae Plopeanu, transmit : La sediul guvernului federal au început, marți dimineață, convorbirile oficiale dintre președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Bibicici. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, și alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marușici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, Hasan Șiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice, și alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiului (Continuare în pag. a IV-a) Plenara Consiliului Uniunii județene a CAP. Ieri a avut loc plenara Consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție la care, pe lîngă membri și membrii supleanți ai consiliului, au participat activiști ai organelor județene de partid și de stat, secretari ai comitetelor comunale de partid, președinți și ingineri șefi din C.A.P., cadre cu munci de răspundere de la Direcția agricolă județeană, Banca agricolă, reprezentanți ai organelor contractuale etc. De asemenea, la plenară au luat parte, tovarășii : Constantin Băbălău, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., Nicolae Ionescu, secretar general în Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Gheorghe Mătasă, delegat al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. Primul punct al ordinei de zi a fost consacrat problemelor organizatorice. Plenara a eliberat pe tovarășii Constantin Cucu și Nicolae Velcea din funcțiile de vicepreședinți ai Uniunii județene a C.A.P., ca urmare a trecerii lor în alte munci, iar pe tovarășii Ion Mălăescu, Gheorghe Stănescu și Cornel Măjină — din funcțiile de membri, ai biroului executiv al Consiliului Uniunii județene a C.A.P. In urma cooptării de noi membri în consiliu și în biroul executiv, acesta din urmă are următoarea componență : Gheorghe Dindere — președinte ; Vasile Toma, Dumitru Huhulescu, Filip Băcioiu — vicepreședinți ; Gheorghe Grigorescu — președintele Filialei Casei de pensii; Mihalache Hotăranu, Ion Năstăsel, Ion Constantinescu, Aurelia Văduva, Agripina Alexandru, Gheorghe Manciu, Valeriu Ochea, Teodor Tîrbă — membri; Maria Gîrlea, Ion Păpușoiu, Mihai Berceanu, Florea Marinescu — membri supleanți ai biroului executiv. La cel de-al doilea punct al ordinii de zi, tov. Gheorghe Dindere a făcut o expunere asupra măsurilor luate de partid pentru dezvoltarea și ridicarea eficienței agriculturii cooperatiste. In cuvîntul lor, tovarășii Dumitru Dinișor, Gheorghe Grigorescu, Constantin Radu, Florea Fîntînă, Filip Băcioiu au subliniat importanța noilor măsuri privind organizarea normarea producției și a municii și retribuirea muncii. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul Constantin Băbălău care, printre altele, a arătat că măsurile adoptate pornesc de la cerința că unitățile agriculturii noastre cooperatiste să valorifice mai bine avantajele marii producții socialiste, să se dezvolte ca unități puternice, bine consolidate din punct de vedere economic și organizatoric, cu o producție judicios profilată și un înalt grad de mecanizare a lucrărilor, capabile să contribuie, în măsură sporită, la formarea fondului central de produse agricole precum și la ridicarea veniturilor țărănimii. S-a adoptat apoi un program, pe baza căruia, timp de trei zile, pe grupe de unități, se vor studia materialele privind normele de muncă, organizarea producției și a muncii și retribuirea muncii. Stația de utilaj greu — Craiova, un nou obiectiv realizat de către constructorii grupului nr. 1 al I.S.C.M. Cabinetul de boli profesionale din Craiova De curînd, în municipiul Craiova (strada Brestii nr. 2) a fost înființat, în cadrul Policlinicii de adulți a Spitalului nr. 1, un cabinet de boli profesionale. Despre sarcinile și importanța acestui nou cabinet de specialitate am discutat, deunăzi, cu dr. CONSTANTIN COMANESCU, care ne-a relatat următoarele : — Cabinetul de boli profesionale a luat ființă pentru îmbunătățirea asistenței medicale a oamenilor muncii din întreprinderile industriale existente în raza municipiului Craiova. Rolul său este de a supraveghea activ starea de sănătate a muncitorilor, urmărind influența pe care o au asupra lor variatele condiții de muncă (factori de microclimat, prezența unor pulberi, substanțe chimice, radiații). Cabinetul are următoarele sarcini: precizează diagnosticul de boală profesională, pe baza examenului clinic, investigațiilor de laborator, explorărilor funcționale și testărilor alergologice, corelate cu determinările de mediu de la locul de muncă al pacienților, tratează muncitorii bolnavi (ambulator sau prin internare în spital), recomandă schimbarea locului de muncă și, eventual, pensionarea, dacă este cazul; urmărește sistematic, prin dispensarizare, muncitorii bolnavi sau suspecți de o boală profesională, examinîndu-i complex, la anumite intervale de timp. De asemenea, participă la depistarea activă a cazurilor de îmbolnăvire profesională, prin îndrumarea și sprijinul direct acordat dispensarelor de întreprindere, și se preocupă de prevenirea apariției unor noi cazuri de o„fi profesionale. In vederea îndeplinirii acestor atribuții, cabinetul se bucură de o largă colaborare cu toate celelalte cabinete medicale de specialitate și laboratoare, și în primul rînd cu serviciul de radiologie, laboratorul de toxicologie al Spitalului nr I. și laboratorul de explorări funcționale. In același scop, colaborează permanent cu secția de igienă a muncii din cadrul Inspectoratului sanitar de stat — Dolj și cu cabinetele de medicină a muncii, ține o strînsă legătură cu medicii și serviciile de protecție a muncii din întreprinderi. Cabinetul funcționează zilnic între orele 8—15 și răspunde la solicitarea oricărui medic din municipiul Craiova care suspicionează vreun caz de boală profesională. Totodată, ca unic cabinet de specialitate în această parte a țării, răspunde la solicitările instituțiilor medicale din județul nostru, precum și din județele vecine. ION CUCUI o condiție a perfecționării sistemului informațional economic. Mecanizarea și automatizarea lucrărilor de evidență Mecanizarea și automatizarea lucrărilor de contabilitate se înscrie în contextul măsurilor luate pe linia modernizării activității de conducere și de administrare a unităților economice, ca urmare a progresului tehnic, dezvoltării și creșterii complexității activității economice, aplicării realizărilor științei contemporane în toate sectoarele de activitate. Necesitatea folosirii pe scară largă mijloacelor moderne de calcul a în munca de administrație fost subliniată în repetate fânaduri, în documentele de partid, Directivele Congresului al BI-lea al P.C.R. arată că „Promovarea largă a progresului tehnic, extinderea proceselor tehnologice avansate, introducerea tehnicii electronice de calcul în producție și gestiune constituie unul din obiectivele principale ale dezvoltării economiei pe perioada 1971—1975". Acțiunile în domeniul extinderii tehnicii de calcul și creării progresive a sistemului național de prelucrare a datelor se desfășoară pe baza programului privind dotarea economiei naționale cu echipamente moderne de calcul și prelucrare a datelor, întocmit pentru perioada 1967—1971. Introducerea tehnicii de calcul se realizează prin înființarea unor centre de calcul electronic și echiparea acestora cu sisteme de colectare și prelucrare a datelor, precum și prin dotarea unităților economice cu un număr sporit de mașini de mecanizare medie și mică. Perfecționarea sistemului informațional economic, mecanizarea și automatizarea lucrărilor de contabilitate se face prin înlocuirea treptată a muncii manuale a lucrărilor de culegere, înregistrare și prelucrarea informațiilor cu mașini moderne de calcul și de evidență. Pe linia unor astfel de acțiuni se înscrie și preocuparea unor unități economice, din orașul Craiova, care au mecanizat lucrările în unele domenii ale contabilității. La Combinatul de confecții Craiova, de pildă, se folosesc deja mașini de contabilizat cu dispozitive electronice și mașini electronice, de facturat care au permis mecanizarea unor lucrări cum sunt: contabilitatea materialelor, contabilitatea produselor finite, întocmirea mecanizată a facturilor etc. Unitățile cu ridicata ale C. BOGOBIA lector universitar, Universitatea Craiova (Continuare în pag. a II-a) • ECONOMII PRIN INOVAȚII La sfirșitul anului 1969, numărul propunerilor de invenții, inovații și raționalizări înregistrate la Cabinetul tehnic al Uzinei „Electroputere" a atins cifra de 284. Economiile antecalculate realizate din propunerile acceptate pentru aplicare și aplicate in producție, au ajuns la 7 020 619 lei. Din cele 98 de propuneri aplicate in perioada respectivă, patru au fost invenții, 42 inovații, iar 47 raționalizări. ȘT. TUNSOIU coresp. • INVITAȚIE LA UN CONCURS TELEVIZAT Comitetul pentru cultură și artă al județului Dolj organizează, la sfirșitul lunii mai 1970, um Festival de poezie „Al. Macedonski“ cu ocazia comemorării a 50 de ani de la moartea poetului. Cu acest prilej, printre alte manifestări, va avea loc o emisiune concurs „Intră metronom și cronometru" realizată in colaborare cu Televiziunea română pe temele „Poezia lui Alexandru Macedonski“ și I.Nicolae Titulescu— figură ilustru a diplomației românești“. Cei care doresc să participe la acest concurs televizat pentru una din temele de mai sus, sunt invitați să se prezinte la sediul comitetului din str. M. Kogălniceanu nr. 17. In ziua de 25 ianuarie 1970, ora 9.00, in vederea unei probe de preselecție. • UN NOU TIP DE EXCURSIE Astăzi se pun in vintare la Agenția județeană de turism Dolj locurile pentru un nou tip de excursie cu următorul itinerariu : Craiova — Sibiu — Cluj — Oradea — Kosice — Tirnava — Bratislava — Brno — Viena — Budapesta — Oradea — Arad — Timișoara — Tr. Severin — Craiova. Excursia este de 13 zile (dintre care 2 zile in R.P. Ungară, 3 zile în R.S. Cehoslovacă și 4 zile In Austria) și va fi organizată In perioada 18—30 martie. Prețul Informativ : 2829 lei, plus 352 lei pentru schimb. înscrierile se primesc până In seara zilei de 26 ianuarie a.c. • SEARA DE POEZIE In cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea Luceafărului poeziei românești, mii de seară, la Casa de cultură municipiului Craiova are loc a un recital de poezie, își dau concursul actori de la Teatrul Național. Prof. Ion M. Negrea, nu va vorbi despre personalitatea lui Mihai Eminescu.