Inainte, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7749-7772)
1970-02-14 / nr. 7760
! 2 ÎNAINTE w £ afâ vr l£|p wCI» universitară. Puncte de vedere.Educația tineretului universitar solicită o activizare a relației cadru didactic — student Experiența pedagogică, experiența noastră universitară de anul trecut, ca și unele sondaje de opinii in cîteva grupe studențești demonstrează că procesul de formare a tineretului universitar în spiritul cerințelor societății noastre reclamă din partea cadrelor didactice mult mai multe preocupări și acțiuni decât norma didactică de catedră, efectuată ea chiar și la cel mai înalt nivel științific și metodic. Desigur, reușita în munca didactico-educativă este condiționată într-o mare măsură de autoritatea, de prestigiul profesional, științific și moral al corpului didactic. Din acest punct de vedere, cerința logică a legăturii directe a profesorului cu studenții săi implică și necesitatea unei permanente preocupări a acestuia, pentru autoperfecționare în toată structura personalității sale, astfel incit, oricînd și in orice împrejurare, profesorul să poată fi realmente un model demn de urmat. Printre valențele personalității profesorului, un rol fundamental îl joacă competența profesional-științifică, maturitatea ideologică, politică și civică, măestria pedagogică probitatea morală, spiritul creșt ator. Este o realitate obiectivă faptul că, deși animați de bune intenții, nu totdeauna tinerii reușesc să găsească cele mai bune soluții probemelor care-i preocupă i nu totdeauna toți reușesc să afle cele mai eficiente căi de însușire a cunoștințelor ; nu totdeauna toți știu să-și organizeze activitatea și viața în așa mod, nicit să poată beneficia cu maximum de folos de toate mijloacele materiale și spirituale pe care le au la dispoziție pentru instruire, educare, reconfortare ; nu totdeauna toți sesizează adevărata esență și semnificație a unui eveniment politic și social I nu totdeauna toți știu să găsească rezolvarea unor probleme care preocupă colectivul din care fac parte sau nu găsesc soluții unor probleme personale. Pentru a-și exercita rolul său de educator, cadrul didactic trebuie să dea dovadă de înțelegerea necesității de a se afla cu mai mult timp în mijlocul studenților pentru ca, prin înțelegere și afecțiune, să se apropie de studenți în calitate de prieten și sfătuitor sincer, pentru a-i ajuta pe toți laolaltă și pe fiecare în parte. A fi cu mai mul timp în mijlocul studenților și a-i îndruma nemijlocit înseamnă a le facilita acestora integrarea în viața universitară, a-i iniția în tehnica învățării specifică învățămîntului universitar, în perfecționarea stilului de muncă intelectuală independentă, a-i iniția în specialitatea aleasă și în activitatea de cercetare științifică, a cultiva la ei aptitudinile, capacitatea de gîndire și investigare, pasiunea pentru știință, a-i sprijini în pregătirea profesională. A fi cu mai mult timp în mijlocul studenților și a-i îndruma nemijlocit mai înseamnă a le stimula interesul pentru activi. Asist. univ. VICTOR OPRESCU Catedra de pedagogie-psihologie tatea cultural-științifică și a participa alături de ei la aceste acțiuni, a le dezvolta gustul pentru variatele forme culturalartistice, participînd alături de ei la organizarea și desfășurarea acestora, oferindu-le utile sugestii în organizarea cit mai variată și mai plăcută a timpului liber. A îndruma în mod nemijlocit grupa de studenți înseamnă, totodată, a dezvolta acestora interesul față de evenimente politice interne și internaționale, față de viața politică și socială din țara noastră și din lumea contemporană, a-i antrena la dezbateri vii cu un conținut de idei de stringentă actualitate, pe teme reieșite din cele mai recente documente de partid și de stat. A îndruma în mod nemijlocit o grupă de studenți înseamnă în același timp a contribui la îmbogățirea și înnobilarea structurii caracterului acestora, a le cultiva o atitudine înaintată și o comportare exemplară în viață și societate, a-i ajuta să înțeleagă valoarea responsabilității sociale pe care o implică viitoarea muncă în specialitate etc. Pentru realizarea acestor deziderate este însă necesară prezența și participarea firească a cadrului didactic la toate formele de activitate organizate pentru studenți, pentru că în primul rînd aici își poate exercita funcția sa educativă in conformitate cu conținutul și scopul acțiunii respective. A/WWWWWWWW Facultatea de horticultura : examen de probă practică la fitopatologie. Examinator, șefa de lucrări Ileana Ene; examinați, clenții Victor Banustuși Valeria Tudor. Foto : I. NICOLA 5D333IÎ3Î1 Filarmonica de stat „Oltenia“, orele 19,30, concert simfonic. Dirijor : TEODOR COSTIN. So listă LUCIA STANESCU—soprană. Cronica presei studențești EXAMENELE După cîteva luni de expuneri și discuții seminariale, mai mult sau mai puțin tranșate privind calitatea acumulărilor, mășoară seria se des„preliminară”, dintre multe altele, a calificativelor. Emoțiile și eforturile studențești cunosc restructurări de maximă tensiune , cum ar putea fi definit, altfel, decorul în care se desfășoară examenele studențești ? La mijlocul acestei săptămîni am încercat un sondaj, intenționînd să depistez primele impresii, desigur aproximative și fără ambiția verdictelor definitive, oferite de profesorii examinatori. Trebuie spus că opiniile diferă de la o facultate la alta, sau chiar în cazul uneori ace(anul I Facultatea de istorie-geografie). O studentă, al cărei nume nu necesită, cred, desconspirație, răspunde evaziv, cu timiditatea liceanului debutant, la un subiect care pare familiar și unul nespecialist. Lectorul Octavian Toropu, examinatorul, ne declară că este prima grupă prezentata la examen și „cel puțin din răspunsurile celor cinci examinați se degajă o vizibilă notă de mediocritate”. Răsfoim carnetele acelorași examinați și observăm note de 8, 9 și 10 la examenul de psihologie. Să fie vorba de efectul nedorit al pregătirii în salturi sau de-o timpurie stare de oboseală ? Argumente puțin plauzibile, dacă ne gîndim ca disciplina respectivă constituie componentă principală a viitoarei specializări. Revenim în clădirea centrală a Universității unde, printre alți intervievați, asistentul Laurențiu Popescu, președintele examinează o C.U.A.S., grupă din anul al (Facultatea de aII-lea studii economice, secția economie-industrie) și opinează : „Formulînd primele concluzii, cred că a crescut în actuala sesiune numărul studenților cu note foarte bune , a sporit, în același timp, exigența examinatorilor, fiind explicabil și numărul celor respinși”. în același timp, lectorul Ion Ceapraz care avusese primul examen de materialism dialectic la aceeași facultate afirma ca notele balansează în jurul lui Z— „un calificativ delicat, ce marchează o vagă interferență a pregătirii bune cu cea suficientă”. Fără îndoială, chestionarea altor cadre didactice ar fi dus la o diversitate mai nuanțată de păreri dar ele oscilau, credem, în jurul acelorași repere, împreună cu asistentul Romulus Mocanu, (Facultatea de agricultură), vicepreședinte al C.U.A.S., studiem tabelul sintetic al examenelor. Cifrele exprimă ceea ce de fapt, unele opinau, cadre didactice. Iată, de pildă, situația grupei 346, din anul al IV-lea al Facultății de studii economice, la examenul de economiei planificarea naționale, din 18 prezenți, cinci au obținut note de 9 și 10, doi de 8 și 7, unul de 5, iar zece studenți nu s-au prezentat. De fapt, este grupa cu cele mai îngrijorătoare rezultate, care pune la modul cel mai serios problema pregătirii acestor studenți. In cadrul Facultății de chimie, grupa 211 din anul I nu a avut nici un respins la examenul de chimie anorganică, după cum grupa 212 din anul I a avut la examenul de matematică doar doi respinși, ceea ce e totuși foarte puțin în raport cu prezența numerică a grupei (28 de studenți) Dar la examenul de fizică generală, grupa 222 din anul al lî-lea al facultății de matematică a avut 13 respinși, un procent ridicat, mai ales dacă-l raportăm la cei 25 de studenți ai grupei. Sunt desigur și grupe integraliste : grupa 241, anul IV, Facultatea de chimie; 343, anul al IV-lea, Facultatea de studii economice ; grupa 335, anul III, Facultatea de studii economice și multe altele. Ar fi nedrept să interpretăm cist problema mecanicelor respinși la examene ca o expresie a insuficientei preocupări a cadrelor didactice pentru pregătirea studenților. In ultimă instanță, dacă procentul mare de promovabilitate constituie un deziderat, credem, totuși, că exigența profesorului examinator constituie un criteriu care definește o atmosferă universitară temeinic fundamentată. De aceea, cadrul didactic universitar are datoria și dreptul de a aprecia, de la înălțimea exigenței sale, gradul de pregătire a unui student care a optat deliberat pentru specializarea respectivă. R. DIACONESCU reiași discipline, în funcție de studenții care au oferit răspunsurile, însăși diversitatea de opinii exprimă, in ultimă instanță, un spirit analitic dezvoltat, o lucidă și bine calculată exigență, capabilă să discearnă cu obiectivitate valorile. întîmplător, am nimerit la examenul de istoria universală veche, susținut de grupa 812 SUBLINIERIsm și nu de ION D. SÎRBU Mai deunăzi, răsfoind din intîmplare volumul XV, nr. 6 al celebrei reviste „Le Theatre dans le Monde« („Teatrul în lume“) — am dat peste un interesant articol intitulat surprinzător (pentru mine) „Universitatea, protector al teatrului“, semnat de cunoscutul critic și profesor de artă dramatică, Norris Houghton. Am aflat din acest articol cîteva amănunte foarte interesante privind relația și mișcarea teatrală din unele țări și universitățile care au teatre construite în incintele lor sau, alteori și-au extins în mod considerabil rolul lor de Mecena, subvenționînd companii teatrale permanente, alcătuite din actori profesioniști ... Nu am dat aceste exemple pentru a sugera indirect o inițiativă. Nu e cazul. Sistemul de organizare al teatrului românesc nu are nevoie de patronajul artistic și financiar al universităților. Am fost însă surprins, în cursul lecturilor mele, de faptul că anumite universități au ajunși la concluzia că „teatrul e cel mai practic laborator : sintetizează literatura, psihologia și sociologia, intr-o formă sugestivă și uneori chiar... rentabilă“. Sîntem convinși că acele nenumărate formații de teatru ce funcționează pe lingă școlile superioare, îndeplinesc un foarte serios rol didactic și educativ. Studentul care privește, studentul care regizează sau joacă un rol , parcurge pe viu un experiment umanistic de cea mai complexă și mai profundă psihie. Dar să revenim la... păstorii noștri. N-aș vrea să-l citez pe Sadoveanu, care, în timpul directoratului său la Iași, declara : „In seara în care pe poarta Naționalului vor intra trei profesori de filologie sau literatură, ei vor aprinde facla academică pe frontispiciu“. Mă rog, nu știu dacă formula, cu iz anecdotic este actuală. Noi în schimb facem literatură în teatru, experimentăm, practicăm, desâvîrșim rezonanțele spirituale și fizice ale limbii vii. Și noi am putea aprinde pe frontispiciul teatrului, fac la academică dacă ni s-ar da ocazia,.... dar, deocamdată am fi fericiți să-i știm în sală pe... studenți. Ei sunt viitorul, ei sunt publicul ideal , posedă acele ingenue antene de vîrstă prin care ideea, cuvîntul frumos, sentimentele generoase pot să treacă rampa, devenind trăire și participare. Nu se poate concepe un centru universitar fără teatru, fără legătură activă și polimorfă între sălile de studii și sala de spectacole. La ultimul congres al păpușarilor, s-a cerut introducerea păpușii ca material didactic-expresiv, în metodica școlilor elementare. In multe țări, studenții de specialitate literară sau filozofică fac practică științifică în teatre, pregătesc teze de doctorat, fac studii de fonologie aplică teste de orientare profesională. Am dori, de pildă, ca teatrul să nu fie considerat numai o instituție care produce marfă de amuzament seral. Sîntem o instituție de artă, în care oameni pregătiți și talentați fac artă, o fac de 120 de ani în Craiova și o vor face și de aici înainte. Și arta asta se face cu știință. Cu o foarte complicată știință.E mult mai ușor, uneori, să scrii un roman decit să spui cum trebuie o frază din Caragiale, în fața a 1000 de spectatori). Și această știință urmărește un scop — valoarea — și această valoare are la bază Omul. Omul de ieri, de azi, de mîine. Nu știm dacă la început a fost cuvîntul, dar e sigur că în Craiova, la început a fost Teatrul Cuvîntului. E deci în firea lucrurilor ca studenții noștri, indiferent de specialitate — să descopere cărarea milenară ce îl duce, ca și pe vechii greci, de la amfiteatrul nobil al științelor moderne, la teatrul veșnic al demnității și frumuseții condiției umane. P.S. In cursul lunii noiembrie 1969, conducerea Teatrului Național din Craiova a prezentat în fața conducerii Casei de cultură a studenților (de față fiind și numeroși studenți) un proiect, în trei variante posibile, pentru crearea și funcționarea unui „Seminar Teatru-Film“. Era vorba de a crea posibilitatea ca studenții, nu discuții spontane și libere, să dezbată în fața unor oameni de specialitate (autori, regizori, actori) probleme majore ale spectacolului. Nici pînă astăzi însă acest proiect nu a primit un răspuns din partea Casei de cultură a studenților. S-o considerăm amnezie, indiferență sau... prudență ? Am dori ca răspunsul să ni-l dea studenții interesați în această problemă. DDD0Du D „Cadran universitar“ nr 3-4 Apărut cu o inexplicabilă întîrziere, noul număr al revistei studențești craiovene „Cadran Universitar“ cuprinde, de fapt, două ediții consecutive: 3 și 4. Sperînd că de acum s-a depășit stadiul mult discutat al experimentului editorial, revista găsindu-și un specific distinct, bănuim că numerele viitoare nu vor mai acuza dificultăți de netrecut; în general, ultimele numere destăinuia cristalizarea unei formule publicistice, adecvate potențialului universitar craiovean, fiind sesizabilă intenția de experiment mai fidel preocupărilor, de o diversitate meritorie, ale studenților craioveni. Se observă, de asemenea, o unitate stilistică, înțelegind prin aceasta încadrarea materialului jurnalistic în forme grafice variate, atractive. Apariția tardivă se răsfrînge desigur și asupra actualității discutabile a unor materiale cum ar fi cele privind Conferința U.R.S., cronica plastică, cinematografică etc. Trebuie să arătăm că revista acuză o anume penurie de actualitate, de ancorare în realitatea imediată studențească. De exemplu, pagina dedicată celorlalte reviste studențești din țară putea fi mai succintă și lapidară, bazată pe exemple convingătoare, iar pe lângă cronicile teatrale și plastică, afectate spectacolelor instituțiilor profesioniste, puteau fi înserate și unele materiale despre fenomene similare studențești desfășurate deja. Dar, în ciuda acestor minusuri, revista manifestă o indiscutabilă predilecție pentru un ton elevat, analitic, care străbate majoritatea paginilor. Remarcăm în acest sens eseul „Teatrul lui Jean-Paul Sartre“ semnat de Constantin Dumitrache (student), care divulgă o lectură bogată și atentă, cronica literară, unde sînt recenzate cîteva apariții editoriale interesante și actuale, interviul prof. dr. docent Constantin Belea consemnat de Eugen Iordache, student, o anchetă despre proiectul de diplomă realizată de studenții Migrita Călinescu și Eugen Pop Hariton. Conf. dr. Marin Păun dedică un emoționant articol regretatului prof. dr. Al. Buia. Menționăm, de asemenea, două pagini de poezii avînd drept „amfitrioni“ studenți ai Universității și două traduceri din Verhaeren și Morena. O pertinentă cronică dramatică (semnatar Adriana Vasiliu) subliniază virtuțile „Viteazului” de Paul Anghel care a primit recent premiul Uniunii Scriitorilor. minjiwwm Teatrul Național, orele 19,30 . MENESTREL LA CURȚILE DORULUI : spectacol de poezie și muzică folk. Teatrul de păpuși, orele 11 : JOACA, „Patria» (telefon 13850) filmul : PĂCATUL DRAGOSTEI, orele : 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „ Central“ (telefon 14029), filmul : O ȘANSA DINTR-O MIE, orele : 11 , 15 ; 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie" (telefon 21080) filmul : MOARTEA UNUI BIROCRAT, orele : 11 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. „23 August“ (telefon 14448) filmul : FRAȚII KARAMAZOV (seriile III și IV), orele 10,45 ; 16,30; 18,30 ; 20,30. „Tineretului“ (telefon 12223), filmul : HOMBRE, orele: 10; 16—20 in continuare: „8 Mai“ (telefon 14285)» filmul: FELDMAREȘALA, orele 10 ; 16; 18 ; 20. „30 Decembrie“ — Băilești, filmul : TIGRUL „Arta» — Calafat, filmul I; OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN „8 Mai" — Filiași, filmul : SOARELE VAGABONZILOR „Victoria“ — Segarcea, filmul s VA PLACE BRAHMS ? Sala Casei județene a creației populare : expoziție de pictură MARIA BUDEANU. SIMBATA 14 FEBRUARIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.05 Bună seara, fete ! bună seara, băieți ! 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Desene animate. La pescuit. O producție a studiourilor poloneze. 19.30 Emisiune muzical-coregrafică pe teme folclorice Transmisiune de la Sofia. 19.55 Microavanpremiera. 20.00 Teleenciclopedia. 21.00 Film serial Răzbunătorii. 21.50 Varietăți cu public. 22.30 Telejurnalul de noapte. 0 Telesport. Campionatul mondial de schi . Probele nordice (rezumat filmat). Transmisiune de la Strbske Pleso (Cehoslovacia). 23.00 Seară de romanțe. 23.20 închiderea emisiunii. ANUNȚ DE FAMILIE Profund îndurerați familia GHERGHINOIU, soț, fiul Marin și rudele apropiate anunță încetarea din viață a celei ce a fost GHERGHINOIU CONSTANȚA de 55 ani. Tnrmormîntarea are loc azi 14 februarie 1970 orele 15 la cimitirul din satul Obedin, comuna Breasta—Dolj (98) KSWW LOTO Numerele cîștigătoare la tragerea din 13 februarie Extragerea I : 25, 54, 37, 15, 32, 57, 41, 29, 62. Fond de premii — 770.773 lei. Extragerea a I-a : 2, 27, 68, 6, 58, 46, 71. Fond de premii — 716.320 lei. Colectivul de salariați al întreprinderii Oltenia anunță cu poligrafice adincă durere moartea prematură a tovarășei lor de muncă STELA RADO!. Exprimăm pe această cale sincerele noastre condoleanțe ! I.C.R.M. Craiova strada Caracal nr. 159 anunță următoarele posturi vacante : - 2 posturi șef depozit cu gestiune, salariu 1500— 1600 lei lunar la vinzarea prin depozit — 1 post de merceolog voiajor, salariu 1150 lei lunar Informații se pot lua de la serviciul personal, telefon central nr. 21981—21982, interior 128. ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII ȘI MONTAJE METALURGICE REȘIȚA str. 6 Martie or. 32 angajează — șoferi; — dulgheri ; — muncitori necalificați; — mecanici auto. Solicitanții se vor prezenta la serv. personal 1CMMK, str. Fîntînilor nr 1 — Berzava 1. • 14 — II — 1970 Tradiții medicale craiovene Evenimentul înființării la Craiova a Facultății de medicină generală suscită — cum era de așteptat — interesul cel mai larg al studenților craioveni. Referindu-se la afirmația dintr-un articol recent consacrat acestui inaugural, după care Craiova se bucură de o vastă și glorioasă tradiție în domeniul activității și cercetării științifice medicale, mai mulți cititori — studenți ne-au solicitat amănunte în acest sens. Le oferim cîteva fapte din noianul celor care compun peisajul bogat al acestei rodnice tradiții. Pornind din jumătatea veacului al XIX-lea, de cînd bivel paharnicul Obedeanu zidește două case de spital cu 12 paturi pentru bolnavii săraci — și poate mai dinainte ! — în Craiova se întemeiază viață medicală care nu o o dată a strălucit cu precumpănire. S-ar putea scrie în acest sens, frumoase pagini despre activitatea unor demni pionieri — unii dintre universală ei de notorietate — ca Hagi Gheorghe chirurgul, Pascalii Antonovici, Constantin Vercescu, Ion Augustin, dr. Vlasto, dr. Caligari vestitul oculist Iosif Fabricius, dr. Ludovic Fialia, dr. Francis Fallon, Carol Hell, N. Rocosovski, Toma Voiculescu, Charles Laugier, dr. docent M. Cănciulescu... Marele oculist craiovean Iosif Fabricius s-a bucurat de un mare prestigiu mondial, avînd printre pacienții săi și orbi din Turcia, insulele Ionice și Anatolia. In Istoria medicinii a rămas în scris procedeul operator în operația asupra hemoroizilor al medicului craiovean Ion Vercescu (anterior cunoscutului procedeu Witehead), tot așa cum lucrarea chirurgului craiovean de înaltă clasă Iacob Potîrcă „L’aesophagotomie intratoraxique par fi le mediastin posterieure“ și „La chirurgie intramediastinale posterieure“ au fost înserate în cele mai valoroase tratate de chirurgie din lume. Intervențiile pe esofag pe cale mediastinală ale aceluiași medic român au fost citate în mai importante reviste cele de specialitate ale vremii. Un prestigios om de știință a fost și doctorul Aurel Metzulescu, de două ori premiatul Academiei Române pentru lucrările sale .,Tratamentul scarlatinei grave prin ser și singe total de la convalescenți de scarlatina“ și „Seroterapia in tratamentul antraxului“. Alături de lucrarea sa monografică „Contribuții la Etnografia medicală a Olteniei“, premiată de Academia Română, eruditul medic craiovean Charles Laugier — originar din satul Cernele, de lângă Craiova — a rămas în istoria medicinii românești prin marile campanii sanitare pe care le-a organizat, prin metoda sa proprie de combatere a paludismului. Așa cum menționează într-o valoroasă încercare monografică doctorul docent M. cănciulescu, la Craiova au apărut numeroase publicații științifice medicale — unele cu existență limitată (Monitorul Sănătății, Vestirea Sănătății, Anuarul medical și farmaceutic român etc.), urmîndu-se mari periodice : Oltenia medicală, Buletinul cercului medicofarmaceutic din Craiova, Revista medicala a asigurărilor sociale din Craiova. Actualități medicale. Mișcarea Medicală Română este prima revistă medicală oltenească cu caracter științific. Aceste tradiții înaintate au cunoscut o rodnică continuare în ultimul sfert, de veac, succeselor de pînă aci adăugîndu-li-se, în perspectivă, alte minunate înaintări, girate de existența celei mai tinere facultăți de medicină a țării. ICOMCOOP Craiova, strada Rampei) nr. 35 angajeaza urgent un șef depozit. Solicitanții se pot prezenta zilnic la biroul personal, între orele 7—15. * r