Inainte, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7749-7772)

1970-02-14 / nr. 7760

\ K M Anul 1969, an de consacrare ca unitate ren­tabilă m 812 tone stru­guri, 477 tone mere și 954 tone prune peste plan H­ La export s-au livrat pes­te prevederile planului 373 tone fructe și 212 tone stru­guri H. Beneficiul peste plan realizat anul trecut se ridică la peste 6 400 000 lei I. In 1910 se prevede obținerea unor venituri de aproape 34 000 000 lei, cu circa 7 000 000 lei mai mult ca în 1969 M 3840 tone fructe și 1643 tone struguri planificate în acest an. Adunări generale ale salariaților Deziderate ale unor mari răspunderi Adunarea generală a salaria­ților din Grupul de șantiere Craiova al I.S.C.M. Craiova a subliniat că, în întrecerea pen­tru îndeplinirea marilor obiec­tive ale investițiilor din 1969, constructorii au reușit să obți­nă­ realizări importante, în spe­cial in cadrul șantierelor nr. 603, 604, 605 Craiova și 619 Fi­­liași, unități care, în condițiile noii organizări, formează o par­te din Grupul de șantiere Cra­iova. In condițiile vechii între­prinderi, planul de producție pe anul trecut s-a îndeplinit în proporție de 91,1 la sută. Pe lîngă multiplele neajunsuri e­­xistente în șantiere în ceea ce privește forța de muncă, apro­vizionarea tehnico-materială, exploatarea cit mai productivă a utilajelor, beneficiarii unor importante lucrări nu au asi­gurat deschiderea la timp investițiilor cu valori de plan a de peste 23,5 milioane lei, sumă care, dacă ar fi fost realizată, ar fi asigurat un nivel de înde­plinire a planului valoric in proporție de 101,2 la sută. Unii beneficiari nu au asigurat o corelare optimă între planul valoric și sarcinile de în funcțiune. Cu toate punere aceste neajunsuri, constructorii din șantierele fostei întreprinderi nr. 6 construcții-montaj Cra­iova au asigurat, în anul tre­cut, noi capacități de producție la Industria pîinii Dolj pentru patru tone ruladă/24 de ore, fabrica de beton celular au­­toclavizat Craiova pentru ele­mente nearmate, Complexul a­­vicol Craiova, Tăbăcăria mine­rală Corabia, Fabrica de placaj din cadrul C.I.b. Tg. Jiu, Fa­brica de talpă și încălțăminte din cauciuc de la Fabrica de produse Drăgășani, ceramice Tg. Jiu, Fabrica de osii și bo­ghiuri Balș etc., obiective care, conectate în circuitul economic al țării, au asigurat însemnate sporuri de producție. Ft. GHEORGHIU (Continuare la pag. a III-a) Adunarea generală a constructorilor din Gru­pul de șantiere Craiova a stabilit pentru anul 1970 următoarele angajamente : — depășirea sarcinilor de plan la valoarea producției globale, la capitolul forțe proprii, cu 2 milioane lei ; — scurtarea termenelor de execuție cu: — 45 de zile la Complexul avicol Craiova ; — 15 zile la Fabrica de beton celular auto­­clavizat din întreprinderea de prefabri­cate din beton Craiova ; — 120 de zile partea bloc-operatoriu și po­liclinică la Spitalul de 1000 de paturi Craiova; — 60 de zile la primele 20 hectare de sere aparținînd I.A.S. Craiova; — cu 60 de zile la încă 18 ha sere ale I.A.S. Craiova. Prin organizarea mai bună a șantierelor și diminuarea consumurilor specifice cu 120 mc material lemnos și 60 tone metal, constructorii vor reduce sarcina planificată la capitolul preț de cost cu suma de 300 000 lei. Vedere a platformei in­ dustriale de la Tșarnița — Craiova Foto : FI. Roșoga Viața universitară Concursul nostru cu premii „Pe podiumul învingătorilor“ In activitatea sa, antre­norul de lupte Die Mari­­nescu, de la Clubul sportiv Electroputere, a pregătit o serie de sportivi, care­­ au reprezentat cu cinste jis culorile clubului lor la în­­trecerile disputate în țară­­ și peste hotare. întrebare : Cîte titluri d­e campioni naționali (ju­niori și seniori) au obținut elevii lui Din Marinescu ! Precizați-le numele. Talon de participare nr. 26 J « w £ V ■ SÎMBÂT : ~ rnimíÉfiliali ^ir - : •’::-: x m lM ANUL XXVI Nr. 7760 4 PAGINI , vi; 30 BANI •' Desfășurată într-o atmosferă de lucru, adunarea generală­ a salariaților de la I.A.S. Breasla a a prilejuit o amplă analiză atît activității desfășurate anul trecut și a experienței bune obținute, cit și a sarcinilor spo­rite care revin colectivului u­­nității in 1970, a modalităților pentru realizarea lor. Darea de seamă prezentată de directorul întreprinderii, tov. ing. Constantin Potînc, a făcut, în primul rînd, o multilaterală analiză a modului cum s-a muncit în 1969, a rezultatelor obținute. In mod deosebit, am sublinia faptul că deși au fost calamitate, total sau parțial, în­semnate suprafețe ocupate cu di­ferite culturi și un număr im­portant de pomi, bilanțul anului trecut, la indicatorul eficienței e­­conomice — beneficiul, a înre­gistrat o realizare de 7 074 000 lei, cu peste 6 400 000 lei peste prevederile planului. Prin aceas­ta, așa cum se evidenția în a­­dunare, I.A.S. Breasta a ieșit cu totul din zona de unitate neren­tabilă, în care a staționat ani de-a rîndul, confirmînd justețea măsurilor inițiate de partid pri­vind reorganizarea agriculturii de stat. Realizarea acestui important indicator este, fără îndoială, re­zultatul unui șir de măsuri po­­litico-organizatorice și tehnico­­economice întreprinse de con­ducerea întreprinderii și comi­tetul de partid (secretar ing. Vasile Bucică), al eforturilor depuse de colectivul de munci­tori, ingineri și tehnicieni. A­dunarea a apreciat că tocmai datorită acestor măsuri, a aces­tor eforturi, a fost posibilă di­minuarea pierderilor din cala­mitățile naturale sau realiza­rea la anumite culturi, ferme sau sectoare a unor rezultate mult peste cele planificate. La C. FIRA (Continuare în pag. a III-a) Experiența anului trecut­­ la baza realizărilor viitoare Largi posibilități pentru tine­ret de a practica turismul In luna aprilie a.c., se împlinesc doi ani de la apariția secretariatului Hotăririi C.C. al P.C.R. privind organi­zarea și desfășurarea activității turistice in­terne și externe a tine­retului, hotărîre prin care Uniunea Tineretu­lui Comunist a primit sarcini precise în acest domeniu. Gindindu-ne că ne aflăm în primele luni ale noului an, pentru a informa tine­retul asupra rezultate­lor obținute, ca și a­­supra perspectivei și posibilităților largi de dezvoltare în 1970 a tu­rismului pentru tineret, am avut o convorbire cu tov. Gh. Pătrău, șeful secției sport-tu­rism și pregătire mili­tară din cadrul Comi­tetului județean al U.T.C. — Pentru început am dori să aflăm cele mai semnificative rezultate privind activitatea tu­ristică in anul care s-a scurs. — Relev mai faptul că turismul întii s-a dezvoltat și la noi, în­­registrînd un salt cali­tativ caracterizat prin diversificarea formelor de activitate, prin sa­tisfacerea mai deplină a solicitărilor și pre­ferințelor tineretului din orașele și satele județului nostru. An­trenarea în acțiuni tu­ristice interne și ex­terne a peste 42 000 e­­levi, studenți, tineri sa­lariați și de la sate a­­testă sporirea capaci­tății organizatorice a sectorului de turism ju­­dețean, municipal și a cercurilor de turism. Evidențiem în acest sens activitatea cercuri­lor din cadrul Uzinei ,­Electroputere“, Com­binatului chimic, U.R.A., Uzinei „7 Noiembrie“, Liceelor nr. 1 „Nico­­lae Bălc­escu“ și nr. 5 „Tudor Arghezi“, școli­lor generale nr. 13 și 22 Craiova, școlilor ge­nerale din Teasc, Bra­­tovoiești, Bîrca, Bechet, precum și din orașele Calafat și Băilești. O serie de acțiuni ca excursiile tematice, vi­zitarea EREN’69 și a unor locuri și monu­mente istorice din țară, excursiile de orientare turistică, turul orașului Craiova s-au încadrat în ansamblul muncii educative cu tineretul. — Cunoaștem realiză­rile obținute în activi­tatea turistică de masă din anul trecut. Ne-ar interesa să aflăm ce surprize plăcute oferă 1970 pentru tinerii din județ ? — în perioada 20 iu­nie — 15 septembrie se vor organiza excursii montane, nautice și te­matice, la prețuri acce­sibile, în funcție de ve­niturile pe care di­versele categorii de ti­neri le realizează sau de care dispun. Men­ționăm printre acestea : excursii montane versări în Paring (tra­Cibin), crestele munți­­i­lor Făgăraș, pe cără­rile Bucegilor, Munții Apuseni), excursii nau­tice (Delta Dunării : durata două-cinci zile, litoralul Mării Negre , durata cinci-nouă zile; excursii cu bărci re­morcate de șalupă și șlepuri ; durata 4—10 zile), excursii tematice (circuitul României cu ieșire de 1—2 zile la Belgrad sau Budapesta, mănăstiri și case me­moriale ; vizitarea loca­lităților București — Costinești cu o zi pe litoralului bulgar). — Desigur că marea masă a turiștilor pro­vin din rândul elevilor. Vă rog să precizați cîte­­va acțiuni pentru a­­ceastă categorie. — în dorința de sprijini elevii în activi­­­tatea de instruire și e­­ducare se oferă itinera­­rii interesante pasionați­lor de istorie, arheo­logie, științele naturii, zoologie, etnografie etc. Iată cîteva din trasee: urme și cetăți daco­romane din Oltenia și Banat, vestigii ale ci­vilizației antice în Do­­brogea, peșterile Carpații Occidentali din și Carpații Meridionali — cu durata de cinci zile. Pent­ru orientarea profesională a elevilor din ultimele clase se organizează excursii la București, Iași și Cluj, cu care prilej se vizitează a patrei între­prinderi industriale, in­stituții d­e Invățămînt superior, institute de cercetări, unități agri­cole. Intîlniri cu oa­meni de știință și cul­tură, cadre didactice. Se creează posibilitatea ca, în excursii, elevii să fie însoțiți de cadre didactice (un singur loc in mod gratuit). De asemenea, in pe­rioada 6—17 aprilie, 10 iunie — 20 septembrie și 21—30 decembrie a.c. se vor organiza tabere de odihnă la de Sus, Sulina, Timișul Costi­nești, Predeal, Izvorul Mureșului, Pîrîul Rece, cu durata de 5—12 zile, cu bogate programe cultural-distractive și sportive. — Cu mare interes au fost primite excursii­le peste hotare, dori să vă referiți Am pe scurt și la acestea. — Se organizează a­­semenea excursii, la prețuri convenabile, in UNIUNEA SOVIETICA, R. P. POLONA, R.S.F. IUGOSLAVIA, R. D. GERMANA, MAREA BRITANIE, AUSTRIA, BELGIA — FRANȚA, R. P. BULGARIA, DA­NEMARCA — SUEDIA, ELVEȚIA, FINLANDA — UNIUNEA SOVIETI­CA, FRANȚA, ITALIA, JAPONIA, OLANDA, TURCIA, R. S. CE­HOSLOVACIA, R. P. UNGARIA etc. La excursiile peste hotare pot participa elevi și studenți, tineret sala­riat și de la sate, între 15 și 30 de ani, care so­licită acest lucru și acceptă condițiile spe­cifice ale turismului de tineret. Convorbire consemnată de M. PĂCURARU Id îillijMira Éi fc IS Fetait | Montatorul Diacon­u Ion și electricianul Dincă Ștefan de la depoul C.F.R. Craiova veri­­ficînd releele de comandă de la o locomotivă electrică Foto : R. FLORIAN Colectivul stației Craiova confirmă eforturile susținute ale muncitorilor și cadrelor tehnice din stația de cale ferată Craiova pentru or­ganizarea superioară muncii și deservirea exem­a­plară a călătorilor se ma­terializează în succese demne de remarcat. In prima lună anului, ceferiștii din st­­a­ția Craiova au reușit să obțină indicatori îmbună­tățiți în folosirea vagonu­lui de marfă, reducînd norma de staționare la în­­cărcare-descărcare cu peste cinci procente și obținînd o depășire a sarcinii sta­tice pe osie de peste 22 la sută. La indicatorul tone nete încărcate, sarcina de plan s-a realizat în propor­ție de 158,2 la sută, iar la vagoane descărcate — 172,3 la sută. S-a îmbună­tățit regularitatea circula­ției. Succesele din prima lună a anului au continuat și în prima decadă a lunii februarie. Cîțiva indicatori care caracterizează activi­tatea în domeniul portului de mărfuri trans­evi­dențiază avîntul nou în întrecerea ceferiștilor. Ast­fel, la vagoane încărcate și vagoane descărcate, pre­vederile de plan s-au rea­lizat în proporție de 137.6 la sută și respectiv 147.9 la sută. Indicatorul 1 nete încărcate a fost depă­e­șit cu 35,4 procente, iar sar­cina statică pe osie — cu 11,4 la sută. în această susținută activitate pentru asigurarea unor transpor­turi rapide și de calitate pe calea ferată s-au evi­dențiat în mod deosebit ceferiștii Ion Stanca, An­drei Ciurezu, Constantin Cojocaru, Constantin Roșu, Ion Stan, Ion Pană și mulți alții. ♦ Liceul nr. 4 din Craiova va primi de­numirea „Nicolae Ti­­tulescu“ Printr-un decret al Consi­liului de Stat al R. S. Româ­nia s-a atribuit unor licee de cultură generală, pedago­gice, de artă și școli generale, numele unor personalități de seamă din viața social-politică și culturală a poporului nostru. Potrivit decretului, Liceul nr. 4 din Craiova va primi denu­mirea „Nicolae Titulescu“. • Pugiliștii de la Rapid pe ringul cra­­iovean Azi, pe ringul instalat In sala sporturilor din Craiova, se întilnesc, la orele 18, in­tr-o gală amicală, două din cele mai bune echipe de box ale țării : Electroputere Craio­va și Rapid București. Gala constituie pentru ambele echi­pe un bun prilej de verificare a potențialului Înaintea Înce­perii campionatului diviziei A la box. " „Ach­iziții ale muzeului „Oltenia” în 1969" Sub acest nume, Ieri, s-a des­chis la Muzeul „Oltenia“ din Craiova o expoziție care cu­prinde o parte reprezentativă a obiectelor muzeale ce au fost achiziționate în anul dent. Printre exponate, pre ce­reți­nem piesele de paleontologie, în special fosile de elefant cuaternar, descoperite mai a­­les în cariere de pietriș, apoi colecții de melci, de insecte, de păsări etc. In total, s-au recoltat și pre­parat circa 3000 de piese. Secția de istorie pre­zintă ceramică rezultată din să­păturile arheolo­gice întreprinse în așezările neo­litice și romane de la Hotărani, Padea, Șimnic, Almăj, Locusteni și Slă­­veni. Secția de etnografie expune scoarțe, costume populare și alte țesături, pre­cum și diferite obiecte din lemn folosite în gospodăriile oltenești, numărul lor ridicâi­­du-se la 270 de piese. ■n întrecerea petroliștilor Alături de ceferiștii țării, petroliștii din unitățile de extracție și foraj obțin în a­­ceste zile succese valoroase în producție. Astfel, membrii colectivului de muncă din Schela de extracție Craiova au reușit ca, de la începutul anului și pînă în prezent, să-și îndeplinească prevederile de plan la producția de țiței și gazolină în propor­ție de 100,25 la sută și respectiv 100,44 la sută­ Munca susținută a operatorilor de parc Emil Ned­eș, Ion Tudorescu și Constan­tin Cenușoiu, a mecanicilor Ion Nedelcu, Dumitru Văduva și Ion Licuriceanu, a distilerilor Gheorghe Grivei și Mihai Cîrjan a fost corelată cu preocuparea susținută a comitetului de direcție pentru asigurarea cu gaze a stațiilor de degazo­­linare și a funcționării sondelor din secto­rul extracție țiței. La acestea se adaugă și faptul că în sectorul extracție, pe lângă alte îmbunătățiri aduse activității speci­fice, s-a montat o instalație de separare și depozitare a țițeiului colectat de la sondele îndepărtate de parcurile de sepa­ratoare. TRAIAN ROȘIANU, noresp. Inițiative și căutări eficiente Optimizarea procesului de transporturi pe calea ferată constituie preocuparea de căpetenie a tuturor colectivelor din regio­nala Craiova. Pe baza unui studiu apar­ținînd specialiștilor din serviciul de me­canizare, în colaborare cu întreprinderile transportatoare, se întocmește in prezent un program concret de mecanizare a în­cărcărilor și descărcărilor din locurile înguste; în viitor se vor lua măsuri de extindere a transporturilor containerizate în stațiile Balș, Slatina, Găești și Tr. Mă­gurele. In principalele stații și noduri de cale ferată, lucrătorii de la mișcare au raționalizat procesele de manevră și au reușit să diminueze timpul aferent opera­țiilor de încărcare și descărcare. In aceste condiții, sarcinile de plan la valoa­rea producției globale s-au realizat în proporție de 101,85 la sută. Totodată, prin colaborarea cu întreprinderile, sarcina statică pe osie a crescut cu 4 la sută. D. GOLOPENȚA, coresp. Respectul pentru localul public în care te afli, pentru ambianța civilizată a acestuia, constituie o îndatorire elementară a oricărui om care cunoaște acele reguli imuabile ale bunului simț. Totuși, la cinematograf, local cu o largă accesibilitate în ce privește vîrsta și preocupările spectatorului, nu de puține ori asistăm la cazur­i cînd liniștea și ambianța sălii sînt ignorate de anumiți indivizi care vociferează folosind un limbaj vulgar, ostentativ și la un diapa­zon ascuțit, creînd în jurul lor o atmosferă insuportabilă. Iată-i pe unii din aceștia, cu ținuta, firește, „în ton“, care, după ce au „vizat“ locurile... fa­vorabile, s-au așezat, în fine, pe scaune. Suntem­ în pauză și toc­a­mai de pauză profită ei pentru angaja cu „prietenii“ de la balcon sau din spate un dialog indecent, așa... ca să-i audă toată lumea. Nu le e rușine de specta­torul vîrstnic de alături, de tină­­ra care roșește și care, uneori, e nevoită să părăsească locul sau chiar sala. Ba, de multe ori, fără să țină seama de intervențiile u­­nor spectatori, continuă vulgari­tățile (în vorbe și gesturi) chiar după începerea filmului. Ești in­dignat, nu mai înțelegi filmul, vrei să chemi pe cineva, dar e inutil. Tovarășii din personalul cinematografului nu aud, nu văd ce se petrece în jurul lor. E timpul, credem, să se­ pună capăt dialogului supărător, pre­zenței revoltătoare, în sălile de spectacol, a unor astfel de indi­vizi certați cu morala. Oare* nu sîntem îndeajuns de energici pen­tru a executa, salutar* un ase­menea act corectiv, o asemenea acțiune de conștiință civică ? PAUL TOMESCU Dialogul vulgarității în urma sesizării tov. V. Gri­­gore, din cartierul Valea Roșie Craiova, cu privire la degajarea trotuarelor și modificarea traseu­lui autobuzelor I.T.C. de pe linia 13, I.G.C. Craiova s-a angajat ca, în cel mai scurt timp, să evacueze­­ pămîntul rămas pe trotuar în urma lucrărilor executate. După ce se vor moderniza străzile de penetrație (Oborului, Caracal), I.T.C. va da curs cererii loca­tarilor de a modifica traseul au­tobuzelor. Propunerea mai multor sala­riați din comuna Băbuceni ca, din această localitate, să se deschidă un centru de pîine a fost adusă la cunoștință conducerii U.J.C.C. Dolj. Tov, președinte Emil Bucur ne-a asigurat că vor fi luate ne- întîrziat măsuri pentru desface­rea pîinii prin magazinul alimen­tar cu autoservire situat în cen­trul comunei. Răspundem cititorului Tudor Ovidiu , pentru întreținerea amenajarea drumului ce face le­și­gătura intre satul Șitoaia din co­muna Almăj și șoseaua națională Craiova-Filiași, s-a indicat Consi­liului popular comunal să pre­vadă executarea lucrărilor prin contribuție voluntară in muncă. Direcția de drumuri și poduri a Consiliului popular județean, care ne-a dat acest răspuns, subli­niază că va trimite, atunci cînd timpul va fi favorabil executării lucrărilor, un autogreder care să profileze traseul. —

Next