Inainte, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7749-7772)

1970-02-25 / nr. 7769

♦f MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970 ANUL XXVI HI. 7769 . 4 PAGINI I­UB BANI fi­­ec­are produs rentabil Cum urmărim eficiența economică în activitatea comercială?«) (Prima parte a articolului a apărut în numărul de ieri al ziaru­lui nostru.) ...Se constată că, deși s-au făcut eforturi susținute pentru dezvoltarea și modernizarea re­țelei comerciale, totuți, volumul pierderilor naturale sau nor­male (perisabilitățile) se men­ține la un nivel ridicat. In anul 1969 s-au înregistrat, pe chel­tuieli de circulație, pierderi nor­male în timpul transportului și păstrării mărfurilor în sumă de 1.488.000 lei, din care : 447.000 lei la întreprinderile cu ridicata ale M.C.I. (I.C.R.A. și I.C.R.M.) și peste 1.000.000 lei la unitățile cooperației de consum. Nu este lipsit de semnificație să arătăm că stocurile de ambalaje nu sunt bine gospodărite. In­forma­rea și existența stocurilor de ambalaje se regăsesc aceleași carențe cronice : ne­­ridicarea ritmică a ambala­jelor de la magazine, lipsa de grijă în manipularea și păstra­rea ambalajelor etc. In acest sens, în anul trecut s-au înre­gistrat la cheltuieli și pierderi la ambalaje (mai puțin venitu­rile realizate din vînzarea am­balajelor) sume importante. La unele organizații și întreprin­deri comerciale cu amănuntul din sistemă locală a comerțu­lui de stat, cheltuielile și­ pier­derile la ambalaje au fost de­pășite (O.C.L. Alimentara, O.C.L. metalo-chimice, O.C.L. Textile­­încălțăminte, precum și la uni­tățile cooperației de consum — ICOMCOOP Craiova). Ignorarea acestor pierderi ca­re, in ansamblul elementelor cheltuielilor de circulație pot apărea la prima vedere „mă­runte“, poate avea drept consecință diminuarea bene­ficiilor unităților comerciale. Neritmicitatea desfacerii, exis­tența unor stocuri de mărfuri peste normativ, fără mișcare și de prisos, mărfuri refuzate de clienți ca necontractate și ne­comandate, imobilizările in de­bitori, necorelarea indicatorilor de plan din ba­lanța circulației mărfurilor etc — iată cauzele împrumuturilor ---------------- restante la Banca Națională, pentru care organizațiile și întreprinderile comerciale de stat și coopera­tiste plătesc dobînzi penaliza­toare. La unitățile cooperației de consum s-au înregistrat, la finele anului 1969, împrumuturi restante în sumă de 11,1 mili­­­ioane lei; la I.C.R.T.I. 8,7 mili­oane lei (dobînzi penalizatoare de 374 000 lei) ; I.C.R.M. (îm­prumuturi restante 1 milion lei ; O.C.L. Textile-încălțăminte 3,5 milioane lei ; O.C.L. metalo­­chimice 1,3 milioane lei etc In structura stocurilor de mărfuri, îndeosebi la sectorul de textile-încălțăminte, creat, nejustificat, stocuri s­au cu multiple consecințe negative asupra rentabilității unităților comerciale, în condițiile cînd la unele produse mult solicitate sînt încă greutăți în satisfacerea cererii populației. Astfel, la I.C.R.T.I. Craiova, în structura stocului de mărfuri de 204,1 mi­lioane lei sunt mărfuri greu vandabile în valoare de 7,1 mi­lioane lei — respectiv 3,48 la sută din volumul total (stocul de mărfuri greu vandabile la confecții reprezintă 6,87 la sută din totalul stocului la această familie de produse), 4,69 la su­tă la încălțăminte. De aseme­nea, la O.C.L. Textile-încălță­minte sunt mărfuri greu vanda­bile în sumă de 2,7 milioane lei. Stocarea îndelungată a unor mărfuri în rețeaua comercială, în special în depozitele cu ridi­cata, generează numeroase chel­tuieli neeconomicoase, mai ales că, de cele mai multe ori, ase­menea mărfuri sunt valorificate pe calea reducerii de preț. In (Continuare in pag. a tll-a). VASILE TO­ADER din cadrul comisiei economice a Comitetului județean Dolj al P.C.R. Un aspect cotidian de mun­i­re lucrează la asamblarea m­că la sectorul 3 montaj al U­zinei craiovene „7 Noiembrie“ așinilor agricole. Üillllllllll curier cotidian . O nouă tehnologie La Institutul de proiectări și cercetări miniere pentru lignit Craiova a fost elaborată o teh­nologie îmbunătățită de lucru în subteran, a­­vind ca rezultat creșterea productivității mun­cii și reducerea consumului specific de lemn de mină. Cercetările întreprinse în bazinul carbonifer Schitu Golești, din cadrul întreprin­derii miniere Cîmpulung, de către specialiști craioveni, au avut ca efect extinderea susți­nerii metalice a abatajelor cu front lung, reu­­șindu-se ca producția extrasă din aceste aba­taje să crească de la 36 la 70 la sută. Con­sumul specific de lemn a fost redus cu 15 la sută, iar productivitatea muncii a crescut, prin aplicarea acestui procedeu, cu 10 la sută.­ ­ Băilești, săptămînă cul­turală La Casa de cultură din orașul Băilești se des­fășoară o săptămînă culturală model. Printre manifestările cultural-educative ce au loc, a­­mintim : o seară de folclor („N-ați auzit d’un pian“), o conferință („Irigațiile — imperativ al agriculturii moderne“), o masă rotundă („Ti­nerețea unui oraș străvechi : Băilești«)» concursuri de muzică populară și ușoară, un spectacol folcloric intitulat „Firicel de cîntec românesc“ și altele. ¤ La sfat, despre turism La școala generală din comuna Breasta a a­­vut loc o manifestare într-un fel inedită : re­prezentanții agenției județene Dolj a O.N.T., au fost invitații cercului directorilor de școli (din aproape 10 comune din zona de nord-vest a județului) și ai unității de pionieri din loca­litate. Cu acest prilej, Nicolae Andrei, directorul agenției O.N.T., a vorbit despre organizarea activității turistice din județ, și a prezentat programul excursiilor din acest an. 1001 AR­TICOLE“ — așa se numește noul magazin deschis săptămînă aceas­ta in localul fos­tei unități de prezentare a mo­bilei din strada Kogălniceanu — Craiova. Unitate­­etalon, cu sistem mixt de autoser­vire și plată la vînzător, magazi­nul iși propune, totodată, sonda­rea permanentă a cerințelor cum­părătorilor în do­meniul mărfuri­lor de uz larg gospodăresc. Frumusețea covoarelor realizate de meșteșugarii de la cooperativa „Arta populară“, din Craiova este apreciată nu numai în țară, ci și peste hotare. La producția de serie a covoarelor înnodate cu 100 000—200 000 noduri/mp se adaugă în aceste zile un nou tip de covor cu 400 000 noduri/mp. De precizat că noul covor se realizează din mătase. Covoare de mare nodaj Adunare consacrată împlinirii a 25 de ani de la evenimentele din februarie 1945 In cadrul manifestărilor con­sacrate împlinirii a 25 de ani de la evenimentele din februa­rie 1945, ieri după-amiază, Co­mitetul municipal de partid Craiova a organizat în sala Fi­larmonicii de stat „Oltenia“ o adunare publică la care au luat parte reprezentanți ai organi­zațiilor de masă și obștești, oa­meni ai muncii din unitățile in­dustriale craiovene, conducători de întreprinderi și instituții, activiști de partid și de stat, vechi militanți ai mișcării mun­citorești, cadre didactice, stu­denți și elevi, invitați. Adunarea festivă a fost des­chisă de tov. Vintilă Turcu, secretar al Comitetului muni­cipal Craiova al P.C.R. Despre semnificația eveni­mentelor din februarie 1945, a vorbit tov. Ion Zăvăleanu, prim­­secretar al Comitetului muni­cipal de partid, primar al mu­nicipiului Craiova. După ce a evocat evenimen­tele care au urmat actului is­toric de la 23 August 1944, ac­țiunile de masă organizate de­­ muncitorii și țăranii muncitori din județul Dolj conduși de Comitetul regional Oltenia al Partidului Comunist Român, vorbitorul a spus : „Punctul culminant al luptei revolu­ționare a maselor popu­lare a fost atins în februarie 1945. Craiova a trăit zile de înalt eroism revoluționar. Mii de muncitori din fabrici și în­treprinderi, țărani muncitori, intelectuali și mici meseriași, comercianți și liber profesio­niști au participat în ziua de 17 februarie 1945 la primul asalt asupra Prefecturii, impunînd instalarea inginerului Nicolae Celac, în fruntea județului. For­țele reacționare au ripostat, a­­restînd pe aleșii poporului. Răs­punsul maselor populare a fost deosebit de puternic. In ziua de 24 februarie, mii de oameni ai muncii, veniți din toate părțile Olteniei, au organizat o puterni­că demonstrație luînd cu asalt Prefectura județului și, înfrun­­tînd rezistența reprezentanților reacțiunii, au ocupat prin forță localul Prefecturii, instalînd de­finitiv în conducerea județului pe ing. N. Celac. După ce a relevat pe larg par­ticiparea activă a populației la evenimentele din februarie 1945, vorbitorul s-a referit pe larg la noile realități ale României de azi — țară liberă și inde­pendentă, făuritoare a societății socialiste multilateral dezvol­tate. In continuare, tov. conf. univ. Popescu Nicolae Neculce, Ion Tigaie și Emil Stef au evocat aspecte ale luptei populației doljene din zilele lui februarie 1945. Adunarea publică s-a înche­iat cu un bogat program artis­tic prezentat de corul sindica­tului învățămînt și taraful de muzică populară al sindicatu­lui Uzinei „Electroputere“. Siluete arhitecturale în car­tierul Brazda lui Novac din municipiul Craiova Foto : Gh. Florian î­n 3: In pag. a IV-a :: WW J W W W W W WWWW W W WWW Producțiile animaliere sporite se obțin printr-o hrănire rați­onală. In ce mod gospodăriți și pregătiți furajele? O îndeplinirea angajamentelor g miș, generalizarea inițiativei m ■­șani de a obține în acest an cel ■ neconceput fără aplicarea între ■ de seamă îl ocupă furajarea la o seamă in actuala perioadă de si B chibzuință și pricepere în orga B In cadrul unui raid-anchetă B investigat modul cum sunt gos g Un prim popas l-am făcut la ®§ sectorul zootehnic al coopera­și­tivei agricole din Pred­ești. Din­­ propriile constatări, precum și p din discuțiile cu brigadierul g zootehnist Nicolae Negreț, cu­­§ îngrijitorul Gheorghe Arusandei fi și cu alți cooperatori, am pu­­­tut trage concluzia că la C.A.P. p­­ din Predești lipsurile privind re asigurarea și gospodărirea bazei fij furajere sunt de domeniul tre­fi­cutului. Cooperativa dispune de o efective care se cifrează la 420 p bovine, din care 149 V3ci, 165 p ovine, 273 porcine. Acum, cînd jos ne aflăm la începutul primăve­ri­rii, mai există în stoc circa ju­­­mătate din baza furajeră asigu­­r­rată anul trecut. Am urmărit in p ce măsură se respectă progra­­g mul­ de grajd întocmit de spe­­­cialiști, îngrijitorul Gheorghe Ill Arusandei a explicat cum pro_ g cedează zilnic pentru respecta­­­rea programului de grajd. — Dimineața, afirma îngriji­ luate de județul nostru ca răs­embrilor cooperativei agricole puțin 2500 litri lapte de la fi­gurui complex de metode zoo­țională. In acest context, crescă abulație, i se cer­­ o încercare vizarea procesului de producție, organizat în unele unități coo­podărite, pregătite și folosite totul, la ora 5 mă aflu pe linia grajdului. Fac curățenie timp de 20 de minute și apoi mă pre­­gătesc pentru muls, spălind va­sele și asigurînd tifonul de ca­re am nevoie. Dimineața, fiecă­­rei vaci ii dau in rație târîte amestecate cu șroturi și sare în cantitate de 2 kg.­ După ce predau laptele, scot gunoiul din grajd pentru a fi transportat la platformă. Aduc apoi nutrețu­rile din furajerie și le așez in iesle, cîte 4 kg lucerna de fie­care vacă. In timpul cut anima­lele consumă lucerna, continui să fac curățenie, să execut țe­­sălatul. Totodată, urmăresc ca vacile să consume apă cu­ pof­­tesc din jghiabul care se află­­ în grajd. La orele 15 dau ani­malelor cite 10 kg siloz de fie­care vacă. După ce execut mulsul de seară și mai fac o dată curățenie pe linia grajdu­lui, aduc și așez­­aiele pentru așternut. Respectînd acest pro­gram de grajd, în ultimele două puni la chemarea județului și­­„Drumul belșugului“ din ceare vacă furajată, sînt vîr­­de tehnice înaintate, în care un loc torului de animale, mai cu a forțelor, spirit gospodăresc, peratiste, redacția noastră a furajele, săptămîni, de la unele vaci în lactație am obținut zilnic cite 7 și 8 litri lapte. Un mod ciudat de ați face datoria ...Nu se poate spune că tova­rășii din conducerea cooperati­vei agricole din Seaca de Pă­dure nu cunosc și ei cum se gos­­podăresc și se prepară furajele, cum se întocmește și se respec­tă programul de grajd. Și, totuși, la Seaca de Pădure există o dife­­rență incredibilă între ceea ce se știe și ceea ce se aplică. La Răchita, C.A.P. de la Seaca de Pădure are un grajd populat cu taurine. Vizitîndu-i te aștepți să vezi materializate indicațiile date de la nivelul județului privind administrarea furajelor în stare pregătită. A. FRIGIOUT (Continuare în pag. a III-a) în — Cu timp în urmă, coloanele ziarului nostru au fost inserate concluziile plenarei Co­mitetului județean pen­tru cultură și artă pri­vind activitatea cultura­lă din 1969, relevînd atît reușitele cît și unele de­ficiențe ale acestui do­meniu. Vă rugăm, tova­rășe președinte, să defi­niți principalele preocu­pări de pe agenda de lu­cru a acestui an. — Aș vrea mai întii să relev revirimentul cultural semnalat în cîteva comune : Dăbuleni, Goicea, Daneți, unde au avut loc săptămîni sau decade cul­turale menite să instituie un statornic climat de activi­tate culturală. In aceste zile asemenea manifestare are loc la Băilești, după ce, cu timp în urmă, ea s-a desfășu­rat și la Calafat. In centrul preocupărilor noastre vor sta, ca obiective principale popularizarea princi­palelor documente de partid și de stat, a principiilor funda­mentale ale politicii interne și externe a partidului și guver­nului nostru, precum și o am­plă acțiune de răspîndire a cu­noștințelor ateist-științifice. Formele uzitate pentru atinge­rea unei eficiențe scontate : ci­cluri de conferințe, simpozioa­ne, mese rotunde, seri de în­trebări și răspunsuri, călătorii pe hartă, toate organizate con­form unei tematici orientative temeinice. In vederea intensifi­cării propagandei ateist-științi­fice, căminele culturale vor or­­ganiza, lunar, consultații, întîl­­niri cu oameni de știință și cul­tură, cu prilejul cărora vor fi abordate cele mai interesante probleme, ilustrate cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale. In colaborare cu comitetul ju­dețean al U.T.C. vom organiza la Craiova „Colocviul pentru tineret — ciclu de întîlniri lu­nare cu personalități ale știin­ței și culturii românești“. In comune cu un mare număr de intelectuali — Dăbuleni, Poiana Mare, Bîrca etc. — vor avea loc reuniuni cultural-științifice susținute prin simpozioane, conferințe, sesiuni de comuni­cări. Un loc deosebit îl vor ocupa manifestările prilejuite de ani­versarea centenarului nașterii lui V. I. Lenin, ce vor evoca personalitatea marelui gînditor și revoluționar, susținute prin montaje și seri literare, expu­neri și simpozioane, spectacole și cicluri de filme. Teatrul Na­țional va monta spectacolul cu piesa „Torente“ de Al. Stein, iar corul și orchestra Filarmo­nicii „Oltenia“ vor organiza două concerte adecvate eveni­mentului. 8 . Nu spunem o nou­ IE­tate afirm­înd că în do­ci­mentul culturii de ma­gi­că, în mod special, m­iș- ES­carea artistică de ama­ I­tori suscită, încă, dispu­­­­te. Se pare că anul tre­­­­cut, în unele comune ac­­ti­tivitatea artistică pro­st priu-zisă a marcat regre­ții se. Ce veți întreprinde­m pentru revitalizarea a­­­­cestui sector, cu o bo­­­­gată tradiție în satele­­ Doljului ? — Fără îndoială au existat unele sincope și de aceea ne propunem o relansare, pe te­melii viguroase, a mișcării ar­tistice de amatori. To absența ROMULUS DIACONESCU (Continuar­e în pag. a II-a) Direcții fertile în activitatea culturală Convorbire cu tot FLOREA FIRAN, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă . Un reper dinamic în revitalizarea mișcării artistice amatoare: festivalurile pe genuri de artă . Căminul cultural cunoaște preferințele publicului ? !­ in luna mai, Craiova găzduiește o manifestare de amploare: „Zilele Alexandru Macedonski“ . Festivalul artei profesioniste —o veritabilă premieră a stagi­unii artistice Vernisajul expoziției prilejuite de aniversarea actului istoric de la 6 Martie 1945 Arhivele Statului din Cra­iova și Muzeul Olteniei au des­chis seri, în holul Muzeului Ol­teniei, expoziția „25 de ani de la instaurarea primului guvern de largă concentrare democra­tică din istoria țării — 6 Martie 1945“. Despre semnificația organi­zării acestei expoziții a vorbit prof. Ilie Bogheanu, director la Arhivele Statului din Craiova. Deschiderea expoziției s-a fă­cut într-un moment jubiliar, la un sfert de veac de la luptele revoluționare din februarie 1945 care au culminat cu evenimen­tul luării prefecturii județului Dolj de către masele populare și instalarea primului prefect democrat. Expoziția cuprinde documente care vorbesc despre manifestă­rile revoluționare din Craiova și Oltenia în perioada cuprin­să între 23 August 1944 și mo­mentul instaurării primului gu­vern de largă concentrare de­mocratică din istoria țării de la 6 Martie 1945. Cele 50 de fotocopii după ziarul „înainte“, 24 după documente de la Arhi­vele Statului din Craiova și numeroase documente origina­le, selectate cronologic, consti­tuie­ însuflețitoare pagini de is­torie. Exponatele, documentare va­loroase, redau sugestiv zilele frămîntate ale acelor înflăcăra­te lupte revoluționare. Dintre acestea, se re­marcă documentele care înfăți­șează aspecte privind întruni­rile organizate de P.C.R. în zi­lele de 10 și 17 septembrie 1944 la cinematograful „Rio“ din Craiova, ca și de la adunările obștilor comunale de la sate care înlătură cu forța prima­rii ce slujiseră regimul anto­­nescian și aleg reprezentanții Frontului Național Democratic. Deosebit de interesante sunt și documentele care atestă acțiu­­­­nile muncitorilor pentru orga­nizarea sindicatului și alegerea comitetului de fabrică de la fabricile Brătășanu, „Oltenia“, „Traiul“ și „Barbu Drugăț", de la „Semănătoarea“, „Scrisul Românesc“, C. F. R. Numeroase documente ilustrează acțiunile maselor țărănești pentru împăr­țirea pămînturilor, întrunirile muncitorești revendicative ca­re au dat tărie neuitatului fe­­bruarie revoluționar. Expoziția constituie o oglindă vie a luptelor maselor din Ol­tenia și Craiova, conduse de comuniști, pentru instaurarea primului guvern de largă con­centrare democratică din isto­ria țării, o vibrantă și emoțio­nantă lecție de patriotism. P. MONDOC 4

Next