Inainte, martie 1970 (Anul 27, nr. 7773-7798)

1970-03-31 / nr. 7798

J k MARTI 31 MARTIE 1970 ANUL XXVI Nr. 7798­4 PAGINI 30 BANI DIN NOU PRINTRE CEI CARE AU PORNIT INIȚIATIVA ■ Cele aproximativ 110 tone metal economisite în lunile ianuarie-fe­­bruarie a.c. constituie un început promițător dar ne­concludent în raport cu re­sursele interne. H Reconsiderăm­ în perfecționarea tehnologiei de fabricație ■ Un mare dinamism muncii politice de masă ! Cu aproape două luni in ur­mă, constructorii de transfor­matoare de la Uzina „Electro­­putere" Craiova au pornit, după cum se știe, valoroasa iniția­tivă „Pe produs — consumuri specifice cit mai reduse". Ei și-au asumat angajamentul ca prin proiectarea și reproiecta­­rea unor produse, perfecționa­rea tehnologiei și folosirea ju­dicioasă a materialelor, să e­­conomisească în plus, față de sarcina de plan pe anul curent, circa 60 tone metal. Ce ecou a avut în rîndul mun­citorilor, inginerilor, tehnicieni­lor, maiștrilor, dispecerilor din fabrică, această inițiativă care au răspuns celelalte co­l­­lective din unitățile economice ale județului Dolj? Care sunt primele rezultate obținute ? nu­ Cu aceste întrebări am reve­printre constructorii de transformatoare, dorind să a­­flăm un răspuns cit mai edifi­cator. „Ca întotdeauna — ne relata maistrul Tudor Pădeanu, secretarul comitetului de partid pe fabrică, — comuniștii, prin exemplul lor personal, au por­nit o largă acțiune de mobili­zare a celorlalți salariați pen­tru descoperirea și punerea în valoare a unor noi rezerve in­terne, gospodărirea judicioasă, chibzuită, a fiecărui gram de metal. De altfel, s-a indicat or­ganizațiilor de bază să dezbată în adunările generale obiectivele inițiativei și, în funcție de spe­cificul fiecărui compartiment de lucru, să se stabilească măsu­rile politice, tehnice și organi­zatorice pentru îndeplinirea an­gajamentului asumat". La adunarea generală a orga­nizației de partid nr. 23, din ca­drul serviciului tehnolog-șef, s-au analizat cu înalt simț de răspundere, cu competență, multiplele aspecte legate de di­minuarea consumurilor specifi­ce de materiale și, îndeosebi, de metal. Pe această temă, in­ginerul Ion Ciulin, șeful birou­lui tehnologic, a prezentat un referat în care s-au scos în e­­vidență, pe lângă realizările ob­ținute, numeroase insuficiențe în domeniul mecanizării opera- AUREL POPESCU (Continuare în pag. a III-a) CPE PRODUS­CONSUMURI SPECIFICE CIT MAI REDUSE Timp de două zile, sîmbătă și duminică, s-a desfășurat la Craiova și Poiana Mare prima ediție a Festivalului muzicii corale din județul nostru, ma­nifestare care a prilejuit o utilă trecere in revistă a unui bogat potențial artistic. Sala Filarmo­nicii de stat „Oltenia“ a găz­duit deschiderea festivă și con­certul inaugu­ral, în prezența a numeroși iu­bitori ai muzicii corale, prof. Florea Firan, președinte al Co­mitetului jude­țean pentru cul­tură și artă, subliniat mesa­­­jul acestei fru­moase inițiative cu implicații imediate in va­lorificarea moș­tenirii cultura­le. Evenimen­tul artistic a fost onorat de prezența a nu­meroase pe­rsonaliliăți ale vieții muzicale corale din țară. Au răs­puns invitației: prof. Dumitru D. Botez, maestru emerit al artei, cunoscutul compozitor, dirijor și pedagog oltean Ni­colae Lungu, recent omagiat sub cupola Ateneului Român pentru activitatea-i îndelun­gată, Constantin Palade, Ion Alexandrescu, Victor Popescu, Nicolae Oancea, Constantin Ro­­mașcanu, Nelu Ionescu și Mi­hail Bîrcă — reprezentanți de seamă ai artei corale românești. Concertul inaugural a revenit corului Filarmonicii craiovene dirijat de Alexandru Racu. Am ascultat cu emoție un concert alcătuit, în special, din crea­țiile oaspeților, piese corale de mare virtuozitate. Ca un omagiu adus maestrului Nicolae Lungu, fiu al Olteniei, corul a prezentat „Alunelul oltenesc“, „Sub poale de codru verde“, „Foaie verde leuștean“, parti­turi antologice din creația sa, remarcabile prin discursul mu­zical generos, de largă accesi­bilitate, prin bogăția și origina­litatea inspirației folclorice. Evoluțiile soliștilor Ileana Pe­­trescu, Anișoara Isailă, Ileana Balint, C. Andrei au transmis fiorul cald, înălțător, vibrant al cîntecelor interpretate, con­­firmînd posibilități etalate și cu alte prilejuri. Prima zi a festivalului s-a încheiat cu un reușit colocviu pe tema: „Elemente de tra­diție în viața corală a Craio­­vei și puncte de vedere pentru activitatea de perspectivă". Cu acest prilej, profesorii­­ Boris Chelaru a susținut un expozeu despre „începuturile și dezvol­tarea activității corale în Cra­iova“ ; Ion Ștefan a vorbit despre corul sindicatului învă­­țămînt, care în curînd va ani­versa 25 de ani de activitate, Florica Chirea a prezentat PAICA MONDOC (Continuare în pag. a III-a) 0 interesantă inițiativă: Festivalul muzicii corale Corul Casei de cultură a studenților din Craiova I^WWW W WW W WWW' citadine /WWWWWWWSA^V Prietene, care e pomul tău? — Asta e a lu’ Ion, cel de dincolo al Leanăi, iar nucul a lu’ Alexandru. Mă plimbam cu bătrînul învățător prin gră­dină și îmi dădeam seama că el statornicise un fel de legătură între pomii pe care mi-i arăta și copiii lui, acum plecați prin școli și la meserie să-și facă un rost. In anii în care se născuseră copiii, el plan­tase cite un pom în preajma casei , după un obicei ajuns din moși strămoși pină la el. Se culegea cu bucurie poamele cînd se pîr­­guiau și știa precis biți ani are mărul, ciți cireșul și ci­i nucul. Mi-am amintit Ieri de bătrînul învățător din Dăbuleni făcînd, ca de obicei, o raită prin piață și văzînd cu cită omenească bucurie și cu cită grijă își alegeau oamenii din stire pomii pe care vor să-i planteze în preajma ca­selor, în grădini sau pe aleele dintre blocurile tinerelor cartiere ale orașului. Am văzut apoi în preajma liceului „Tudor Arghezi“ cîțiva­ șco­lari greblînd rondurile cu flori, gindindu-se, poate, că așa făcea și poetul, sus la Mărțișor ; am văzut cîteva gospodine pe strada Nanterre plantînd tufănică, să crească gard viu, ocroti­tor pentru panselele și petuniile ce vor în­flori în preajma blocurilor. Primăvara aceasta atît de așteptată a venit exploziv, a inundat timpurile cu zăpada miei­lor, a îndemnat satele să iasă la semănat, la plantat. Pe marginea șoselelor, în sate, hîrle­­țele mușcă din pămîntul aburind și fac lăca­șuri pentru rădăcinile pomilor. Pepinierele din județ ne-au pus la dispoziție 60.000 de puieți care vor deveni peste cîțiva ani pomi fructi­feri, pomi ornamentali și, împreună, livezi sau păduri. Silvicultorii din ocoale și-au propus să refacă în acest an 1100 de hectare de pă­dure. Podgorenii vor să lărgească perimetrele podgoriilor cu 400 de hectare. Unul din gesturile care-l înnobilează pe om ol descoperim atunci cînd plantează. Silvicultorii dau viață tinerelor păduri convinși că lemnul lor va sta la îndemîna generațiilor viitoare. Bătrinii plantează pomi fructiferi fără să se gindească cine se va bucura de roadele și de umbra lor răcoroasă. Tinerii plantează arbuști, fericiți că mîine trecînd pe­îngă lotul unde muncesc entuziasmați In această primăvară, vor putea spune : „Uite, ăștia sînt pomii noștri !“. Trec printre blocurile din Calea București în fiecare după-amiază și văd oamenii (mun­citori la Electroputere, turiști, meșteșugari) plantînd plopi și platani. Copiii se Îngrămă­desc în preajma lor și ii privesc cu seriozitate sau le dau ajutor. Ridic privirile spre ferestre și dacă zăresc pe cineva contemplînd acest ta­blou simt nevoia să-l întreb — Prietene, care e pomul tău ? LUCIAN ZATTI H Ceferiștii din atelierele­­­­­ Depoului de locomotive gg g­ Craiova au încheiat anul­­· g .1969 cu succese de seamă g g în domeniul reparațiilor — g H 22 reparații generale la l­­­g 5­comotivele Diesel-electrice, g g 35 reparații cu ridicare în g #§ depou pentru același tip g g de locomotive și 47 repa­­g g­rații accidentale. Pentru g J anul 1970, sarcinile de plan­g g în depou sporesc cu 6 la g g sută în condițiile diminuă­ g g­rii cheltuielilor cu 1,35 g g procente. In clișeu : aspect g g din activitatea cotidiană a g g ceferiștilor din atelierele g ^ Depoului. Inspectoratul școlar județean confirmă cele semnalate de un grup de cetățeni din comuna Brabova în legătură cu starea total necores­punzătoare a localului de școală din satul Urdinița. Organele locale au luat măsuri urgente de întocmire a documentației pentru con­struirea, în vara acestui an, a unui nou local de școală. Tov. Ioan Vlădescu din comuna Ciutura ne solicită să-i răspundem la întrebarea : in ce condiții se poate angaja ca meseriaș la o coope­rativă agricolă de producție. In cazul în care vă angajați și înche­iați contract de muncă cu unitatea, beneficiați de toate drepturile pre­văzute în Codul Muncii. Angajarea o puteți face și prin transfer. De menționat că C.A.P.-ul poate acorda alocație de stat numai dacă adu­narea generală a hotărît aceasta. Tov. Anastasie Cojă din strada Jiului nr. 98 ne-a rugat să ne interesăm dacă această arteră de circulație va fi modernizată in acest an. In răspunsul primit din partea Consiliului popular municipal se specifică că în planul de reparații curente strada Rîului nu este cu­prinsă și nu se pot executa, deci, lucrările solicitate de cetățeni. Chestiunea aceasta s-ar putea rezolva, deocamdată, parțial, prin inițierea — de către cetățeni în frunte cu deputatul lor — a unor ac­țiuni de muncă patriotică, pentru amenajarea și repararea străzii. Au îndeplinit planul trimestrial Entuziasta în­trecere pentru în­deplinirea exem­plară a angaja­mentelor asumate de către organiza­ția județeană de partid Dolj, ca răspuns la che­mările lansate de organizațiile jude­țene de partid Brașov și Timiș, capătă cotidian valențe noi, în fa­brici și uzine, pe șantiere, colecti­vele de oameni ai muncii, mobiliza­te de exemplul creator al comu­niștilor, raportea­ză izbînzi noi în primul bilanț trimestrial al ul­timului an al cin­cinalului. O pri­mă veste sosită de la metalurgiș­­tii ceferiști din uzina craioveană de material rulant ne aduce vestea că prin organiza­rea superioară a producției și a muncii, sarcinile primului trimestru al anului 1970 au fost îndeplinite înainte de termen. Sporurile mari la productivitatea muncii au permis acestor harnici „chirurgi“ ai lo­comotivelor Die­­sel-electrice să ob­țină sporuri mari la productivitatea muncii și o cali­tate corespunză­toare a producți­ei. O veste simila­ră ne anunță că, la Combinatul chimic, muncitorii și cadrele tehnice­­inginerești din fa­bricile de acid a­­cetic, acetilenă din gaz și acetal­­dehidă au înde­plinit cu 11 zile înainte de termen sarcinile de plan la producție, iar în această vreme întregul colectiv al Combinatului chimic Craiova își consemnează iz­­bînda hărniciei — planul trimestrial realizat înainte de termen. La Fabrica industrializare de a laptelui Craiova, Fabrica de conser­ve Calafat, în ca­drul secției de in­dustrializare a pă­sărilor — unități ale Combinatului industriei alimen­tare Dolj, sarcini­le de plan reve­nite în primul tri­mestru al anului au fost îndeplinite înainte de termen, în scrisoarea a­­dresată de către redacției colecti­vul secției de in­dustrializare a pă­sărilor Craiova se subliniază că, dată cu îndeplini­o­rea indicatorilor de plan, colectivul condus de ingine­rul I. Trăznitu es­te hotărît ca pînă la sfîrșitul primu­lui trimestru al a­­cestui an să livre­ze suplimentar în­că 30 tone carne de pasăre. Rodnică este și întrecerea munci­torilor și cadrelor tehnico-inginerești din sectoarele de producție ale U­­nității de exploa­tare și industria­lizare a lemnului Craiova, colectiv care raportează importante reali­zări în livrarea de produse de material lemnos la export, creșterea produc­în­tivității­­­ luncii, simultan cu înde­­­plinirea integrală prevederilor planului trimes­trial. '-W.V.’V.V.WWAV.V.V.WAV.WW. BftTTf*TJ * sport» i Un rezultat neconcludent 1 Meciul atacu­rilor sterile In pag. a ll-a vwwvwwwvwwwwww iww^wiwywwwwwwwwwwywwww T Condițiile au fost create. De ce nu se acționează energic la plantatul răsadului în salarii? Prin eforturi deosebit de susținute, mii de țărani coo­peratori, avînd alături echipe compacte de muncitori cali­­ficați de la I.S.C.M., T.C.C., atelierul întercooperatist Craiova, întreprinderile pen­tru mecanizarea agriculturii, etc., am­ reușit să construiască 12 centrale termice și sere înmulțitor în care să se poată produce răsadul de tomate timpurii pentru 120 de hec­tare de solarii. La tempera­turi adesea cu mult sub zero grade, s-au sudat zeci de kilometri țevi, s-au plantat stîlpi de susținere și s-a fer­tilizat terenul. La ora actuală, peste șase milioane răsaduri, îngrijite cu multă atenție în serele înmulțitor, sunt gata pregă­tite pentru a fi plantate sub folia de polietilenă. La Ce­tate, Maglavit, Ghidici, Li­­pov și Băilești, ca de altfel și la Goicea Mare și Ostro­­veni, au și fost aduse în sola­rii primele răsaduri, plantîn­­du-se 14 hectare. Cu același elan muncesc în aceste zile și legumicultorii din Bîrca, Horezu Poenari, Grecești și Gighera, unde se zorește tot mai mult plantatul răsadului de tomate timpurii în sola­­riile amenajate în cadrul fer­melor legumicole. Din întreaga suprafață de solarii, amenajată în diferite cooperative agricole de pro­­ducție, au fost plantate pînă acum 20 de hectare, urmînd ca, pe măsură ce se pregă­tește terenul, să fie scos în totalitate răsadul produs special pentru acest sistem de cultură. Regretabil este totuși fap­tul că în multe ferme inter­­cooperatiste și sectoare legu­micole ale cooperativelor a­­gricole, acțiunea de plantare a răsadului în solarii con­tinuă să fie tărăgănată în mod cu totul nejustificat. Așa, de pildă, la Castranova, Locusteni, Bîrca și Dobro­­tești ritmul acestei impor­tante lucrări imită mersul melcului. In vreme ce la ferma intercooperatistă din Foișor, plantatul se află abia la început, în solarul coope­rativei amintite au fost fă­cute deja plantări pe 1 ha. Deși aproape 100 de hec­tare solarii sînt pregătite pentru a primi răsadul, ac­țiunea de plantare întîrzie în foarte multe cooperative agricole, cum sînt cele din Izvor, Rast, Băilești („23 August“ și „• i Mai“), Dobro­­tești, Giur­gița, Curmătura, Mîrșani („Drumul belșugu­lui“ și „Octombrie roșu“). Condițiile obținerii unor producții timpurii de tomate și a rentabilității acestor importante obiective au fost create peste tot. Rămâne nu­mai ca specialiștii și consi­liile de conducere, sprijiniți de comitetele comunale de partid, să țină cont de aceste deziderate și să energie pentru a acționeze încheia plantatul cit mai grabnic, astfel nncit să se poată răs­plăti eforturile depuse pe timpul iernii de cei care au muncit fără răgaz pentru a preda în termen noile obiec­tive legumicole. FLOREA STAICU La Craiova . Acțiune de com­pletare a fondului de marfă la confec­țiile pentru copii Timp de trei zile, în spațioa­sele săli ale Fabricii de con­fecții și Casei de mode din Craiova, s-a desfășurat acțiunea de completare a fon­dului de marfă pentru tri­mestrul IV al anului curent și trimestrul I al anului viitor. La această acțiune­ au parti­cipat reprezentanții întreprin­derilor comerciale cu ridicata pentru textile și încălțăminte din întreaga țară, ai fabrici­lor de confecții Craiova, „Mondiala“ — Satu Mare, Focșani, marilor magazine din Capitală — „Victoria“, „Rom­­arta“ și „București“, ai u­­nor fabrici furnizoare de materii prime cum sunt : „Partizanul“ — Brașov, „In­tegrata“ — Constanța, „Azu­­ga“ etc. Constituind în exclusivitate furnizoarea de confecții pentru copii, moderna fabrică de confecții craioveană­­ a pre­zentat cu un număr de 90 modele de paltoane, bucurîn­­du-se de aprecierea reprezen­tanților comerțului.­ ­ Lectorat pe teme de educație cetățenească In cadrul lectoratului de pe lingă comitetul sindicatului de la Combinatul de confecții — Craiova a fost inițiat un ciclu de expuneri pe teme de educație cetățenească. Al șa­selea lectorat din acest ciclu, care se va ține azi, marți, la orele 14,30, are drept temă : „Femeia muncitoare — mamă și soție. Drepturile și înda­toririle membrilor de fami­lie“.­ ­ Curs cu tehni­cienii veterinari Ieri s-a deschis la Casa a­­gronomului din Craiova un curs cu tehnicienii de la circumscripțiile și dispensa­rele comunale veterinare, pe tema „Măsurile sanitar-vete­­rinare ce urmează a fi luate pentru prevenirea bolilor de reproducție a animalelor”. Cursul se desfășoară în două serii și va fi urmat de peste 100 tehnicieni veterinari. S-au încheiat împăduririle de primăvară Silvicultorii din județul Dolj au încheiat campania Împă­duririlor de primăvară. Su­prafețele împădurite se ridică la 450 ha, cu 70 ha mai mult decit prevedea planul. Cele mai mari suprafețe s-au îm­pădurit la ocoalele silvice Ca­lafat și Sadova. Ponderea o dețin Împăduririle efectuate cu plopi euroamericani și sal­­cimi. „Decada elevului« Sub egida Casei de cultură din Băilești s-a desfășurat o interesantă decadă cultural­­educativă, dedicată celor a­­proape 1000 de elevi ai orașu­lui. S-au prezentat, cu acest prilej, diverse expuneri pe teme de orientare școlară și profesională, simpozioane și mese rotunde cu subiectele „Școală și producție“ și „Con­tribuția tineretului la dezvol­tarea patriei“. Totodată, avut loc un concurs „Să re­­­cunoaștem orașul“ (pe baza unui documentar alcătuit de cercul cinefililor) etc. In încheierea decadei ele­vului s-a prezentat un amplu și variat program artistic, susținut de formațiile de ama­tori ale casei de cultură din localitate.­ ­ Spectacol cu piesa „Rețeta fericirii« Aseară, Teatrul de stat din Pitești a prezentat in sala Teatrului Național din Craio­va spectacolul cu piesa „Re­țeta fericirii“ de Aurel ranga. Direcția de scenă Ea­­a­­parține lui Mihai Radosla­­vescu. S-au remarcat in mod deosebit actorii Lucia Boga, Alexandru Morariu, Adina Rad­u, Elena Gurgulescu, Con­stantin Zărnescu, curier cotidian I

Next