Inainte, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7875-7901)
1970-07-15 / nr. 7887
1 íe l MIERCURI 15 IULIE 1970 ANUL XXVI NR. 78874 PAGINI 30 BANI vAmv.mvMmw.vAvwAW Proletari din toate țările, unitivâ I Programul de investiții un amplu domeniu de a fsa ^mman a $a & m activități și inițiative Unul din compartimentele care au solicitat plenar eforturile noastre în cadrul actualului plan cincinal au fost investițiile. Pe baza directivelor Conferinței Naționale și Congresului al X-lea al partidului, Doljului s-au revenit sarcini deosebit de mari. Astfel, în acest an de legătură dintre cele două cincinale — anul 1970, în vederea construirii de noi obiective economice și socialculturale, atît în industrie cit țt în agricultură, județului nostru ii revine o valoare de investiție de circa 2,5 miliarde lei. Peste 60 la sută din aceste fonduri sunt concentrate în industrie, transporturi, comerț etc, iar aproape 40 la sută în agricultură, pentru construirea unor noi sisteme de irigații, îndiguiri, desecări, precum dezvoltarea sectorului zootehninic. Prin începerea lucrărilor la fabricile de transformatoare mici și celule electrice prefabricate de la Filiași și Băilești, orașele respective vor cunoaște o dezvoltare mai accentuată. Totodată, s-au alocat fonduri importante pentru finanțarea obiectivelor socialculturale — peste 2300 apartamente, spitalul cu 1000 de paturi, continuarea lucrărilor la Teatrul Național Craiova,44 săli de clasă, dezvoltarea lucrărilor de gospodărie comunală etc. Pe baza indicațiilor conducerii de partid și de stat, comuniștii din județul nostru, oamenii muncii din marile unități de construcții au întreprins o serie de acțiuni și măsuri pentru cheltuirea cât mai eficientă a fondurilor alocate în vederea asigurării condițiilor de dare în folosință, la termenele stabilite, a obiectivelor planificate, încă de la începutul acestui an, Comitetul județean de partid a urmărit îndeaproape felul cum titularii de investiții rezolvă o seamă de probleme majore ce le revin în acest sens și anume : pregătirea documentației de execuție a lucrărilor, eliberarea amplasamentelor, contractarea utilajelor din țară și la import, participarea la desfășurarea lucrărilor de organizare a șantierelor în vederea executării in mod ritmic a obiectivelor planificate. Prin comisia economică a Comitetului județean de partid s-au organizat periodic analize la care au participat beneficiari, constructori și proiectanți — prilej cu care s-au rezolvat operativ unele neajunsuri în viața șantierelor și s-a impulsionat execuția lucrărilor în special a celor cu termen de punere în funcțiune în această perioadă. Măsurile luate încă din luna noiembrie anul trecut, pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului județean de partid, ne-au dat posibilitatea ca la începutul anului 1970 să dispunem de documentația de execuție pentru lucrările din industrie, în proporție de circa 84 la sută și aproximativ 100 la sută în prezent. In agricultură, nivelul de asigurare cu documentație de execuție era de circa 05 la sută la 1 ianuarie 1970 și s-a reușit, pe baza unei munci temeinice, să se asigure integral pe parcurs cu excepția celei necesare lucrărilor de irigații din sistemul Sadova — Corabia. A intrat în practica biroului Comitetului județean de partid ca membrii săi să fie prezenți în șantiere pentru a da un ajutor efectiv organelor și organizațiilor de partid, cadrelor de conducere ale unităților de construcții în aplicarea măsurilor impuse de procesul înnoitor al activității de investiții. Totodată, aceștia au ajutat organizațiile de partid din șantiere la aplicarea în viață a indicației conducerii de partid privind creșterea numerică și calitativă a acțiunii de primire în partid a celor mai înaintați muncitori și cadre tehnico-inginerești, îmbunătățirea permanentă a stilului și metodelor de muncă, asigurînd astfel creșterea rolului și competenței organizațiilor de partid în conducerea și îndrumarea activității de construcții-montaj și proiectare. Trebuie, de asemenea, scos în evidență ajutorul pe care organizațiile de partid din șantiere l-au primit din partea colectivelor constituite la nivelul Comitetului județean de partid și Comitetului municipal de partid Craiova în vederea găsirii unor forme adecvate de mobilizare a comuniștilor, muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor la realizarea integrală a sarcinilor de plan, la depășirea angajamentelor luate. Măsurile organizatorice, economice și politice întreprinse în acest domeniu au creat condiții, în marea majoritate a șantierelor, pentru înfăptuirea unui ritm susținut de execuție. Acest ritm a însemnat punerea în funcțiune, la întreaga capacitate, a unității noi de îngrășăminte din platforma Combinatului chimic Craiova, fabricile de bere și produse lactate ale Combinatului industriei alimentare Dolj, fabrica de beton celular autoclavizat, hotelul turistic „Jiul" Craiova etc. Analizele efectuate în acest domeniu au evidențiat faptul că la unitățile de construcții care și-au îndeplinit sarcinile de producție — întreprinderea șantier-construcții-montaj Craiova, întreprinderea de construcții căi ferate Craiova și întreprinderea de construcții în transporturi a existat o preocupare susținută din partea organelor și organizațiilor de partid, a comitetelor de direcție, pentru organizarea activității și urmărirea indicatorilor tehnico-economici atît la nivelul întreprinderilor, cit și la subantreprize și unități. Totodată, la indicația biroului Comitetului județean de partid, pentru impulsionarea ritmului de execuție și rezolvare operativă a unor probleme privind aprovizionarea tehnico-materială, asigurarea de soluții eficiente în proiectare, livrarea de utilaje tehnologice din țară — în cadrul noilor șantiere s-au constituit comandamente care urmăresc coordonarea și mobilizarea tuturor forțelor capabile să-și aducă contribuția la execuția acestor obiective. Deși în comparație cu nivelul de înfăptuire a programului de investiții, revenit în primul semestru din cel de-al patrulea an al cincinalului, în perioada ianuarie-iunie 1970 am obținut rezultate mai bune — un spor la valoarea planului de investiții de 240,7 milioane lei, din care la structura construcțiimontaj 147,5 milioane lei, totuși activitatea din primul semestru nu poate fi apreciată ca satisfăcătoare. Din cauză că unii beneficiari și titulari de investiții — unitățile Consiliului popular județean/ fabricile noi ale Grupului de uzine pentru aparataj și mașini electrice Craiova, dezvoltarea Uzinei „7 Noiembrie“, Sistemul de irigații Sadova-Corabia etc — nu au pregătit din timp documentația, realizările din această perioadă sunt sub sarcinile de plan. Pe șantierul Sistemului de irigații Sadova-Corabia, de exemplu, obiectiv ce se execută prin cooperare, s-a tergiversat în mod cu totul nejustificat rezolvarea problemelor privind documentația — fapt care a dus la întîrzierea lucrărilor și nerespectarea graficelor de execuție. Neajunsurile din cadrul activității unor titulari de investiții, cît și de pe o serie de șantiere au însemnat, în ultimă instanță, omisiuni și dereglări în mecanismul economic al investițiilor, la lucrările industriale, adoptarea în proporție mare de soluții clasice și metode greoaie de execuție care dublează consumul de manoperă la locuințe ; totodată, la marea unitate de construcții pentru irigații prin cooperare, datorită opticii greșite, manifestată de factorii de răspundere ai constructorului și beneficiarului, s-au înscris în grafice sarcini de producție necorespunzătoare. Recenta plenară a Comitetului județean de partid care a analizat măsurile ce se impun în atenția organelor și organizațiilor de partid, comitetelor de direcție din întreprinderile (Continuare in par? III a) Ing. CONSTANTIN BABALAU, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. Rapsodie în beton și oțel.Foto: FI. Roșoga >.V.W.,A.VV.W.W.W.W.,AWIV.WAWAVAVW...VAV...V, ■ v £ ■*» I «w - -*sss, V-~ „*****»* ****............. ; "i; j 5 : 5 \ : g:;: j 9 Expoziție itinerantă Ieri după masă, sub egida Comitetului județean pentru cultură și artă, la Muzeul »»Oltenia«, a avut loc vernisajul expoziției itinerante, „LEMN ȘI DEZVOLTAREA ELECTRIFICĂRII IN U.R.S.S.« Deschisă în cadrul acordurilor culturale dintre țara noastră și Uniunea Sovietică, expoziția reunește aproape 30 de tablouri, grafice și diapozitive care înfățișează privind aplicarea ideilor aspecte lui Lenin în domeniul electrificării și dezvoltarea creatoare a acestora în anii puterii sovietice. Cuvîntul inaugural a fost rostit de prof. Radu Popovici, vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă. La vernisaj au fost prezenți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, precum și numeroși locuitori ai municipiului Craiova, în Piața centrală din Craiova . A început construcția unui mare complex comercial La Craiova, în perimetrul noii Piețe centrale din Calea București, au început lucrările de construcție a unui mare și modern complex comercial, prevăzut cu parter și etaj, complexul va dispune de un magazin alimentar și unul pentru desfacerea produselor metalo-chimice, bufet, cofetărie, magazin de textile, un sediu foto-pronosport și un magazin de legume-fructe. Suprafața comercială a noului complex va fi de 2554 mp. Volumul lucrărilor urmează a fi realizat astfel Incit, la sfârșitul semestrului I din anul viitor, obiectivul să poată fi pus la dispoziția publicului. In momentul de față constructorii Trustului de construcții locale Craiova au atacat deja fundațiile noului edificiu, pe toată întinderea sa. AD. F. % Producții de 3 300 kj grîu la hectar De la cooperativa agricolă din Valea Stanciului am primit vestea că griul a fost recoltat de pe 200 hectare din cele 600 cultivate. Producția medie parcele, obținută de pe unele cum sunt cele din punctul „Tufa“, a depășit media de 3300 kg la hectar. Imediat după recoltat, cooperatorii din Valea Stanciului, sprijiniți de mecanizatori, însămințează culturi duble în miriște. După cum bine este cunoscut, prin lege, s-au acordat atribuții sporite organelor locale ale administrației de stat în legătură cu arhitectura și sistematizarea localităților, acestea avînd sarcina de a urmări și impune aplicarea principiilor de sistematizare urbană și rurală, folosirea rațională a teritoriului și a dotărilor existente, valorificarea potențialului economic și peisagistic, în scopul dezvoltării armonioase a tuturor localităților. Acțiunea de sistematizare, o acțiune de mari proporții, asigură — prin studii corespunzătoare —o judicioasă repartizare a forțelor de producție în cadrul rețelei de localități urbane și rurale. In baza planurilor de sistematizare a localităților din mediile urban și rural, acestea trebuie să se încadreze organic în ansamblul dezvoltării fiecărui județ In parte și In particular, in relațiile de intercondiționare cu așezările limitrofe, urmărindu-se crearea unor localități bine echipate și dotate, în raport cu mărimea și importanța pe care o reprezintă, astfel ca să se poată obține o eficiență a tuturor elementelor componente. In anii 1968 și 1969 s-a desfășurat acțiunea de delimitare a vetrelor localităților, element de bază în stabiirea posibilităților de sistematizare și dotare cu lucrări tehnico-edilitare economice a fiecărei unități administrative. La aceste lucrări, care au solicitat un mare volum de muncă, au participat specialiști și lucrători din aparatul de resort al comitetului executiv al Consiliului popular județean. Odată stabilite vetrele de sat, consiliile populare locale au putut trece la rezolvarea corectă a amplasării construcțiilor ce urmează a se executa, în vederea dezvoltării armonioase a fiecărei localități. In acțiunea de întocmire a schițelor de sistematizare localităților, pînă în prezent a s-au executat 130 de ridicări topografice, urmînd ca pînă la finele acestui an să se ajungă la 192. Se prelimină ca pînă în anul 1972, să se întocmească materialele topografice pentru toate localitățile județului. In ceea ce privește schițele de sistematizare, s-a întocmit un număr de 37, iar pînă la sfîrșitul acestui an vor mai fi executate schițe pentru încă 46 de localități. Au fost elaborate schițele de sistematizare pentru municipiul Craiova — in prezent in curs de reactualizare — și ale orașelor Calafat, Băilești și Filiași. Pentru orașul Segarcea, schița de sistematizare se află în lucru. Au mai fost întocmite, în cursul anului precedent, schițe pentru localitățile Ișalnița, Rast, Bechet, Poiana Mare, Dosa, Gighera, Negoiu, Piscu Vechi, Goicea, Amărăștii de Jos și altele. In prima jumătate a acestui an, s-au executat schițe pentru sistematizarea a încă 11 comune. Aceste documente au fost larg discutate în comitetele executive ale consiliilor populare locale și în prezent sînt în posesia organelor locale ale administrației de stat, pentru a se putea trece la transpunerea lor în practică. ST. ARDEI BANU Azi vă Informăm despre * Azi vă Informăm despre Acțiuni privind sistematizarea localităților urbane și rurale Vizita președintelui Republicii Africa Centrală, generalul Jean Bedel Bokassa . A Trimișii Agerpres, Mircea S. Ionescu și Nicolae Crețu, transmit, în cea de-a patra zi a vizitei în țara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoțesc, precum și Marea Mănescu vicepreședinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin țară. Oaspeții sunt însoțiți de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locotenent Constantin Popa, adjunct al șefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerariului — orașul Pitești. Pe platforma unde se află amplasata un modern cimstinat Petrochimic o fabrică de negru de fum și una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeții din Republica Africa Centrală sînt întîmpinați de Gheorghhe Năstase, președintele Consiliului popular județean Argeș, de primarul municipiului Pitești, Alexandru Popescu, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcțiune la sfîrșitul anului trecut. Însoțit de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului industriei petrolului, și de Victor Nica, directorul general al rafinăriei, oaspeții vizitează principalele instalații. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extracție prefracționare și hidrofinare a benzinei, se dau explicații în legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Sunt prezentate apoi produsele principale care se realizează aici: benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară și unele semifabricate utilizate in industria petrochimică, printre care și sulful extras prin procedee originale din petrolurile sulfuroase distilate aici în instalații adecvate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii — Complexul de cracare catalitică ale cărei instalații vor contribui la valorificarea superioară a bogățiilor petrolifere argeșene. Străbătînd apoi centrul Piteștiului, oaspeții ajung în zona industrială din partea de nord a orașului, unde se află numeroase unități ale industriei ușoare , Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, fabrica de bere și fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, unde oaspeții iau cunoștință de procesele tehnologice în mare parte mecanizate și automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale județului este transformat în garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase și alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziției permanente a combinatului. Are loc aici o discuție asupra posibilităților de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăție de care dispune tînărul stat din centrul continentului african. Produsele Combinatului piteștean sunt cunoscute în peste 100 de țări ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteștiului se face un scurt popas la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producție în vara trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente După vizitarea platformei industriale piteștene președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun, în timpul dejunului, președintele Consiliului popular județean Argeș și președintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare, pa multiple între cele două țări, planuri, pentru pale și înțelegere intre popoare. •41 Apoi, străbătînd pitoreasca șosea națională Cîmpulung- Rucăr-Bran, oaspeții s-au îndreptat spre Brașov. La sosirea în orașul de la poalele Tîmpei, ei au fost salutați cordial de președintele Consiliului popular județean Brașov, Constantin Ciițină de alți reprezentanți ai orgasmelor locale de stat Atît în județul Argeș cit și la Brașov, pretutindeni în localitățile și unitățile economice vizitate de președintele Jean Bedel Bokassa cetățenii au făcut o caldă primire colilor poporului Republicii Africa Centrală. PITEȘTI ACCENTE In geografia cîmpiilor doljene, structural renăscute, imaginea fîntînilor pleșuve în mijlocul cîmpului înfierbîntat, sărutat de arșiță și măturat de ciulini și turițe, a dispărut de mult. Dar în amintiri mai dăinuie fîntînile plîngărețe, repere triste și însingurate, cu scirțîit lalnic de vînt ascultat în prag de seară de ciobanii cu oile la adăpat. In locul lor, mai ales pe margini umbroase de șosele, au apărut fîntîni noi — adevărate oaze în inima cîmpiei. Sînt frumoase fîntînile Doljului ! De cite ori drumeți fiind ne oprim lingă fîntînile durate pe marginea șoselei ce ne poartă spre Băilești, Bistreț, Filiași, Castranova, Brabova, Plenița. Toate acestea,bijuterii“ care înnobilează decorul cîmpiei doljene au pitorescul lor. Pitoresc și inventivitate dar nu și... utilitate. Așa că, deocamdată, nu știm cită vreme încă ne adăpăm doar la frumusețea lor și nu la apa pe care o țin... Nu au cumva fîntînile apă ? Dimpotrivă. Au din belșug, rece, proaspătă. Dar fîntînile n-au ciutură. Deci fîntîni da, ciutură ba. Ne referim, mai ales, la cele din zona Calafatului. Inițial au fost dotate cu tot ce le era necesar. Apoi, după ce au venit alți edili au dispărut lanțurile, pînă și tepșanurile. De cititurile, atunci, actualii „gospodari“ sînt într-o adevărată... dispută (fără sorți de izbîndă) cu răuvoitorii pe care-i putem numi fără nici o reticență chiar răufăcători. Ce se face ziua (întocmai ca în legendă) dispare noaptea. iar fîntinile, frumoasele fîntîni ale Doljului, atît de necesare, rămîn doar simple elemente de decor, stîrnind consternarea, in afară de un apel insistent la toți călătorii pe drumul Doljului (neiertindu-i pe gospodarii satelor, în primul rînd ei interesați de a veghea asupra bunei lor funcționări) nu știm ce măsuri s-ar mai putea lua. Poate mijlocul de siguranță pe care l-au aplicat gospodarii din Seaca de Pădure (care au motive să prețuiască cel mai mult apa fîntînilor), de a „încuia“ seara ciuturile cu un lacăt care face imposibilă scoaterea lor din lanț. Aceasta să fie, oare, soluția ? Oricum, problema nu chiar așa de... limpede ea apa e izvoarelor din adîncuri. Sperăm, totuși, că spiritul civilizat al călătorului sau trecătorului va Învinge. M. ANCUTESCU Fîntînile cîmpiei întregul potențial uman și mecanic in lanurile de păioase! Niciodată în ultimii ani condițiile naturale n-au impus mai mult ca în această vară ca griul și celelalte păioase să fie strînse în cel mai scurt timp posibil și depozitate in hambare. Este, de altfel, o cerință majoră spre care converg toate vrorile, toate interesele economiei naționale, împletite organic cu cele ale țăranilor cooperatori, ale tuturor celor ce lucrează pe ogoare. De cîteva zile, asupra județului nostru s-a abătut o căldură toridă însoțită de ploi torențiale. Ca urmare, pe mari suprafețe, de ordinul miilor de hectare, inundațiile au făcut ravagii, calamitînd recolta de păioase care promitea peste 2 000 kg la hectar. Pe de altă parte trebuie spus că creșterea bruscă a temperaturii mărește pericolul de scuturare a spicelor. Ținînd seama de aceste condiții, cu totul deosebite, organele și organizațiile de partid, conducerile unităților agricole au luat măsuri pentru mobilizarea tuturor forțelor și mijloacelor în vederea folosirii fiecărei clipe bune de lucru în cîmp la strînsul recoltei de păioase, în ferestrele dintre ploi, cu combinele și cu brațele de muncă, membrii cooperativelor agricole din Dăbuleni au strîns păioasele și în primul rînd griul de pe 600 din 1 970 ha, cei din Daneți de pe 325 din 2 010 ha, cei din Poiana Mare de pe 345 din 2 160 ha, cei din Rast de pe 207 din 872 ha, cei din Goicea de pe 200 din 1 612 ha, cei din Valea Stanciului de pe 283 din 2 235 ha, cei din Bîrca de pe 240 din 1 090 ha. Suprafețe cu grîu de ordinul sutelor de hectare au recoltat și cooperatorii din Amărăștii de Sus, Maglavit, Lipov, Drănic, Giurgița și alții, în unitățile amintite, ca și în multe altele din județul nostru, în numeroase ferme ale întreprinderilor agricole de stat se lucrează din zori și pînă-n seară la recoltat și eliberarea terenului, iar noaptea la arat în vederea însămînțării culturilor duble. în ziua de 12 iulie ac in multe unități din județ, sute de combine, mii și mii de cooperatori au lucrat la strînsul recoltei de păioase. încă de dimineață, tovarășii Ioniță Bălan, președintele cooperativei agricole din Braniște, Alexandru Bercea, locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid Podari, și alți factori de răspundere se aflau în punctul Făcău, unde se recoltau ultimele hectare cu orz. Cele cinci combine conduse de inimoșii mecanizatori Gheorghe Măndlescu, Traian Cîrstea, Gheorghe Scrieciu, Ștefan Moandă și Petre Coșereanu se aflau într-un permanent du-te-vino. Cu fiecare ocol cercul spicelor rămase în picioare se strîngea. Sub povara de aur, mijloacele de transport se tîrau cu greu prin miriștea afinată spre hambare. Intr-un alt punct, tractoristul Gheorghe Matei lucra la Paletajul paielor de orz iar alt mecanizator — la arat. — Sîntem hotărîți — afirma inginerul șef al unității, Lucreția Dilă, — să folosim condițiile deosebit de favorabile din acest an pentru ca, paralel cu recoltatul, eliberarea terenului și transportul naielor, să executăm aratul și să însămînțăm o suprafață cît mai mare cu porumb pentru boabe și pentru siloz, precum și cu legume. La I.M.A. Plopșor toți mecanizatorii se aflau la datorie. S-a întîmplat însă ca unei combine, repartizată secției de la Izvoare, să i se producă o defecțiune care a A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) La ferma agricolă de stat Circa, noua combină „Gloria“ în premieră la recoltatul rapiței. -rrr Jl