Inainte, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7875-7901)

1970-07-15 / nr. 7887

1 íe l MIERCURI 15 IULIE 1970 ANUL XXVI NR. 7887­4 PAGINI 30 BANI vAmv.mvMmw.vAvwAW Proletari din toate țările, uniti­vâ I Programul de investiții un amplu domeniu de­­ a fs­a ^­m­m­a­n a $­a & m activități și inițiative Unul din compartimentele care au solicitat plenar efortu­rile noastre în cadrul actualu­lui plan cincinal au fost in­vestițiile. Pe baza directivelor Conferinței Naționale și Con­gresului al X-lea al partidului, Doljului s-au revenit sarcini deosebit de mari. Astfel, în a­­cest an de legătură dintre cele două cincinale — anul 1970, în vederea construirii de noi o­­biective economice și social­­culturale, atît în industrie cit țt în agricultură, județului nos­tru ii revine o valoare de in­vestiție de circa 2,5 miliarde lei. Peste 60 la sută din aceste fonduri sunt concentrate în in­dustrie, transporturi, comerț etc, iar aproape 40 la sută în agricultură, pentru construirea unor noi sisteme de irigații, în­diguiri, desecări, precum dezvoltarea sectorului zooteh­ni­nic. Prin începerea lucrărilor la fabricile de transformatoa­re mici și celule electrice pre­fabricate de la Filiași și Băi­­lești, orașele respective vor cu­noaște o dezvoltare mai accen­tuată. Totodată, s-au alocat fonduri importante pentru fi­nanțarea obiectivelor social­­culturale — peste 2300 aparta­mente, spitalul cu 1000 de pa­turi, continuarea lucrărilor la Teatrul Național Craiova,­­44 săli de clasă, dezvoltarea lu­crărilor de gospodărie comu­nală etc. Pe baza indicațiilor conduce­rii de partid și de stat, comu­niștii din județul nostru, oame­nii muncii din marile unități de construcții au întreprins o serie de acțiuni și măsuri pen­tru cheltuirea cât mai eficien­tă a fondurilor alocate în ve­derea asigurării condițiilor de dare în folosință, la termenele stabilite, a obiectivelor planifi­cate, încă de la începutul a­­cestui an, Comitetul județean de partid a urmărit îndeaproa­pe felul cum titularii de inves­tiții rezolvă o seamă de pro­bleme majore ce le revin în a­­cest sens și anume : pregătirea documentației de execuție a lu­crărilor, eliberarea amplasa­mentelor, contractarea utilaje­lor din țară și la import, par­ticiparea la desfășurarea lucră­rilor de organizare a șantiere­lor în vederea executării in mod ritmic a obiectivelor pla­nificate. Prin comisia economi­că a Comitetului județean de partid s-au organizat periodic analize la care au participat beneficiari, constructori și pro­iectanți — prilej cu care s-au rezolvat operativ unele neajun­suri în viața șantierelor și s-a impulsionat execuția lucrărilor în special a celor cu termen de punere în funcțiune în această perioadă. Măsurile luate încă din luna noiembrie anul trecut, pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetu­lui județean de partid, ne-au dat posibilitatea ca la începutul anului 1970 să dispunem de do­cumentația de execuție pentru lucrările din industrie, în pro­porție de circa 84 la sută și a­­proximativ 100 la sută în pre­zent. In agricultură, nivelul de asigurare cu documentație de execuție era de circa 05 la su­tă la 1 ianuarie 1970 și s-a re­ușit, pe baza unei munci temei­nice, să se asigure integral pe parcurs cu excepția celei necesare lucrărilor de irigații din sistemul Sadova — Corabia. A intrat în practica biroului Comitetului județean de partid ca membrii săi să fie prezenți în șantiere pentru a da un a­­jutor efectiv organelor și or­ganizațiilor de partid, cadrelor de conducere ale unităților de construcții în aplicarea măsuri­lor impuse de procesul înnoi­tor al activității de investiții. Totodată, aceștia au ajutat or­ganizațiile de partid din șanti­ere la aplicarea în viață a in­dicației conducerii de partid privind creșterea numerică și calitativă a acțiunii de primire în partid a celor mai înaintați muncitori și cadre tehnico-in­­ginerești, îmbunătățirea perma­nentă a stilului și metodelor de muncă, asigurînd astfel creș­terea rolului și competenței or­ganizațiilor de partid în condu­cerea și îndrumarea activității de construcții-montaj și proiec­tare. Trebuie, de asemenea, scos în evidență ajutorul pe ca­re organizațiile de partid din șantiere l-au primit din partea colectivelor constituite la nive­lul Comitetului județean de partid și Comitetului municipal de partid Craiova în vederea găsirii unor forme adecvate de mobilizare a comuniștilor, muncitorilor, inginerilor și teh­­­nicienilor la realizarea integra­lă a sarcinilor de plan, la de­pășirea angajamentelor luate. Măsurile organizatorice, econo­mice și politice întreprinse în acest domeniu au creat condi­ții, în marea majoritate a șan­tierelor, pentru înfăptuirea u­­nui ritm susținut de execuție. Acest ritm a însemnat punerea în funcțiune, la întreaga ca­pacitate, a unității noi de în­grășăminte din platforma Com­binatului chimic Craiova, fa­bricile de bere și produse lac­tate ale Combinatului industri­ei alimentare Dolj, fabrica de beton celular autoclavizat, ho­telul turistic „Jiul" Craiova etc. Analizele efectuate în acest domeniu au evidențiat faptul că la unitățile de construcții care și-au îndeplinit sarcinile de producție — întreprinderea șantier-construcții-montaj Cra­iova,­ întreprinderea de cons­trucții căi ferate Craiova și în­treprinderea de construcții în transporturi a existat o preo­cupare susținută din partea or­ganelor și organizațiilor de partid, a comitetelor de direc­ție, pentru organizarea activi­tății și urmărirea indicatorilor tehnico-economici atît la nive­lul întreprinderilor, cit și la subantreprize și unități. Toto­dată, la indicația biroului Co­mitetului județean de partid, pentru impulsionarea ritmului de execuție și rezolvare opera­tivă a unor probleme privind aprovizionarea tehnico-materia­­lă, asigurarea de soluții efici­ente în proiectare, livrarea de utilaje tehnologice din țară — în cadrul noilor șantie­re s-au constituit comandamente care urmăresc coordonarea și mobi­lizarea tuturor forțelor capabi­le să-și aducă contribuția la execuția acestor obiective. Deși în comparație cu nivelul de înfăptuire a programului de investiții, revenit în primul se­mestru din cel de-al patrulea an al cincinalului, în perioada ianuarie-iunie 1970 am obținut rezultate mai bune — un spor la valoarea planului de inves­tiții de 240,7 milioane lei, din care la structura construcții­­montaj 147,5 milioane lei, to­tuși activitatea din primul se­mestru nu poate fi apreciată ca satisfăcătoare. Din cauză că u­­nii beneficiari și titulari de in­vestiții — unitățile Consiliului popular județean/ fabricile noi ale Grupului de uzine pentru aparataj și mașini electrice Cra­iova, dezvoltarea Uzinei „7 No­iembrie“, Sistemul de irigații Sadova-Corabia etc — nu au pregătit din timp documenta­ția, realizările din această pe­rioadă sunt sub sarcinile de plan. Pe șantierul Sistemului de irigații Sadova-Corabia, de e­­xemplu, obiectiv ce se execută prin cooperare, s-a tergiversat în mod cu totul nejustificat rezolvarea problemelor privind documentația — fapt care a dus la întîrzierea lucrărilor și ne­­respectarea graficelor de exe­cuție. Neajunsurile din cadrul activității unor titulari de in­vestiții, cît și de pe o serie de șantiere au însemnat, în ulti­mă instanță, omisiuni și dere­glări în mecanismul economic al investițiilor, la lucrările in­dustriale, adoptarea în pro­porție mare de soluții clasice și metode greoaie de execuție care dublează consumul de manoperă la locuințe ; totodată, la marea unitate de construcții pentru irigații prin cooperare, datorită opticii greșite, mani­festată de factorii de răspun­dere ai constructorului și be­neficiarului, s-au înscris în gra­fice sarcini de producție neco­respunzătoare. Recenta plenară a Comitetu­lui județean de partid care a analizat măsurile ce se impun în atenția organelor și organi­zațiilor de partid, comitetelor de direcție din întreprinderile (Continuare in par? III a) Ing. CONSTANTIN BABALAU, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. Rapsodie în beton și­ oțel.­Foto: FI. Roșoga >.V.W.,A.VV.W.W.W.W.,AWIV.WAWAVAVW...VAV...V, ■ v £ ■*» I «w - -*sss, V-­~ „*****»*­ ****............. ; "i; j 5 : 5 \ : g:;: j 9 Expoziție itinerantă Ieri după masă, sub egida Co­mitetului județean pentru cul­tură și artă, la Muzeul »»Ol­tenia«, a avut loc vernisajul expoziției itinerante, „LEM­N ȘI DEZVOLTAREA ELECTRI­FICĂRII IN U.R.S.S.« Deschisă în cadrul acordu­rilor culturale dintre țara noastră și Uniunea Sovietică, expoziția reunește aproape 30 de tablouri, grafice și diapozi­tive care înfățișează privind aplicarea ideilor aspecte lui Lenin în domeniul electrifică­rii și dezvoltarea creatoare a acestora în anii puterii sovie­tice. Cuvîntul inaugural a fost rostit de prof. Radu Popovici, vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și ar­tă. La vernisaj au fost prezenți reprezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat, pre­cum și numeroși locuitori ai­ municipiului Craiova, în Piața centrală din Craiova . A început con­strucția unui mare complex comercial La Craiova, în perimetrul noii Piețe centrale din Calea București, au început lucrările de construcție a unui mare și modern complex comercial, prevăzut cu parter și etaj, com­plexul va dispune de un ma­gazin alimentar și unul pen­tru desfacerea produselor m­e­­talo-chimice, bufet, cofetărie, magazin de textile, un sediu foto-pronosport și un magazin de legume-fructe. Suprafața comercială a noului complex va fi de 2554 mp. Volumul lucră­rilor urmează a fi realizat astfel Incit, la sfârșitul semes­trului I din anul viitor, obiecti­vul să poată fi pus la dispozi­­ția publicului. In momentul de față con­structorii Trustului de con­strucții locale Craiova au ata­cat deja fundațiile noului edi­ficiu, pe toată întinderea sa. AD. F. % Producții de 3 300 kj grîu la hectar De la cooperativa agricolă din Valea Stanciului am pri­mit v­estea că griul a fost re­coltat de pe 200 hectare din cele 600 cultivate. Producția medie parcele, obținută de pe unele cum sunt cele din punctul „Tufa“, a depășit me­dia de 3300 kg la hectar. Ime­diat după recoltat, cooperatorii din Valea Stanciului, sprijiniți de mecanizatori, însămințează culturi duble în miriște. După cum bine este cunos­cut, prin lege, s-au acordat a­­tribuții sporite organelor lo­cale ale administrației de stat în legătură cu arhitectura și sistematizarea localităților, a­­cestea avînd sarcina de a ur­mări și impune aplicarea principiilor de sistematizare urbană și rurală, folosirea ra­țională a teritoriului și a do­tărilor existente, valorificarea potențialului economic și peisa­gistic, în scopul dezvoltării ar­monioase a tuturor localități­lor. Acțiunea de sistematizare, o acțiune de mari proporții, asi­gură — prin studii corespunză­toare —o judicioasă repartiza­re a forțelor de producție în cadrul rețelei de localități ur­bane și rurale. In baza planurilor de siste­matizare a localităților din me­diile urban și rural, acestea trebuie să se încadreze organic în ansamblul dezvoltării fiecă­rui județ In parte și­ In parti­cular, in relațiile de intercon­­diționare cu așezările limitrofe, urmărindu-se crearea unor lo­calități bine echipate și dotate, în raport cu mărimea și impor­­tanța pe care o reprezintă, ast­fel ca să se poată obține o e­­ficiență a tuturor elementelor componente. In anii 1968 și 1969 s-a desfă­­șurat acțiunea de delimitare a vetrelor localităților, element de bază în stabiirea posibilităților de sistematizare și dotare cu lucrări tehnico-edilitare econo­­mice a fiecărei unități admi­nistrative. La aceste lucrări, care au solicitat un mare vo­lum de muncă, au participat specialiști și lucrători din apa­ratul de resort al comitetului executiv al Consiliului popu­lar județean. Odată stabilite vetrele de sat, consiliile popu­lare locale au putut trece la re­zolvarea corectă a amplasării construcțiilor ce urmează a se executa, în vederea dezvoltării armonioase a fiecărei localități. In acțiunea de întocmire a schițelor de sistematizare localităților, pînă în prezent a s-au executat 130 de ridicări topografice, urmînd ca pînă la finele acestui an să se ajun­gă la 192. Se prelimină ca pînă în anul 1972, să se întocmească materialele topografice pentru toate localitățile județului. In ceea ce privește schițele de sistematizare, s-a întocmit un număr de 37, iar pînă la sfîrși­tul acestui an vor mai fi exe­cutate schițe pentru încă 46 de localități. Au fost elaborate schițele de sistematizare pen­tru municipiul Craiova — in prezent in curs de reactualizare — și ale orașelor Calafat, Băi­lești și Filiași. Pentru orașul Segarcea, schița de sistemati­zare se află în lucru. Au mai fost întocmite, în cursul anului precedent, schițe pentru locali­tățile Ișalnița, Rast, Bechet, Poiana Mare, Dosa, Gighera, Negoiu, Piscu Vechi, Goicea, Amărăștii de Jos și altele. In prima jumătate a acestui an, s-au executat schițe pentru sis­­tematizarea a încă 11 comune. Aceste documente au fost larg discutate în comitetele executi­ve ale consiliilor populare lo­cale și în prezent sînt în pose­sia organelor locale ale admi­nistrației de stat, pentru a se putea trece la transpunerea lor în practică. ST. ARDEI­ BANU Azi vă Informăm despre * Azi vă Informăm despre Acțiuni privind sistematizarea localităților urbane și rurale Vizita președintelui Republicii Africa Centrală, generalul Jean Bedel Bokassa . A Trimișii Agerpres, Mircea S. Ionescu și Nicolae Crețu,­­ transmit, în cea de-a patra zi a vizitei în țara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoțesc, precum și Mar­ea Mănescu vicepreședinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin țară. Oaspeții sunt însoțiți de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locote­nent Constantin Popa, adjunct al șefului Marelui Stat Ma­jor, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Ex­terne, Tudor Jianu. Primul punct al itinerariu­­lui — orașul Pitești. Pe platforma unde se află amplasata un modern c­i­m­­­stinat Petrochimic o fabrică de negru de fum și una din cele mai mari rafinării petro­lifere, oaspeții din Republica Africa Centrală sînt întîmpi­­nați de Gheorghhe Năstase, președintele Consiliului popular județean Argeș, de­­ primarul municipiului Pitești, Alexandru Popescu, și de alți reprezentanți ai organelor lo­cale de stat. Se vizitează mai întîi Ra­finăria de petrol, întreprin­dere intrată în funcțiune la sfîrșitul anului trecut. Înso­țit­ de Gheorghe Pacoste, ad­junct al ministrului indus­triei petrolului, și de Victor Nic­a, directorul general al rafinăriei, oaspeții vizitează principalele instalații. La ta­bloul de comandă al com­plexului de reformare catali­tică, de extracție prefracți­o­­nare și hidrofinare a benzi­nei, se dau explicații în le­gătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafi­năriei. Sunt prezentate apoi produ­sele principale care se reali­zează aici: benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară și unele semifabricate utilizate in in­dustria petrochimică, printre care și sulful extras prin pro­cedee originale din petroluri­­le sulfuroase distilate aici în instalații adecvate. Gazdele oferă date în legă­tură cu noile obiective ce ur­mează a fi construite aici în etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii — Complexul de cracare catalitică ale cărei instalații vor contribui la va­lorificarea superioară a bogă­țiilor petrolifere argeșene. Străbătînd apoi centrul Piteștiului, oaspeții ajung în zona industrială din partea de nord a orașului, unde se află numeroase unități ale industriei ușoare , Combinatul de exploatare și industriali­zare a lemnului, fabrica de bere și­­ fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, unde oaspeții iau cunoștință de procesele tehno­logice în mare parte meca­nizate și automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale județului este transformat în garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase și alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziției permanente a com­binatului. Are loc aici o discu­ție asupra posibilităților de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnu­lui, lemnul fiind o mare bo­găție de care dispune tînărul stat din centrul continentului african. Produsele Combinatului pi­­teștean sunt cunoscute în peste 100 de țări ale lumii. Tot în această zonă indus­trială a Piteștiului se face un scurt popas la moderna fabrică de bere, unitate indus­trială dată în producție în vara trecută. Urmează o de­gustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente După­­ vizitarea platformei industriale piteștene preșe­dintele Consiliului popular județean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un de­jun, în timpul dejunului, preșe­dintele Consiliului popular ju­dețean Argeș și președintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea re­lațiilor de prietenie și cola­­borare, pa multiple între cele două țări, planuri, pentru pale și înțelegere intre popoare. •41 Apoi, străbătînd pitoreasca șosea națională Cîmpulung- Rucăr-Bran, oaspeții s-au în­dreptat spre Brașov. La sosirea în orașul de la poalele Tîmpei, ei au fost sa­lutați cordial de președintele Consiliului popular județean Brașov, Constantin Ciițină de alți reprezentanți ai orga­sm­­elor locale de stat Atît în județul Argeș cit și la Brașov, pretutindeni în lo­calitățile și unitățile econo­mice vizitate de președintele Jean Bedel Bokassa cetățenii au făcut o caldă primire coli­lor poporului Republicii Africa Centrală. P­ITEȘTI ACCENTE In geografia cîmpiilor doljene, structural renăscute, imaginea fîntînilor pleșuve în mijlocul cîmpului înfierbîntat, sărutat de arșiță și măturat de ciulini și turițe, a dispărut de mult. Dar în amintiri mai dăinuie fîntînile plîngărețe, repere triste și în­singurate, cu scirțîit lalnic de vînt ascultat în prag de seară de ciobanii cu oile la adăpat. In locul lor, mai ales pe margini umbroase de șosele, au apărut fîntîni noi — adevărate oaze în inima cîmpiei. Sînt frumoase fîntînile Doljului ! De cite ori drumeți fiind ne oprim lingă fîntînile durate pe marginea șo­selei ce ne poartă spre Băilești, Bistreț, Filiași, Castranova, Bra­­bova, Plenița. Toate aceste­a,biju­terii“ care înnobilează decorul cîmpiei doljene au pitorescul lor. Pitoresc și inventivitate dar nu și... utilitate. Așa că, deocam­dată, nu știm cită vreme încă ne adăpăm doar la frumusețea lor și nu la apa pe care o țin... Nu au cumva fîntînile apă ? Dim­potrivă. Au din belșug, rece, proaspătă. Dar fîntînile n-au ciu­tură. Deci fîntîni da, ciutură ba. Ne referim, mai ales, la cele din zona Calafatului. Inițial au fost dotate cu tot ce le era necesar. Apoi, după ce au venit alți edili au dispărut lanțurile, pînă și tepșanurile. De cititurile, atunci, actualii „gospodari“ sînt într-o adevărată... dispută (fără sorți de izbîndă) cu răuvoitorii pe care-i putem numi fără nici o reticență chiar răufăcători. Ce se face ziua (întocmai ca în legen­dă) dispare noaptea. iar fîntinile, frumoasele fîntîni ale Doljului, atît de necesare, rămîn doar simple elemente de decor, stîr­­nind consternarea, in afară de un apel insistent la toți călă­torii pe drumul Doljului (neier­­tindu-i pe gospodarii satelor, în primul rînd ei interesați de a veghea asupra bunei lor funcțio­nări) nu știm ce măsuri s-ar mai putea lua. Poate mijlocul de si­guranță pe care l-au aplicat gos­podarii din Seaca de Pădure (care au motive să prețuiască cel mai mult apa fîntînilor), de a „încuia“ seara ciuturile cu un lacăt care face imposibilă scoaterea lor din lanț. Aceasta să fie, oare, so­luția ? Oricum, problema nu chiar așa de... limpede ea apa e izvoarelor din adîncuri. Sperăm, totuși, că spiritul civilizat al călă­torului sau trecătorului va În­vinge. M. ANCUTESCU Fîntînile cîmpiei întregul potențial uman și mecanic in lanurile de păioase! Niciodată în ultimii ani condițiile naturale n-au impus mai mult ca în această vară ca griul și celelalte păioase să fie strînse în cel mai scurt timp posibil și depozitate in ham­bare. Este, de altfel, o cerință majoră spre care converg toate vrorile, toate interesele eco­nomiei naționale, împletite or­ganic cu cele ale țăranilor co­operatori, ale tuturor celor ce lucrează pe ogoare. De cîteva zile, asupra ju­dețului nostru s-a abătut o căldură toridă însoțită de ploi torențiale. Ca urmare, pe mari suprafețe, de ordinul miilor de hectare, inundațiile au fă­cut ravagii, calamitînd recolta de păioase care promitea pes­te 2 000 kg la hectar. Pe de altă parte trebuie spus că creșterea bruscă a temperatu­rii mărește pericolul de scu­turare a spicelor. Ținînd seama de aceste con­diții, cu totul deosebite, or­ganele și organizațiile de par­tid, conducerile unităților a­­gricole au luat măsuri pentru mobilizarea tuturor forțelor și mijloacelor în vederea fo­losirii fiecărei clipe bune de lucru în cîmp la strînsul re­coltei de păioase, în ferestrele dintre ploi, cu combinele și cu brațele de muncă, mem­brii cooperativelor agricole din Dăbuleni au strîns păioa­­sele și în primul rînd griul de pe 600 din 1 970 ha, cei din Daneți de pe 325 din 2 010 ha, cei din Poiana Mare de pe 345 din 2 160 ha, cei din Rast de pe 207 din 872 ha, cei din Goicea de pe 200 din 1 612 ha, cei din Valea Stanciului de pe 283 din 2 235 ha, cei din Bîrca de pe 240 din 1 090 ha. Supra­fețe cu grîu de ordinul sutelor de hectare au recoltat și co­operatorii din Amărăștii de Sus, Maglavit, Lipov, Drănic, Giurgița și alții, în unitățile amintite, ca și în multe altele din județul nostru, în nume­roase ferme ale întreprinde­rilor agricole de stat se lu­crează din zori și pînă-n sea­ră la recoltat și eliberarea terenului, iar noaptea la arat în vederea însămînțării cul­turilor duble. în ziua de 12 iulie a­c in multe unități din județ, sute de combine, mii și mii de cooperatori au lucrat la strînsul recoltei de păioase. încă­­ de dimineață, tovarășii Ioniță Bălan, președintele co­operativei agricole din Bra­niște, Alexandru Bercea, loc­țiitorul secretarului comitetu­lui comunal de partid Podari, și alți factori de răspundere se aflau în punctul Făcău, unde se recoltau ultimele hec­tare cu orz. Cele cinci com­bine conduse de inimoșii me­canizatori Gheorghe Măndles­­cu, Traian Cîrstea, Gheorghe Scrieciu, Ștefan Moandă și Petre Coșereanu se aflau în­­tr-un permanent du-te-vino. Cu fiecare ocol cercul spice­lor rămase în picioare se strîngea. Sub povara de aur, mijloacele de transport se tîrau cu greu prin miriștea afinată spre hambare. Intr-un alt punct, tractoristul Gheor­­ghe Matei lucra la­­ Paletajul paielor de orz iar alt meca­nizator — la arat. — Sîntem hotărîți — afirma inginerul șef al unității, Lu­­creția Dilă, — să folosim con­dițiile deosebit de favorabile din acest an pentru ca, pa­ralel cu recoltatul, eliberarea terenului și transportul naie­­lor, să executăm aratul și să însămînțăm o suprafață cît mai mare cu porumb pentru boabe și pentru siloz, precum și cu legume. La I.M.A. Plopșor toți me­canizatorii se aflau la dato­rie. S-a întîmplat însă ca u­­nei combine, repartizată sec­ției de la Izvoare, să i se producă o defecțiune care a A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) La ferma agricolă de stat Circa, noua combină „Gloria“ în premieră la recoltatul rapiței. -rrr Jl

Next