Inainte, august 1970 (Anul 27, nr. 7902-7926)

1970-08-08 / nr. 7908

2 RESPONSABILITATE SI MATURIZARE ARTISTICA Comentarii pe marginea a două culegeri pionierești ■ ^WW^W.V.,VAIA*MWAVA­A.W­.,­WWAW.W.,IWA­..WW.W. V.WAWUW wAVwmwwwwwrtwwuww ■ Sub egida Consiliului Jude­țean Dolj al organizației pionie­rilor au apărut, nu de mult, două culegeri literare, una de proză, intitulată „Flacăra vie" și o alta de folclor denumită „Cîntece de demult". îngrijită de Constantin Mitroi, placheta „Flacăra vie" se des­­chide cu un cuvînt înainte sem­nat­ de Mircea Sîntimbreanu, director al Editurii tineretului. Sub flacăra vie a virstei și la „Îndemnul" lecturilor, școlarii și pionierii doljeni reușesc să ne ofere mici „peisaje“ ale vieții lor cotidiene. Prima z­i de școală, primirea în organi­zația de pionieri, sosirea va­canței sau a unui anotimp drag constituie evenimente de o deo­sebită importanță pentru copii, ele avînd o rezonanță aparte în viața lor interioară. Cunoaște­rea universului exterior devine tot mai intensă și sentimentul maturizării, al participării la viață, alături de „oamenii mari“, se materializează in ginduri și atitudini demne de luat în seamă. Nu intenționăm să facem anti­cipații (poate pentru unii pre­mature !), dar atmosfera de op­timism care se degajă din a­­ceastă culegere de proză, ne în­dreptățește să credem că acești condeieri, copii acum, își vor lua munca de creație în serios și, peste nu prea mult timp, vom întîlni numele lor tn re­vistele școlare sau — de ce nu ? — chiar literare. Cornel Trancă, Victor Culman, Anca Radu, Lenuța Pasăre — toți din Craiova, Violeta Popa, Daniela Moandă (Brădești), Lidia Co­­mănoiu (Calafat), Simona Nică (Segarcea), Lucia Manea (Valea Stanciului) notează cu emoție întîmplări semnificative, dîn­­du-ne dovada înclinațiilor lor literare. Am lăsat intenționat la urmă trei nume : Doru Dincă (Școa­la generală nr. 1 Craiova), Aurelia Popescu (Liceul „Nicolae Bălcescu“ Craiova) și Cristina Gorgos (Liceul nr. 3 Craiova). Schița „Primă­vara“ semnată de Doru Dincă se de­tașează net de ce­lelalte creații ale colegilor lui. Tonul alert, simțul rit­­mării silmoniei pri­măverii și o anume notă de inedit metaforei ne fac să o credem în talentul lui și să-l­­ așteptăm cu noi lucrări. Cele patru schițe prezentate de Au­relia Popescu ne relevă înclinația spre fantazare și u­­șurința trecerii din­tr-un univers la altul. Povestirea „De ce ?“ a Cris­­tinei Gorgos ne oferă dovada simțului construcției și a na­rării cu dezinvoltură a faptelor. Subliniind că în spatele pro­zelor prezentate de micii con­deieri se află grija perseve­rentă a dascălilor lor, nu facem decit să atragem atenția și ce­lorlalți îndrumători de pasiuni literare de a le urma preocu­pările în acest domeniu. Culegerea „Cîntece de demult" prezintă o selecție a pieselor culese de membrii cercurilor de folclor. Cele cîteva cuvinte de început, semnate de Aurelian Popescu, cercetător la Centrul de Științe sociale din Craiova, subliniază inițiativa demnă de luat în seamă a unor cadre di­dactice, aceea de a îndrepta co­piii spre nestematele create de poporul nostru de-a lungul veacurilor. „Cîntece de demult“ este o culegere alcătuită după toate criteriile științifice i se indică numele culegătorului, al subiectului, virsta și localitatea, împărțirea pe genuri și tema­tică ne demonstrează că pio­nierii culegători de folclor au fost deja bine inițiați la a­­ceastă muncă plină de farmec. Remarcăm numărul mare de elevi antrenați in acțiune de cadrele didactice de la școlile din Tălpaș, Damian, Școala ge­nerală nr. 1 Calafat, Brădești, Sălcuța. Spațiul nu ne per­mite să notăm decit cîteva nume : Aurel Furtună, Poenaru Vasile, Nistor Gheorghe, Danciu Eleonora (Tălpaș), Alexandru Ion, Enache Maria (Damian), Doina Ulmeanu, Dan Mischianu (Calafat), Adela Făget (Bră­dești), ca și al altor colegi de ai lor din Argetoaia, Ciupercenii Noi, Uzdinița, Carpen. Subliniind încă o dată va­loarea celor două culegeri pio­nierești, sperăm că aceste ac­țiuni fructuoase vor antrena tot mai mulți pionieri și școlari. DAN LUPESCU CALAFAT : Casa de cultură a orașului Foto : R. Florian Cu inima, cu sufletul... > (Urmare din pag. I) I c­acă. Iar de aici, covoarele oltenești, cusă­­­­turile cu alesături, obiectele de artizanat­­ ajung în Japonia, Cehoslovacia, Statele Unite­­ ale Americii, Republica Federală a Germa­­­­niei. Congo. Tismana are astăzi legături­­ comerciale cu 20 de țări din 5 continente. 1 In anul 1967, în centrul comunei a fost r­e construit un model complex cu două al­­­ele în care astăzi se practică o adevărată­­ industrie artizanală. I în biroul de con­cepție din cadrul acestui­­ complex, tehnicianul Traian Burtea crează­­ noi modele de cusături. Dar, înainte de a­­ face acest lucru, el cercetează muzeele din­­ țară, poposește un salai la care se mai­­i găsește cite un covor țesut cu 100 de ani ia urmă sau o lie moștenită de la o bunică și culege noi motive folclorice. La Tismana o admirăm pe Constanța Goga țesînd covoare oltenești, ne dăm seama ce minuni poate face o femeie de munte cu un război de țesut, la fel cu cel folosit de veacuri, cu suveica și cu fire de lînă colo­rată. Arta tismănencelor incintă și emoțio­nează dacă știm să o privim și cu inima și cu sufletul.. Turiști din diferite colțuri ale lumii, folcloriști vin adesea la Tismana să vadă nu numai mănăstirea cocoțată pe stînci a­­brupte, ci și să admire minunile pe care le fac femeile cu războiul de țesut, cu gher­gheful și cu acul, sau să asculte cîntecele și legendele pe care le-au moștenit. Un cunoscut cântec ne amintește despre niște doruri care au prins rădăcină la Tis­­mana-ntr-o grădină. Iar una dintre legende ne spune că, în întunecimile pădurilor, a­­tunci cînd se întețesc vînturile de toamnă, lemnul de tisă cîntă o melodie dulce și ne­întreruptă. Niște oameni pricepuți colindă atunci pădurile, ascultă cum cîntă tisa și își aleg lemnul din care fac cobze și viori. Din aceste doruri, din aceste cîntece și legende muntencesc iau cite un crîmpei și îl pun cu acul, cu ghergheful și cu războiul de țesut în comorile cu care-și împodobesc casele... Vom cunoaște, deci, toate aceste lucruri poposind mîine la Tismana. MMaEMJglB ____ memento „Patria" (telefon 1.38.50), filmul: ACEASTA FEMEIE, orele 9 . 11 , 15 . 17. 19 . 21. La grădină, orele 20, „Central“ (telefon 1.10.29), fil­mul : FREDDY ȘI CINTECUL PREERIEI, orele 11 . 15 . 17 , 19 . 21. La grădină, orele 20.30. „30 Decembrie 4* (telefon 3.19.80), filmul : COLONIA SANFIERI, orele : 11 . 15 . 17 . 19. La gră­dină orele 20,15, filmul O LUME NEBUNA. NEBUNA, NEBUNA. „23 August“ (telefon 1.44.18)', filmul : PACATUL DRAGOSTEI, orele 11 ; 14,30—20 in continuare. La grădină orele 20.30. „Tineretului“ (telefon 1.22.28), filmul : PROSTĂNACUL, orele 10 , 14—20 în continuare. „8 Mai“ (telefon 1.42.35), fil­­mul : URMĂRIREA, orele 16,30— 20 în continuare. La grădină orele 20,30. ■A’ „Arta“ — Calafat, filmul t MY FAIR LADY „30 Decembrie" — Băilești, Ul­mul : URMĂRIREA „8 Mai“ — Filiași — filmul : JOC DUBLU IN SERVICIUL SE­CRET „Victoria* — Segarcea, filmul: căldură. Extragerea specială LOTO din 7 august 1970 EXTRAGEREA I : 83, 54, 80, 9, 29, 68, 56, 64, 39. EXTRAGEREA A II-A : 63, 71, 84, 51, 79, 28, 19. EXTRAGEREA A III-A suplimen­tară : 48, 71, 4, 01, 62, 16. EXTRAGEREA A IV-A : 13, 66, 79, 78, 48, 16. EXTRAGEREA A V-A specială : 77, 29, 31, 78, 43, 24, 66, 34. Fond de premii : 2.091.500 lei. 1 IN AINTS \ CRAIOVA Pe lungimile de undă de 206 și 228 metri SIMBATA 8 AUGUST 17.00 Radiojurnal, buletin me­­teo-rutier, 17,10 Alfabet­­ Juzn­al — litera A. 17,30 Album sonor. La orizontul I. Cum se Scrie o car­te. Post scriptum la „El Mon­dial“. Moment muzical. 17,50 A­­tlas folcloric, „Cîntecele Oltului“ o prestigioasă manifestare a va­lorii folclorului nostru. 18,20—19,00 Pentru fiecare melodia preferată și „Curier săptămînal“. DUMINICA­L AUGUST 1.00 Magazin radiofonic dumi­nical. Amintiri din viitoarea Insurecției. Popas la Cheile Ol­­tețului. Hinu Rebreanu la Cra­iova. Note de drum. Muzică a­ SIMBATA 9 AUGUST 17.00 Deschiderea emisiunii. Emi­­siune in limba germană. 18.15 „Ex­ terra ’70“. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.80 Telejurnalul de sear­ă 10.00 Tele-enciclopedia. 20.55 Pasărea soară. 8.30 Mlndru plai românesc. Insula monument. 8.40—9.00 Mu­zică la cererea ascultătorilor. măiastră. 21.15 Film serial : nnn­­coruptibilii“ (II). Jocul de șah. 22.00 Telespectacol prin cores­pondență. 22.45 Revistele săptă­­mînii de Nicolae Popescu. 22.55 Of, inimioară. 23.15 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.30 închiderea emisiunii. VREMEA Central meteorologic Craiova transmite timpul probabil pen­tru următoarele 24 de ore , vre­me călduroasă cu cel mai mult sen­n. Vânt in general slab. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 30 și 35 grade, iar minimele între 15 și 20 grade. Centrala cărbunelui Petroșani—Valea Jiului CU SECHI l. IN PETRO­ȘANI, strada 23 August nr. 2 ANGAJEAZA muncitori necalificați bărbați, pentru lucrări miniere în subteran, de la vîrsta de 18-45 ani SE ASIGURĂ URMĂTOARELE CONDIȚII: I. C­Î­Ș­T­I­G­U I : — In perioada primelor 10 zile de instruire pentru subteran 56 lei pe 8 ore. — După 10 zile, în perioada a doua de instruire în subteran, 63 lei pe 8 ore . — După perioada de acomodare în subteran se lucrează în acord la grupe, cu salariu de bază de 69 lei pe 8 ore, iar pe lună 1760 lei, plus sporul pentru depășirea normelor. ».CALIFICAREA.­­ După șase luni lucrate, muncitorii se pot califica, prin cursuri de calificare, pentru meseria de miner 4, cu un salariu tarifar de 76 lei pe 8 ore, iar pe lună 1935 lei, plus sporul pentru depășirea normelor. Notă: Există posibilitatea ridicării calificării în continuare in meseria de miner, ajungîndu-se la un salariu tarifar de 114 lei pe 8 ore, respectiv 2900 lei lunar, plus sporul pentru depășirea normelor. III. CAZAREA. — Pentru nefamiliști se asigură în căminele muncitorești ale exploa­tărilor miniere, contra cost (80—100 lei pe lună), iar pentru fa­miliști, după 3 luni, în funcție de posibilități, se asigură aparta­mente cu gratuitate de chirie și încălzire și reducere de 50 la sută pentru curentul electric. IV. MASA. — Se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la pre­țul de 13 lei pentru 3 mese pe zi. V. ECHIPAMENTUL DE PROTECȚIE: — Se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere. VI. TRANSPORTUL: — Se face gratuit de la locul de recrutare pînă la exploatarea minie­ră. Cei interesați se vor adresa Oficiului Forței de Muncă de unde se pleacă pe baza repartiției eliberate. 1 • § — VIII — 1970 șapte fapte Nedumerire In Parcul Poporului se află, după cum se știe, bufetul „Ciobănașul“, care a­­parține de restaurantul „Fîntînica“. Ce­tățenii sunt nedumeriți (și, pe drept, nemulțumiți) , de ce se practică aici prețuri pentru local de categoria I, deși acesta nu corespunde nici măcar pentru categoria a IlI-a ? Intr-adevăr, la acest b­ifet există personal de servire certat cu regulile comerțului civilizat, fețele de mese sînt rupte și murdare, tacîmurile sînt ruginite — In genere, o proastă de­servire. Cît privește aprovizionarea, o­­ferim : consumatorul nu găsește aici decit mititei și bere. Să fie, oare, numai cadrul natural de vină că la Ciobănașul“ prețurile sunt de... unt și deservirea de... zer­o între­barea o adresăm T.A.P.L. — Craiova. Ptine“ de Pleni­a. 99 Deunăzi, s-a prezentat la noi cetățea­nul Eugen Nicolin, merceolog la I.M.A.­ Flopșor. El ne-a informat că, în ziua de 25 Iulie, Constantin Tambură, șeful sec­ției de mecanizare din Plenița, a ridicat circa 40 kg pîine pentru tractoriști de la brutăria cooperativei de consum din această localitate. Se poate spune, fără nici o exagerare, că forma și, mai ales, culoarea pîinii nu indică de loc faptul că ne-am găsi în fața unui produs co­mestibil. Un exemplar din această așa-zisa pline (cu aspect urît, clisoasă și tăvă­lită prin cenușă) se află in posesia noas­tră. Muzeele care doresc să-și îmbogă­țească colecția de exponate rare nu se pot adresa cu încredere, In caz că do­resc mai multe exemplare, atunci se pot adresa direct brutăriei din Plenița... • • Cine se joacă cu focul.*• In seara zilei de 3 iulie, la SI.L. Băi­­lești a avut loc un Incendiu. Cauza : scurt-circuit. Conducerea Întreprinderii (director — ing. Ion Cioroianu) a dove­dit crasă neglijență la depozitarea ma­terialelor ușor inflamabile, acestea fiind așezate intr-un atelier într-o dezordi­ne de nedescris și peste instalații elec­trice. Incendiul a transformat încăperea în cenușă și a degradat materialele de­m­­pozitate aici. Pagubele înregistrate drcă la circa 9 000 lei. Ceea ce trebuie consemnat e faptul că motopompa de Incendiu din dotare nu a funcționat, deoarece pompa de vid era defectă, și deci nu s-a putut interveni cu promptitudine. Cei vinovați de ne­­respectarea normelor p.c.l. au fost sanc­­ționați. S-a adeverit. Încă o dată, că cine se joacă cu focul sfirșește prin a se frige... Nu e întotdeauna bună O rață, aparent nevinovată, a dus la nn ciorbă numai dacă este bine friptă sau îmbolnăvirea a cinci persoane din fa­milia lui Găleșeanu Constantin, din co­muna Bratovoiești (satul Rojiște), prin toxiinfecție alimentară cu Salmonella tiphy murium. Așa pățesc cei care nu știu că rața este bună... pe varză sau fiartă. De asemenea, oul de rață nu trebuie folosit decît fiert 10 minute in clocot, deoarece conține microbi care te introduc urgent în spital. ȘI cum rațe sînt multe... REPORTER VINZARI-CUMPARARI Vînd sufragerie, dormitor, birou bibliotecă, dulapuri-haine, masă sufragerie, canapea. Tele­fon 12154 — loco. (661) Vînd turism „MOSKWTCI“ 408, cu radio, perfectă stare, tele­fon 13588 — loco. (669) Vînd „MOSKWlCI" 403, con­venabil, str. Gării 110, telefon 14057 — loco. (673) PIERDERI Pierdut legitimație serviciu pe numele CIȚU MARCELIAN. Se declară nulă. (668) MICA PUBLICITATE Studioul cinematogra­­fic București, pentru filmul „DE­CF” achi­ziționează și închiriază obiecte din epoca 1890 —1914 ca; 1) haine, redingote, pelerine, paltoane, ro­chii, pantaloni m­ați, gar­nituri de îmbrăcăminte, meloane, gambete, jobene, pălării de da­mă, ceasuri de buzunar și de perete, um­brele, ochelari, binocluri, cuverturi de pat, fețe de masă și draperii de dantelă și ca­tifea, garnituri de pat cu dantelă, unifor­me de funcționari, militari, polițiști. 2) Vehicule, cupeuri, tramcare, omni­­buze, tandemuri, velocimane, cărucioare pentru copii, lămpi de iluminat cu petrol și gaz aerian, firme, grilaje, balcoane, porți din fier, bănci poarte, stîlpi de fier pentru porți, mobilă berărie, mobilier fri­zerie, mobilier birou casierie, mobilă su­fragerie, dormitor etc. Locuitorii orașului Craiova care posedă asemenea obiecte și doresc să le vîndă sau să le închirieze se vor prezenta în holul filarmonicii „Ol­tenia” din Calea Unirii, în zilele de 10 și 11 august, orele 16—20. Plata obiectelor achiziționate se va face pe loc. s * ____A_1_J

Next