Inainte, august 1970 (Anul 27, nr. 7902-7926)

1970-08-08 / nr. 7908

Ard­erar­­tî în toate țările. uniti-vo­t JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI Nr. 7908 SIMBATA 8 AUGUST 1970 4 PAGINI 30 BANI IN INTIMPINARE­A MARII ANIVERSĂRI Însemnate succese la Indeplinirea planurii si a aspiam­entelor Preocupîndu-se de înde­plinirea exemplară a an­gajamentelor luate In în­trecerea socialistă, colecti­vele din unitățile industriale ale Doljului și-au sporit a­­vîntul în mun­că, transfor­­mînd activitatea de fiecare zi într-o suită de recorduri. Pen­­creșterea producției de energie elec­trică, de pildă, termoenergeticienii de la Craiova au luat valoroasa inițiativă de a da In exploa­tare, după reparație, blocul termoenergetic nr. 7, cu un transformator de 250 MVA, la o capacitate de 150—200 MW. In aceste condiții, eco­nomia națională a primit suplimentar, numai de la Craiova, peste 40 000 000 kWh­e tru energie electrică. La Com­binatul chimic Craiova au fost scurtate termenele afe­rente reparațiilor la Insta­lațiile din platforma veche. In întrecerea socialistă cu organizațiile de partid din județele Timiș și Brașov, organizația județeană de partid Dolj și-a asumat pentru anul 1970 următoarele angaja­mente : o valoare a producției marfă industrială supli­mentară de 100 milioane lei, urmînd ca în acest sens principalele prevederi de plan să fie depășite cu 6 000 tone îngrășăminte, 6 milioane cărămizi și blocuri cera­mice, 6 000 mp țesături, 1 000 tone zahăr, 1 500 tone ulei comestibil, două locomotive Diesel-electrice de 2 100 cp, 6 000 kW motoare electrice, 80 MVA transformatoare de forță, 1 000 tone acid acetic, 2 000 hl lapte de consum, 4 000 hl bere, 30 tone paste făinoase etc. După 212 zile de avînt, co­lectivele de oameni ai mun­cii și-au consemnat izbîn­­zile. Sarcinile de plan pe primele șapte luni ale anu­lui au fost nu numai reali­zate dar și depășite cu 106 600 000 lei. Indicatorul producției marfă vîndută și încasată a fost depășit cu 71,2 milioane lei. Aceste de­pășiri sunt materializate în g sporuri de producție ce re­ je­prezintă 880 tone butanol, g 202 tone acid acetic, 111 065 g kVA transformatoare de for­­­­ță, cinci loco­ §i motive electrice Diesel­ g de §1 2100 cp, 15 700 t1­mp țesături tip § bumbac, 88,9 g tone unt, 173 g tone ulei comes­­­­tibil, 106 tone g conserve de le­­­­gume sterilizate, circa 450 tone brînzeturi, 1,7 milioane bu­căți materiale de zidărie și 2 063 400 bucăți blocuri u­­șoare de zidărie. Merită precizat faptul că, în comparație cu aceeași pe­rioadă a anului trecut, va­loarea realizărilor din pri­mele șapte luni ale acestui an este mai mare cu 581 000 000 lei. Instantaneu la întreprinderea de prefabricate din beton Craiova Foto : FI. Roșoga curier­a— cotială. In construcție O O nouă centrală telefonică automată . La Craiova au fost terminate lucrările de montare a tuturor e­­chipamentelor la Centrala telefonică automată 7 C. în prezent, se lucrează la rețelele de telecomunicații aferente și la alte operații care condiționează funcționarea noului obiectiv. Prevăzută cu o capacitate de 2 000 de linii, moderna centrală telefonică urmează a fi pusă în funcțiune chiar în cursul acestui an, extinzînd volumul de deservire în acest domeniu, potrivit cerințelor dezvoltării actuale a municipiului. • 214 tone ciuperci comestibile In pădurile din raza Inspectoratului silvic al județului Dolj se desfășoară in prezent o largă campanie de recoltare și valorificare a ciupercilor și fructelor de pădure. Pînă acum au fost achizițio­nate și date In consum 214 tone de ciuperci comestibile. Cele mai frumoase realizări le-au obținut ocoalele silvice Filiași, Amaradia și Craiova. • O nouă tabără pionierească Consiliul Județean al organizației pionierilor a deschis o nouă tabără de odihnă la Cheile Oltețului. Avînd un profil adecvat preo­cupărilor pionierilor din cercurile de științe naturale, tabăra oferă, prin așezarea sa deosebit de pitorească, ca și prin colaborarea cu un grup de entuziaști cercetători, aflați în acest punct geologic, o țară dar foarte propice ocazie de îmbogățire a cunoștințelor de specialitate. Ca urmare a dezvoltării eco­nomice necontenite a județe­lor Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vîlcea, și Argeș a sporit, de la o etapă la alta, și consumul de produse petroliere. Faptul a­­cesta a atras după sine nu numai dezvoltarea bazei teh­­nico-materiale de extracție și prelucrare a țițeiului, dar și creșterea desfacerii acestor produse — proces asigurat, în județele enumerate, de către colectivul de muncă al între­prinderii pentru livrarea pro­duselor petroliere Craiova. Analizînd în spirit critic și autocritic activitatea desfășu­rată în acest an, adunarea re­­prezentanților salariaților­­ din întreprindere și-a deplin rolul de for dovedit pe colectiv în dezbaterea problemelor ma­jore ale producției. Din darea de seamă prezentată de către tovarășul Constantin Avram, președintele comitetului de di­recție, a reieșit că datorită contribuției colective a munci­torilor, cadrelor tehnico-ingi­­nerești, economiștilor și celor­lalți salariați la organizarea și conducerea producției, la re­zolvarea unor probleme în desfacerea produselor cheie pe­troliere în perioada analizată indicele desfacerilor prezintă o realizare de 103,08 la sută, din care la desfacerea cu ridi­cata 102,51 la sută, iar la des­facerea cu amănuntul 111,45 la sută. Important de adăugat este faptul că, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, nivelul realizărilor din această vreme este valoric mai mare cu circa 50­ milioane lei. La dobîndirea succeselor menționate sintetic mai sus, o contribuție de seamă au adus-o îndeosebi colectivele depozite­lor Strehaia, care IS a îndepli­nit planul de desfacere în pro­porție de 108 la sută, Curtea de Argeș — 107 la sută, Tg. Cărbunești - 107 la sută, Fi­liași — 106 la sută, Beeilet — 106 la sută, Pitești — 104 la sută, Craiova - 103 la sută, Drăgășani — 102 la sută, Rm. Vîlcea — 102 la sută, Calafat — 102­ la sută Aceste unități, ca și altele neevidențiate aici, au reușit să asigure o diversi­tate largă de servicii în com­partimentul de aprovizionare cu produse petroliere, satisfă­­cînd în mare măsură nevoile de consum ale beneficiarilor, în legătură cu activitatea secțiilor auxiliare și anexe, a fost subliniată în mod deose­bit contribuția colectivului de la stația de îmbuteliere, care a reușit să-și depășească con­siderabil prevederile de plan revenite în acest an și să în­­carce, în comparație cu ace­eași perioadă din anul trecut. (Continuare în pag. a III-a) E ALE SALARIAȚILOR Ceea ce da garanția mai bunei deserviri cu produse petroliere . De la începutul anului și pînă în prezent, volumul desfacerilor de produse petroliere a fost realizat în proporție de 103,08 la sută, cu o de­pășire valorică de circa 50 milioane lei față de aceeași perioadă a anului trecut . , S3 Ca urmare a aplicării unor măsuri eficiente, nivelul cheltuielilor de circulație a scăzut cu 560 000 lei, iar planul de beneficii prezintă o depășire de 510 000 lei Unde mergem mîine? Cu inima, cu sufletul... de LUCIAN ZATTI Cite pagini s-au scris, oare, despre Tismana ? Și cite pa­gini se vor mai scrie ? — Oricîte pagini s-au scris despre Tismana și oricîte se vor mai scrie — îmi spunea prietenul meu, doctorul, — ele nu vor putea cuprinde *n în­tregime farmecul ce ii Păs­trează acest colț de tară. Intr-adevăr, răsăritul lunei la Tismana a fost cîntat de Grigore Alexandrescu. Pe po­tecile ce șerpuiesc prin pă­durile de pe Cioclovina s-a plimbat adesea Coșbuc și se mai păstrează și astăzi chioș­cul in care el va fi stat cu fruntea-n palmă. Pe aci a trecut și Vlahuță. Și poate că relieful de la Tismana, mîngîiat de o climă cu influențe mediteraniene, l-a atras pe Nicodin pe la 1361 să înalțe la marginea desimi­lor de păduri o ctitorie din lemn de tisă. Localnicii îți povestesc le­gende legate de numele aces­tui călugăr, despre faptul că în ctitorie și-a ascuns Tudor Vladimirescu armele in zilele cînd pregătea marea pornire din Cîmpia Padeșului. Unele documente atestă că Gura Văii, Prund și Vînăta, sate ce aparțin de Tismana, au fost întemeiate înainte de înălțarea mănăstirii, că încă din secolul al XV-lea femeile de prin partea locului făceau broderii cu neîntrecut mește­șug. Arta lor a fost preluată și s-a dezvoltat necontenit. Cu ani în urmă, la Tismana a fost înființată o cooperativă de artă populară în care lu­crează astăzi sute de femei din 26 de sate de munte. Din Arcani, din Bălești,­­din Cro­­șani sau Padeș, femeile coboa­ră în anumite zile spre Tis­mana, purtînd pe șeile cailor mărunți podoabele pe care le-au făcut din alta, din bo­rangic sau din fire subțiri toarse din Capre în serile de (Continuare în pag. a ît­a) duble , în toate unitățile să se realizeze o viteză su­perioară la arat și semănat ! • Tractoarele să lu­creze, peste tot, în schimburi prelungite, iar aco­lo unde este posibil și în schimbul II ! • Cultu­rile duble să fie grăpate în 5—6 zile de la se­mănat, iar apoi terenul să fie lucrat cu sapa rota­tivă și să se aplice prașile mecanice ori de cite ori este nevoie ! UN IMPERATIV AL ZILEI: Urgentarea ritmului la însămînțarea culturilor In condițiile acestei veri, cînd solul este incomparabil mai bine saturat cu apă decit în alți ani, însămînțarea porum­bului în cultură dublă asigură realizarea unor producții spo­rite . Cerință deosebit de im­portantă pentru diminuarea da­unelor provocate de inundații și grindină, prin obținerea unor recolte suplimentare de pe a­­celeași terenuri de pe care s-au strîns culturile timpurii. Ințe­­legînd situația particular-speci­­fică din acest an, comitetele și organizațiile de partid, consili­ile de conducere, consiliile de administrație, comitetele de direcție din numeroase C.A.P., I.A.S. și I.M.A. din județul nos­tru, printr-o largă și susținută muncă politico-organizatorică, au mobilizat zeci și sute de mecanizatori la executarea a­­răturilor și celorlalte lucrări de pregătire a terenului în schim­buri prelungite sau în schim­bul II și ziua la însămînțarea unor însemnate suprafețe cu culturi duble, în principal cu porumb pentru boabe. Ținînd însă seama de timpul destul de înaintat în care ne aflăm, de volumul mare de lu­crări pe care le­ necesită pre­gătirea și însămînțarea supra­fețelor inițial stabilite, cît și de cele cu care s-a suplimentat planul, trebuie să consemnăm cu părere de rău că marea ma­joritate a unităților din județul nostru sînt mult rămase în ur­mă cu această importantă ac­țiune. O analiză mai amănunțită pune în evidență faptul că în A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a lll-a) ...Aur din noua recoltă Foto : Florin Măru Ploaie artificială pe ogoare Lucrătorii fermelor agri­cole de la LA.S. Băilești au pus din nou în func­țiune cele 76 de aripi de ploaie care, prin interme­diul unei puternice stații de pompare, trimit zilnic zeci de mii de metri cubi de apă la rădăcinile plan­telor. După ce a fost în­cheiat irigatul la cultura principală de porumb boa­be, s-a început și irigatul culturilor duble și succesi­ve. în cîteva zile, prin fo­losirea noaptea — atît ziua cît și — a agregatelor de aspersiune, s-a reușit să se încheie prima udare la cele 105 hectare culti­vate cu legume in succe­siune și 300 ha cultivate cu porumb pentru boabe în cultură dublă. Pregătirea activului de partid In zilele de 5, 6 și 7 august, la Comite­tul județean Dolj al P.C.R., a avut loc in­struirea activului de partid din cadrul ju­dețului. Au participat­ aparatul de partid al Comitetului județean Dolj al P.C.R., mem­brii biroului Comite­tului municipal de partid Craiova, lectori ai Comitetului jude­țean de partid, secre­tari ai comitetelor de partid din marile în­treprinderi industriale și și unități econo­mice, secretarii și loc­țiitorii de la comite­tele comunale de par­tid, activiști ai Comi­tetului județean U. T. C., Consiliului județean al U.G.S.R., Comitetului județean pentru cultură și ar­tă, lucrători ai Direc­ției agricole județene, primari, invitați. In prima parte a programului de pregă­tire au fost prezenta­te expuneri pe teme privind : „Unele as­pecte ale situației in­ternaționale actuale", „Atitudinea P.C.R. fa­ță de religie", „Sar­cini și perspective in domeniul agriculturii“. Au avut loc, apoi,, instructaje pe proble­me economice, agrico­le, de propagandă și organizatorice. In cea de a­ doua parte a instruirii, loc­țiitorii comitetelor secretarilor comunale de partid din Fărca­­șu, Iierpezița, Poiana Mare, Bîrca, Gîngio­­va și Ciupercenii Noi au înfățișat unele as­pecte din activitatea lor pe tărîmul infor­mării politice, a acti­vității cultural-artis­tice, a educării ateist­­științifice, a muncii comisiilor de propa­gandă de pe lingă co­mitetele comunale de partid, a comisiilor de propagandă agricolă, a­­ colectivelor obștești de agitație politică etc. Au urmat discuții. In încheiere, s-au expus sarcinile actua­le și de perspectivă ce revin activiștilor pe linia ridicării cali­tative și sporirii efi­cienței muncii politi­­co-ideologice și cultu­ral-educative de masă de la orașe și sate și s-au dat indicații pri­vind acțiunile și ma­nifestările ce trebuie organizate în vederea aniversării a 60 de ani de la înființarea P.C.R. PARTICIPANT! ... Timp de cinci luni, 30 de tineri români pur­tînd drapelul brigăzii .,23 August“, au participat, in îndepărtata Cuba, la bătă­lia pentru „Zajra", alături de colegi de generație din alte 27 de țări. In cadrul Centralei „Jose Marti“, ti­nerii români au repurtat succese remarcabile în campania de recoltare a trestiei de zahăr, una din bogățiile de preț ale Cubei. Foarte conștiincioși și per­severenți tinerii români au fost mereu in atenția pre­sei cubaneze care le-a de­dicat ample reportaje, elo­giind spiritul constructiv, disciplina muncii, abnega­ția și seriozitatea cu care au sprijinit o acțiune ca­pitală pentru economia Cubei. La întoarcere, cei șapte tineri craioveni au purtat o discuție cu tova­rășii Mihail Burcheșin, se­cretar al Comitetului jude­țean de partid. Adrian Cio­­boiu, prim-secretar al Co­mitetului județean al U.T.C.,­ derulînd proaspe­tele impresii, prețioasele concluzii pe marginea u­­nei competiții laborioase in care și-au verificat, de fapt, virtuțile de autentici constructori, experiența lor profesională. Cotidiene cu­baneze, reviste, avînd, în­serate in coloanele lor su­gestive foto-reportaje ilus­trează diferite momente din activitatea tinerilor ro­mâni al căror sediu a fost localitatea San Cristobal din provincia Pinax d­el Rio. Iată de altfel și pe cei șapte tineri craioveni: Mircea­ Surugiu, Constan­tin Filipescu (bobinatori la Uzina „Electroputere“), Ni­­colae Tudose (strungar la Uzina „7 Noiembrie"), Ioana Ion (operator la C.E.T.), mecanicul Bănică Dobre, electricianul Tra­­ian Bîrlă, lăcătușul Gheor­­ghe Mitrică (toți de la fa­brica de zahăr și ulei Po­dari.) De fapt, prezența tineri­lor români nu a fost mar­cată doar de aportul pro­­priu-zis la recoltatul tres­tiei de zahăr, ci s-a mate­rializat și în numeroase inovații aduse procedeelor tehnologice, atrăgînd sti­ma și admirația tinerilor cubanezi și a celorlalți bri­gadieri­ sosiți din diferite țări Li s-a pus întreba­rea : Care a fost amintirea cea mai de preț ? Tinerii au răspuns simplu și fi­resc, mărturisind că le va rămîne încrustată în me­morie prietenia statornică, sinceră cu tinerii cubanezi, plămădită intr-un interval de timp de o mare inten­sitate. Comportarea ire­proșabilă pe­­ tot parcursul acestei perioade le-a adus, așa cum spuneam, elogii unanime, argumentul cel mai elocvent fiind diplo­ma de onoare oferită de Uniunea Tineretului Comu­nist din Cuba pentru acti­vitatea exemplară a în­tregii brigăzi, precum și diplomele acordate fiecărui brigadier in parte. Din a­­ceste motive, tinerii craio­veni, asemenea celor­lalți colegi ai lor, merită stima noastră sinceră și a tovarășilor de muncă în mijlocul cărora își des­fășoară activitatea. IA BĂTĂLIA „ZAFREI“ OrIOUSS Uu IS&I­/TIULUyiCKj av/uyl/Ki­­bb ^ R. D.

Next