Inainte, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7927-7952)

1970-09-16 / nr. 7940

> • 16 — IX — 1970 ^acromca economica • cronica economica * cronica, economica Economii de metal în șantierele de construcții In cadrul preocupărilor pen­tru folosirea economicoasă a materialelor pe șantierele de construcții ale I.S.C.M. și I.C.T. Craiova au fost obținute, între altele, eonomii de peste 90 tone metal — de la începutul anului și pînă în prezent. La I.S.C.M., de pildă, folosirea de­șeurilor metalice la confecțio­narea unor piese și înlocuirea metalului cu beton armat la o serie de lucrări (Înlocuirea grătarelor din fier de la con­strucțiile grajdurilor de vaci cu grătare din beton armat), pre­cum și alte măsuri au condus la economisirea a 54 tone me­tal. La I.C.T.C., economia de peste 39 tone metal se dato­­rește, în principal, înlocuirii unor grinzi laminate din con­strucția podurilor, cu grinzi prefabricate din beton armat. La Trustul de construcții lo­cale Craiova economiile de metal sunt de peste 13 tone, ur­­mind să sporească mai sub­­stanțial în cursul acestui se­­mestru, pe baza aplicării unor noi soluții eficiente ln șantie­­re și prin gospodărirea mai judicioasă a materialelor. Instructaj pe teme de mecanizare La întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii Băi­­lești și-au dat IntUnire direc­torii și inginerii șefi din cele 12 I.M.A. din județul Dolj pen­tru a discuta și aplica în pro­ducție noua tehnologie de re­coltare a porumbului cu com­binele C 3. Desfășurată sub di­recta îndrumare a specialiști­lor de la Direcția agricolă jude­țeană, ședința de Instruire a e­­lucidat unele probleme privind folosirea dispozitivelor de re- însămînțează secara masă-verde In aceste zile membrii coope­rativei agricole „Octombrie ro­șu“ din Micșani execută un mare și felurit volum de lu­crări. Printr-o largă și per­manentă mobilizare de forțe și mijloace s-a reușit, pînă de curind, să se recolteze porum­bul de pe 350 din 875 ha, pre­cum și Sfecla de zahăr de pe 60 ha. Paralel cu recoltatul plante­lor prășitoare și eliberarea te­renului mecanizatorii și coo­peratorii dau zot cu pregătirea suprafețelor destinate însămin­­țării păioaselor. finind seama că din cele 800 ha planificate a fi însămințate cu păioase au fost deja pregătite peste 600 ha se poate afirma că această lu­crare se apropie de sfirșit. In­tr-un teren în care s-a asigu­rat un foarte bun pat germi­nativ, mecanizatorii, cu semă­­nătorile bine puse la punct, au izbutit să insămînțeze 60 ha cu secară masă­ verde, coltare In condițiile de produc­ție ale acestui an. In următoa­rele zile, Instruirea cadrelor de mecanizatori va cuprinde toate secțiile de mecanizare din coo­perativele agricole de produc­ție. mmm I.A.S. Craiova, ferma Hanui Mărăcine Gh. Popa i. έN Ä­I­N­T­B (Urmare din pag. 1) Reglementările aprobate pre­­văd că unitățile bancare ope­rative pot admite efectuarea plăților, după epuizarea limitei de creditare, pe maximum zile, timp în care unitățile eco­no­nomice vor analiza cauzele U­­nei asemenea situații și vor prezenta unităților bancare mă­surile luate pentru încadrarea la limita de creditare aprobată. Aceste cazuri trebuie să fie însă incidentale și trebuie luate toate măsurile pentru a fi pre­­venitei să aibă loc cit mai rar și să fie de scurtă durată. De evidențiat faptul că între­prinderile care nu își gospodă­resc în bune condiții mijloacele materiale și bănești și care au credite restante, credite din de­pășirea limitei nelichidate sau credite în condiții restrictive, nu beneficiază de aprobarea plă­ților peste limită timp de 15 zile. Prin aceasta se aplică în practică creditarea diferențiată, întreprinderile care își desfă­șoară activitatea cu fondurile planificate vor plăti dobînzi normale. Unităților în activita­tea cărora se mențin lipsuri în gospodărirea mijloacelor mate­riale și bănești li se poate con­tinua creditarea pe termen de pînă la trei luni cu dobîndă ma­jorată (de exemplu întreprinde­rile industriale 10 la sută), în limita sumei stabilită de unita­tea bancară operativă, la cere­rea justificată a unității ecomo­mice,dacă măsurile ce se pre­văd a fi luate asigură înlătura­rea, în acest Interval de timp, a cauzelor care au determinat depășirea nevoilor de fonduri, în cazul în care măsurile luate nu au dus la redresarea situa­ției financiare, creditarea poate fi continuată cu dobîndă mărită (12 la sută la întreprinderile industriale) cu aprobarea cen­tralei băncii finanțatoare. In a­­ceastă perioadă ministerul tute­lar va institui o comisie de spe­cialiști din care vor face par­te și reprezentanți numiți de bănci și de organele centrale de planificare și finanțare care vor analiza activitatea unității eco­nomice. Concluziile analizei se prezintă vicepreședintelui Con­siliului de Miniștri care coordo­nează ministerul. Pentru unită­țile economice de interes local, precum și cele ale cooperației meșteșugărești și de consum, comisia va fi instituită pe plan local, iar concluziile și propu­nerile vor fi prezentate comi­tetului executiv al Consiliului popular respectiv organizațiilor tutelare județene ale cooperați­ei, care împreună cu sucursala județeană a băncii, vor lua ho­­tărîri cu privire la măsurile propuse. Ca o manifestare a democra­tismului economic și a impor­tanței ce se acordă problemelor financiare. Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind creditarea Pe termen scurt prevede și si­tuațiile cînd se trece la suspen­darea creditării, comitetele de direcție și consiliile de admi­nistrație avînd obligația să con­­voce adunarea generală a sala­riaților pentru a stabili măsu­rile necesare. Aspectele nega­tive în gospodărirea fondurilor se reflectă, după cum este cu­­noscut, în rezultatele financiare ale întreprinderilor, iar benefi­ciul constituie în prezent sursă de formare a veniturilor a statului pentru finanțarea pro­ducției și investițiilor la nive­lul întreprinderilor, dar și pen­tru cointeresarea salariaților prin premiile acordate. De aceea, ase­menea probleme vor face obiectul dezbaterilor în adunări generale, care vor stabili, bineînțeles, și răspunderile pentru situațiile financiare nefavorabile. Atunci cînd întreprinderile nu solicită sau unitățile bancare nu aprobă continuarea Credită­rii în condiții restrictive, plă­țile se vor face numai pe mă­sura încasărilor în limita fon­durilor aprobate. Această stare de lucruri poate duce ixplicit la întîrzierea plăților de toate categoriile (inclusiv a salarii­lor), cu toate consecințele ce decurg din aceasta (nerealizarea indicatorului de producție mar­fă vîndută și încasată, penali­zări de întîrziere a plăților etc). De aceea, furnizorii vor fi puși în situația să se intereseze asu­pra capacității de plată a cli­enților înainte de a livra o a­­numită partidă de mărfuri, în­­trucît decontările nu se vor mai face în mod neîntrerupt pe sea­ma creditelor bancare. Ținînd seama de toate acestea, se im­pun măsuri hotărîte în între­prinderi pentru a nu ajunge în astfel de situații. In condițiile unei situații fi­nanciare bune, întreprinderilor care achiziționează și prelucrea­ză materii prime agricole, orga­nizațiilor comerciale și bazelor de aprovizionare și desfacere li se acordă, în decursul peri­oadei, credite fără limită, ur­­mînd să se verifice ulterior co­relația acestora cu nivelul stocu­rilor și îndeplinirea sarcinilor de plan. La aceste unități tre­cerea la creditarea limitată pre­cede continuarea creditării res­trictive și ținînd seama de spe­cificul activității, poate fi con­siderată ca o sancțiune, care tre­buie evitată prin buna gospodă­rire a fondurilor și îndeplini­rea sarcinilor de plan. Concomitent cu măsurile ară­tate a fost adoptată și o tehni­că bancară simplificată, majo­ritatea întreprinderilor avînd un cont curent prin care fac încasările și plățile. Aceasta creează condiții ca atît între­prinderile cit și unitățile ban­care să-și concentreze atenția spre problemele majore, privind conținutul economic al operați­ilor ce se efectuează, să previ­nă anumite nereguli sau erori. Aș insista în mod deosebit asu­pra folosirii de către conduce­rile întreprinderilor și organi­zațiilor economice a evoluției soldului și rulajului contului curent, la Introducerea în ca­drul sistemului informațional a acestor elemente, atît pentru cunoașterea situației la zi cît și pentru previziune în perioade­le următoare. Așa cum arătam reprezentanților unităților eco­nomice din județ, cu prilejul prelucrării noilor reglementări, se impune ca în cadrul servi­ciilor financiare — cu concursul celorlalte compartimente — să se programeze nivelul soldului curent al încasărilor și plăților pe baza unui grafic simplu sau situație, care apoi să fie urmă­rite în mod sistematic și folo­site în luarea deciziilor necesa­re. In această privință, unele în­treprinderi, printre care Uzina „Electroputere“ Craiova au de­ja o experiență pozitivă care ar putea fi folosită în munici­piu și județ. Trecerea la aplicarea noilor norme de creditare necesită luarea de măsuri pentru ram­și bursarea împrumuturilor restan­te care au existat anterior și la care, în industrie, se plătesa a­­nual dobînzi majorate de 12 la sută. în fiecare întreprindere au fost întocmite grafice detaliate cu măsuri și responsabilități care trebuie realizate întocmai. Prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri s-a stabilit ca toate împrumuturile restante, exis­tente înaintea aplicării noilor reglementări, să fie rambursate pină în 31 decembrie a.o. Aceas­ta înseamnă că pe parcurs tre­buie lichidate efectiv cauzele care au determinat împrumu­turi restante. Altfel, se poate ajunge la creditarea restrictivă sau noi împrumuturi restante, așa cum s-a arătat mai sus. De subliniat că unitățile ban­care acordă creditele restricti­ve (cu dobînzi majorate) pentru stocuri de valori materiale care îndeplinesc condițiile generale de creditare și nu pentru mate­riale fără utilizare, depozitate necorespunzător, produse finite fără desfacere asigurată etc., care implicit vor constitui cauze ale împrumuturilor restante. Folosirea mai activă a creditu­lui bancar, a cărui sferă s-a ex­tins, îmbrățișînd multilateral procesele economice din între­prinderi, va stimula și mai mult creșterea eficienței întregii ac­tivități. Creditul bancar - factor stimulator în sporirea eficienței întreprinderilor •J» 3 à 5. ■WWWVW^W^WWWWWWWWWWAWVWVJWUWUWj Cam­ionatul județean de fotbal Scoruri mai strînse, mai­­ aproape de realitate In etapa de duminică a campionatului județean de fotbal, cea de-a treia, s-au înregistrat următoarele re­zultate : Confecția Craiova — Autorapid Craiova 1—5 . Unirea Dioști — Voința Vîrvor 0—3 ; Chimia Craiova — Unirea Goicea 3—2; Avîntul Filiași — Metalul Cra­iova 1—5; Progresul Segarcea — Progresul Băilești 2—2 ; Recolta Afumați — Recolta Urzicuța 3—1 ; Ar­mata Craiova — Recolta Dăbu­leni 3—0; Jiul Gîngiova — Fulgerul Maglavit 4—0; Betonul Craiova — Aripile Craiova — 1—2 ; Avîntul Rast — Constructorul Cra­iova 0—3 ; Avîntul Negoi — Avîntul Bîrca 0—3 ; Pro­gresul Goicea — Rovine Craiova 4—3; U.R.A. Craio­va — Dunărea Bistreț 3—0. După cum se poate ve­dea, spre deosebire de eta­pa trecută, scorurile de du­minică nu mai trădează o așa de exagerată diferență de valoare angrenate în între echipele această com­petiție. Făcînd această afir­mație nu ne gindim, desi­gur, la o miraculoasă schim­bare petrecută în numai o săptămînă, ci la faptul că, prezente la startul campio­natului fără pregătirea ne­cesară, o serie de echipe își revin pe măsura scur­gerii timpului. Singurul semn de întrebare pe care-l mai ridică în această pri­vință etapa de duminică, rămîne înfrîngerea la un scor atît de categoric a e­­chipei din Filiași, de către Metalul Craiova. Etapa la care ne referim a înregistrat, însă, un alt gen de neajunsuri. După ce echipa Recolta din cea mai mare localitate a județu­lui (Dăbuleni) anunțase că renunță la intenția de a se retrage din campionat, în etapa de duminică nu s-a ■prezentat la partida cu Ar­mata Craiova. încă nu știm, dacă această neprezentare e numai un... accident, sau marchează retragerea echi­pei din competiție. Duminică, aplicîndu-se pri­mele sancțiuni regulamen­tare, două partide nu s-au disputat, victoria atribuin­­du-se din oficiu c­u 3—0 formațiilor Voința Vîrvor (care trebuia să joace cu Unirea Dioști) și Avîntului Bîrca (care urma să joace la Negoi). Revenind la desfășurarea partidelor programate în această etapă, după infor­­­­mațiile pe care le-am pri­mit, putem preciza faptul că unele s-au ridicat la un bun nivel tehnic, prilejuind dispute vii, spectaculoase, în care rezultatul final stat sub semnul incertitudi­n­nii pînă-n ultimul minut al meciurilor. E vorba, îndeo­sebi, de partidele dintre fotbaliștii orașelor Segarcea și Băilești,,­ precum și de meciurile Chimia — Unirea Goicea, Betonul — Aripile și Progresul Goicea — Re­vine Craiova. Iată acum etapa de dumi­nică : SERIA I Autorapid Craiova — Re­colta Dăbuleni Recolta Urzicuța — Armata Craiova Prog. Afumați Băilești — Recolta Metalu­l Craiova — Prog. Segarcea Unirea Goicea — Avîntul Filiași Voința Vîrvor — Chimia Craiova Confecția Craiova — Unirea Dioști SERIA A II-A Fulgerul Maglavit — Trac­torul Cetate Dunărea Bistreț — Recolta Covei Rovine Craiova — U.R.A. Craiova Avîntul Bîrca — Progresul Goicea Mică Constructorul — Avîntul Negoi Aripile Craiova — Avîntul Rast Jiul Gîngiova — Betonul Craiova. " După etapa a V-a vom publica, la rubrica noastră de sport, clasamentele celor două serii. Marea datorie (Urmare din pag. 1) și prietenă se dis­ting prin calitatea (sau defec­tul, cum vreți s-o luați) de a produce rezultate surpriză. A­­dică azi înving în deplasare o echipă puternică, iar peste numai o săptămînă sunt gata să cedeze, pe teren propriu, în fața unui adversar medio­cru. Și aici­ trebuie s-o recu­noaștem, asemănarea cu stu­denții noștri este destul de sensibilă. Un punct deosebit ar fi — după mărturisirea lui Ștefan Coidum, care i-a văzut pe oaspeți la lucru — acela că, în vreme ce craiovenii au mai multă subtilitate tactică și un mai bogat bagaj teh­nic individual, adversarii lor de azi dispun de un gabarit superior și știu să se angaje­ze in luptă cu o tenacitate demnă de toată lauda. Care ar fi, deci, in fața a­­cestor similitudini și deose­biri, șansele băieților noștri? Nu e greu de ghicit. Dacă își vor pune in valoare toată gama de cunoștințe, dublînd-o și de­ o putere de luptă pe măsura celei a adversarului, victoria le Va fi asigurată. Dacă nu... Mai este nevoie să spunem că victoria de azi (și mai ales scorul ei) sunt hotärâ­­toare pentru mersul mai de­parte în competiție ? Nu cre­dem. De asemenea, mai este ne­voie să arătăm cit de impor­tantă este, pentru, o intilnire ca acea de azi participarea — numerică și afectivă — a pu­blicului ? Desigur, nu mai este nevoie s-o spunem. Ini­mos și sportiv, aprig susțină­tor al localnicilor dar și bună gazdă pentru oaspeți, publi­cul craiovean știe ce are de făcut azi, clnd, împreună cu echipa Îndrăgită debutează în Cupa continentală a orașe­lor tîrguri. Că jucătorii noștri, la rin­­du-le, știu și ei ce au de fă­cut nu ne îndoim. Rămîne, deci, să vedem me­ciul, să ne dorim, cum se cu­vine, să-l vedem pe cel mai bun și, învingînd desigur, să ne dorim ca acest cel mai bun să fie team-ul craiovean. Dar, cum spuneam, aceasta depinde numai și numai de el. Succes ! WWi WWWWWW WWWWWWtfWWY W W WWWWWWVVVVVVWVVV WW (Urinare din pag. 1) anului ajung la greutatea de 80—90 kg fiecare. Pentru rea­lizarea acestei cantități de car­ne, fiecare gospodărie persona­lă a membrilor cooperatori dis­pune de resurse cu care poate să asigure hrana efectivelor de animale ce le crește, bineînțe­les dacă se folosește în mod chibzuit lotul în folosință per­sonală în producerea­ furajelor. In prezent, din investigațiile făcute pe teren rezultă că, la nivelul comunei, animalele pro­prietate personală a membrilor cooperatori sunt reduse, cu toa­te că există reale posibilități ca numărul acestora să crească de la an la an. Cauzele acestei si­tuații nesatisfăcătoare rezidă, mai totdeauna, în organizarea defectuoasă a reproducției ani­maliere la nivel de comună. Ni­meni, dar absolut nimeni, din cadrul consiliilor populare nu s-a preocupat de căile ce trebuie să se adopte pentru a se asigura un număr sporit­ de animale în proprietatea personală a mem­brilor cooperatori, ci fiecare s-a mulțumit să constate scriptic, cu ocazia recensămîntului de a­­nimale ce se face în fiecare an, că numărul­­ acestora scade în timp ce în gospodăriile personale ale membrilor cooperatori exis­tă suficiente rezerve care, folo­site rațional, pot asigura creș­terea­­ a 2—3 porci de către fie­care familie. Mulțumește pe ci­neva această situație ? Desigur că nu. In fiecare comună sau sat există posibilități ca efectivele de animale ce se cresc­­ în ma­joritatea lor în proprietate obș­tească), să fie dublate. S-a făcut totul în această di­recție ? Evident că nu. Afirma­ția este susținută de cîteva con­statări practice pe teren, de su­gestiile și propunerile făcute de înșiși membrii cooperatori, fără să mai vorbim de specialiștii circumscripțiilor veterinare sau de membrii comitetelor execu­tive ale consiliilor populare. In comuna Cerăt, de pildă, un­de recensămîntul populației în­registrează aproape 1000 de fa­milii, numărul de animale, în­deosebi la porcine, este cu to­tul și cu totul nesatisfăcător. La 3 ianuarie 1970, dată la care s-a întocmit ultimul recensămînt al animalelor proprietate perso­nală a membrilor cooperatori, acesta evidenția existența a 455 de porcine (din care 61 scroafe de reproducție) și 79 de taurine din care 44 de vaci cu lapte­. In orașul Segarcea, unde numărul locuitorilor este de două ori și ju­mătate mai mare decit al comu­nei Cerăt, doar 364 de gospodării țărănești posedă cite un porc, 232 gospodării cresc cite 2 porci și numai într-o singură gospo­dărie numărul acestor animale este de șase. Față de posibilitățile existente, atît în orașul Segarcea cît și în comuna Cerăt, ca de altfel și în alte comune, numărul anima­lelor este extrem de redus. Am căuitat explicația acestei situa­ții . Tovarășul Emil Florea, se­cretarul comitetului comunal de partid din comuna Cerăt, a a­­preciat, pe bună dreptate, că acest fapt se datorește tocmai lipsei de interes a consiliului popular comunal de a organiza la nivelul comunei o montă di­rijată a animalelor. „In comu­na noastră — spunea dînsul — nu există decât doi viori, și a­­ceștia la membrii cooperatori. Pentru fiecare montă, proprie­tarul animalului respectiv per­cepe o taxă de 50—60 lei sau, după posibilitățile fiecărui co­­^­perator, cîte 30—40 kg porumb ,11111 boabe. Noi nu sîntem mulțumiți de acest mod de reproducție, mai ales că produșii care sînt obținuți de la scroafe sînt în majoritate rahitici și cu slabe posibilități de dezvoltare pînă la vîrsta de 3—4 luni“. Opinii asemănătoare a avan­sat și tov. Florea Iordache, se­cretarul comitetului execuuiv al consiliului popular comunal­­ „Avem suficiente resurse să or­ganizăm la nivelul comunei re­producția animalelor, mai ales că în cooperativa noastră agri­colă există material biologic ca­re întrunește toate condițiile. La aceasta trebuie să se facă prezent, însă, și concursul coo­perativei agricole. Intr-un grajd comunal putem aduce câțiva re­producători pe care să-i putem hrăni și folosi în scopul amin­tit, în schimbul unei taxe pe care o plătește fiecare coopera­tor. Printr-o astfel de organi­zare a montei facem un dublu serviciu. Unul — cetățeanului respectiv, proprietar al anima­lului, iar altul cooperativei a­­gricole, care poate să-și păstre­ze izolată cît mai mult ferma, de epidemiile provenite prin in­troducerea de animale străine în sector, necontrolate și purtă­toare de boli“. Despre necesitatea organiză­rii temeinice a reproducției a­nimalelor la nivelul comunei ne-a vorbit și medicul Oprea Mălin, șeful circumscripției ve­terinare din orașul Segarcea. „De foarte multe ori vin la noi cetățeni care solicită certi­ficate de sănătate pentru ani­male spre a le putea introduce în sectorul zootehnic al coope­rativei agricole. In asemenea situație se cere timp foarte mult cu efectuarea analizelor, une­ori chiar 10 și 12 zile. Or, în a­­cest timp animalul nu mai are ■ călduri pentru a fi montat. Ia­tă, așadar, un timp pierdut și care cere noi analize la alt in­terval de timp. In oraș există câțiva reproducători, îndeosebi vieri. Aceștia sunt de ton slab potențial genetic, neputîn­d asi­gura la o fătare mai m­ult de 3—4—5 purcei. In plus de aceas­ta, proprietarii reproducători­lor cer o taxă prea­ mare. Ar fi bine dacă la nivelul orașului Segarcea și al celorlalte comu­ne în general, s-ar organiza o montă dirijată cu reproducători proprietate a consiliilor popu­lare sau a cooperativelor agri­cole“. Ne-am interesat în continuare și de posibilitățile de furajare a acestor reproducători. Anche­ta noastră a scos în evidență faptul că la nivelul fiecărei co­mune s-ar putea realiza o bază furajeră consistentă și aceasta mai ales că au existat mari su­prafețe de teren — aparținîmd vechilor loturi zootehnice date în folosință pentru exploatare cooperativelor agricole. Propunerile sunt cît se poate de binevenite. Ele trebuie să trezească, la nivelul Direcției agricole județene, interes și să capete viață. In acest fel nu vom mai întâlni situații neplă­cute privind scăderea efective­lor de animale proprietate a membrilor cooperatori, ca în cazul comunei Cerăt, cînd de la 558 porcine în 1969 s-a ajuns la 455 în 1970, sau ca în orașul Segarcea — de la circa 2000 ca­pete la aproximativ 700. Un calcul al eficienței eco­nomice, efectuat în cadrul ora­șului Segarcea, cînd la ora ac­tuală cele două cooperative a­­gricole cresc și livrează statului 1900 porci grași în gre­utate totală de 190 tone, a scos în evidență că dacă și membrii cooperatori, ar organiza temei­nic reproducția animalelor, s-ar putea tripla numărul animale­lor livrate statului. Iată, așadar, argumente care pledează pentru acest lucru de cea mai mare importanță în înfăptuirea vas­tului program național de dez­voltare a zootehniei. Așteptăm inițiative noi, al căror efect să întărească dezvoltarea acestei ramuri a agriculturii în județul nostru și să stimuleze puternic creșterea animalelor, atît în sectorul cooperatist cît și în sectorul proprietate personală a membrilor cooperatori. "Ilii suit inimii! Organizarea temeinică a reproducției !II!III1II!I!II Ilii! ■ *» .Ți 181 —Și

Next