Inainte, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7927-7952)

1970-09-27 / nr. 7950

EHm I flSfo* MagaaWi ama • Miting aviatic. Astăzi Incepand de la orele 10, la aerodromul Balta Verde din Craiova se desfășoară tradi­ționalul miting aviatic de toamnă. Programul se anunță deosebit de atractive: îl vor susține piloți încercați, cu­rajoșii aerului. • Vernisaj. In jurul orei 10, la Casa de cultură a mu­nicipiului Craiova are loc vernisajul expoziției „pămîntul în lumina cercetării științifice". • Casa de cultură din Calafat vă invită. De dimineață este anunțat program de club și obișnuitele, — dar de fiecare dată ineditele — dimineți de basm. După,amiază, la orele 18, expunerea : „De ce sunt slabe rezultatele din sectorul zootehnic al C.A.P. Ciupercenii Vechi". In con­tinuare, formațiile Casei de cultură prezintă un specta­col artistic. • Seri distractive. Casele de cultură ale municipiului— sindicatelor și tineretului — organizează seri distractive pentru tineret. • Agenda turistică. Sfîrșitul săptăm­înii este marcat de o bogată agendă turistică. Suntem­ informați de la Oficiul județean de turism că mai multe autocare sunt plecate pe itinerarii din cele mai frumoase. Menționăm cîteva : Cra­iova — Băile Herculane ; Craiova — Sibiu — Alba Iulia — Cluj ; Craiova — Tîrgoviște — Ploiești ; Craiova — Băilești — Calafat. • Teatrul din Ploiești la Craiova. Un colectiv al Tea­trului de stat din Ploiești prezintă astă­ seară, In premi­eră, la Teatrul Național din Craiova, comedia „Carré de vaieți“ de I. Valjan. Regia artistică a spectacolului apar­ține lui Hart Eliad. Din distribuție remarcăm pe Marga­reta Pogonat, Aristide Teică, Silvia Năstase Dumitrescu, Andrei Burlaci, Ion Anghelescu-Moreni. O valoroasă performanță feroviarilor craioveni . Un tren experi­mentat cu viteza de 169 km pe oră In cadrul acțiunilor de opti­mizare a transporturilor pe calea ferată, pentru sporirea vitezelor de circulație pe sec­­ția Craiova — Filiași — Tr. Severin, în perioada 25 septem­brie pînă la 5 octombrie a.c. se introduce în circulație un tren experimental între Craio­va , Filiași și retur. Trenul este compus din 14 vagoane seria 74 000, apte să circule la viteza de 160 km pe oră. A­­cestora li se atașează două vagoane laborator cu apara­tura necesară studiilor ce se întreprind pentru realizarea acestei performanțe feroviare. Primul tren experimental plecat în cursul zilei de vi­n veri 25 septembrie a.c. din sta­ția Craiova, fiind compus din 16 vagoane pe 64 osii de 700 tone și remorcat de o puter­nică locomotivă electrică, ca­pabilă să dezvolte o aseme­­nea viteză. Conducerile Regio­nalei Craiova și Departamen­tului de căi ferate au luat o serie d­e măsuri tehnice, or­ganizatorice și de vigilență menite să asigure un succes deplin acestei experiențe, ca­­­re­ reprezintă un eveniment deosebit în munca feroviarilor craioveni și un important salt calitativ spre realizarea pe re­țeaua noastră a parametrilor transportului feroviar contem­poran. C. MOTOC coresp. % Schimb de expe­riență pe tema creșterii capacită­ților de producție în cadrul acțiunilor ce se întreprind pe linia organizării științifice a producției și muncii, la Uzina „Electropu­­n­tere“ Craiova a avut loc un interesant și util schimb de experiență. Sculerii șefi, proiectanții de scule, șefii serviciilor de or­ganizare și planificare din u­­zinele aparținînd Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, din centralele industria­le precum și cadre tehnico-in­­ginerești din uzina-gazdă au împărtășit din experiența a­­cumulată și au venit cu pro­puneri valoroase privind uti­lizarea S.D.V.-urilor în crește­rea capacităților de producție. Pentru cunoașterea îndea­proape, de către toate între­prinderile, a problemelor dez­bătute în cadrul schimbului de experiență cît și a altor schimburi de experiență orga­­nizate de către M.I.C.M., s-a hotărît alcătuirea unui volum cu referatele prezentate. • Un nou șantier de irigații Lucrătorii Trustului de con­strucții pentru Îmbunătățiri funciare Craiova au început activitatea pe unul dintre cele mai noi șantiere de Irigații. Este vorba de șantierul de Iri­gații terasa Corabia, care va pune in valoare, prin inter­mediul Irigațiilor, o suprafață de 20 000 hectare din lunca i­­nundabilă a Dunării. ANUL XXVI — NR. 7950 DUMINICA 27 SEPTEMBRIE 1970 6 PAGINI 30 BANI AST­AZI, ZI RECORD PE OGOARELE DOLJENE Ziua de azi a fost declarată zi record la recoltatul porumbului și pregătirea terenului pentru însămînțările de toamnă. Toate forțele și mijloacele de care dispun cooperativele agricole de producție, întreprinderile agri­cole de stat și cele pentru me­canizarea agriculturii trebuie să fie mobilizate și folosite din plin, așa încît să se poată rea­liza cel mai înalt vîrf de pro­­du­cție. Peste tot sînt create condiții ca printr-o mobilizare masivă a țăranilor cooperatori, salariaților din instituții, a ele­vilor liceelor și școlilor generale să se intensifice strînsul re­coltei de porumb și transportul acesteia în pătule, arioare și la bazele de recepție. Mecanizatorii celor 12 între­prinderi din județul nostru trebuie să folosească cu maxi­mum de eficiență forța cailor putere, să procedeze la recol­tatul mecanic al porumbului, să pregătească mari suprafețe pentru însămînțarea culturilor păioase de toamnă. Comitetul județean de partid face un apel către toți comu­niștii care lucrează în agricul­tură de a-și înzeci eforturile în muncă, a fi exemplu personal în participarea activă la lucru pentru a pune la adăpost re­colta bogată de porumb din acest an. Fiecare unitate agri­colă de stat și cooperatistă să folosească dirv plin mijloacele de transport pentru a elibera cât mai grabnic terenul de re­colta de porumb, pentru a crea în continuare un larg front de lucru tractoarelor care trebuie să pregătească în cel mai scurt timp terenul pe care se vor însă­­mînța cele 138 000 hectare cu culturi păioase de toamnă. Aș­teptăm ca această zi record în muncă să fie încununată de succes și cît mai boga­tă in rea­lizări. Stațiunea experimentală legumicolă Ișalnița asigură anual zeci de tone de sămînță de diferite specii pentru grădinile de zarzavat ale cooperativelor agricole de producție. In foto : aspect de la centr­ul de obținere a semințelor de tomate. Foto : V. Mihăilescu Industria locală fn cincinalul viitor Un amplu proces de mo­dernizare, creștere și di­versificare a producției ■ La I.I.L. „Metal­ lem­n” Craiova volumul prod­ucției industriale va crește în acest an de 2,4 ori față de primul an al actualul­ui cincinal ■ în anul 1975 se vor livra comerțului cu peste 19 milioane cei mai mul­te produse față de anul curent . Aplicarea unor tehn­ologii moderne în noile sp­ații de producție care se construiesc în platforma industrială Bordei Antrenați într-o efervescentă activitate creatoare, muncitorii și cadrele tehnico-inginerești, întregul colectiv al I.I.L. „Me­­tal-lemn“ Craiova a înregis­trat, în cincinalul care se a­­propie de sfârșit, succese im­portante în activitatea econo­mică. Este edificator în acest sens ritmul de creștere a pro­ducției industriale în perioada 1966—1970. Față de anul 1965, în 1970 volumul producției in­dustriale crește de 2,4 ori, ceea ce, în valori absolute, repre­zintă un spor de 63 000 000 lei. Ritmul creșterii producției este strîns legat de ansamblul de măsuri care s-a luat pentru dezvoltarea și modernizarea în­treprinderii noastre. . Dacă la începutul actualului cincinal exista un număr restrîns de secții și ateliere, astăzi capa­citățile de producție sunt sub­stanțial dezvoltate și stau la baza a două ramuri industriale preponderente în întreprindere: construcțiile de mașini și pre­lucrarea metalelor și a lemnu­lui. In ultima vreme, comitetul de direcție, cu sprijinul comi­tetului de partid, a întreprins o largă acțiune pentru ream­­plasarea și modernizarea sec­țiilor mecanică și turnătorie, din strada Reforma Agrară, me­canică și sculărie, din strada A. I. Cuza, mobilier, din strada Bariera Vîlcii, secțiilor de mo­bilă și tîmplărie, din Segarcea și Negoești etc. In același timp, noi am pus bazele unor com­partimente de concepție și crea­ție care să ajute efectiv la lărgirea continuă a nomenala­­torului produselor fabricate. In această perioadă de bilanț, în fața cadrelor tehnico-ingi­nerești a stat și stă acțiunea de diversificare a producției concretizată, in final, în asi­milarea în fabricație a circa Ing. NICOLAE VAILEANU directorul I.I.I­. „Metal-lemn“ Craiova (Continuare în pag. a V-a) Toamna la restaurantul „Ciobănașul" din Parcul Poporului cu nelipsitul tulburel, țuica bătrână, berbecii în proțap, săr­măluțe „ca la mama acasă“ Și piine coaptă în țăst In acest număr: • Magazin • Agendă culturală • Publicitate Masa oferită de Comitetul Executiv al C. C. al P. C. R. cu prilejul împlinirii a 60 de ani de către tov. Vasile Vîlcu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, sîmbătă lui a­­miază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 60-a ani­versări a zilei de naștere a to­varășului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Ni­­colae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Ver­­deț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Faze­­cas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Miiron Constantinescu, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Chivu Stoica, Constantin Pîrvulescu, Gheorghe Vasilichi. Conducătorii de partid și de stat l-au felicitat călduros pe tovarășul Vasile Vîlcu, urîn­­du-i sănătate, viață lungă și noi succese în îndeplinirea sar­cinilor încredințate de partid, de statul nostru socialist. In timpul prînzului a toastat pentru sărbătorit tovarășul Ni­colae Ceaușescu. Referindu-se la munca vastă și la succesele ob­ținute de partidul nostru în tra­ducerea în viață a mărețului program de înflorire multilate­rală a patriei elaborat de Con­gresul al X-lea al P.C.R., la politica externă a partidului și statului nostru de prietenie și alianță cu țările socialiste, de solidaritate și unitate cu mișca­rea comunistă, de destindere, colaborare și pace în lume, se­cretarul general al partidului a arătat că, alături de întreaga conducere de partid și de stat, la toate acestea și-a adus și-și aduce contribuția și tovarășul Vasile Vîlcu. Relevînd sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continuare poporul român în construcția societății socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu­ a urat tovarășului Vasile Vîlcu sănătate și putere de muncă pentru a-și putea aduce și pe mai departe contribuția la activi­tatea partidului și statului. A răspuns tovarășul Vasile Vîlcu. Ară­tând că întreaga sa viață și-a consacrat-o partidu­lui, sărbătoritul a mulțumit pentru aprecierile calde făcute la adresa sa de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru urările ce i-au fost adresate și s-a an­gajat să depună toate eforturile pentru a fi cît mai de folos partidului, construcției socialis­mului în patria noastră. , To­varășul Vasile Vîlcu și-a expri­mat încrederea fermă că par­tidul nostru în frunte cu secre­tarul său general—conducător marxist-leninist încercat, profund devotat poporului, cauzei socialismului — își va îndeplini cu­ cinste și în viitor măreața misiune istorică ce-i revine în asigurarea prosperității Româ­niei. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. (Agerpres) Lucrările anuale Sîmbătă dimineața, in sala Palatului Republicii So­cialiste România din Capi­tală s-au deschis lucrările celei de-a 58-a sesiuni anu­ale a Federației Dentare In­ternaționale, manifestare ști­ințifică de mare prestigiu, ce reunește personalități de frunte ale științei și practicii stomatologice din 46 de țări, din toate continentele. Reuniunea își desfășoară lucrările sub înaltul patro­naj al președintelui Consi­liului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. (Continuare în pag. a VI-a) celei de-a 58-a sesiuni a Federației Dentare * Internationale Salutul adresat de președintele Consiliului de Miniștri, ION GHEORGHE MAURER Doamnelor și domnilor. In numele guvernului Repu­blicii Socialiste România adre­sez un cordial salut reprezen­tanților de seamă ai științei stomatologice, reuniți în cea de-a 58-a sesiune anuală a Fe­derației Dentare Internaționale. Găzduind această reuniune științifică, guvernul român ma­nifestă, o dată mai mult, înal­ta prețuire pe care o acordă științei, dorința de a contribui la progresul ei, de a­ sprijini strîngerea legăturilor între oa­menii de știință din diferite țări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanța pe care a dobîndit-o știința în zi­lele noastre, ca forță de impul­sie de prim rang a progresului societății. Știința, — este bine știut, — sporește din ce în ce (Continuare în pag. a VI-a) ulti Lunile de recoltat ți pregătea campaniei de insămințări de Ioană impun maximă urgentă Acțiunile ce polarizează efor­turile oamenilor muncii de pe ogoarele județului Dolj se re­zumă, în această perioadă, la urgentarea recoltatului culturi­lor tîrzii de toamnă (porumb, floarea-soarelui și sfecla de zahăr), la pregătirea minuțioa­să a campaniei însămînțării griului și a altor culturi pă­ioase de toamnă. Peste tot, or­ganizațiile de partid, consiliile de conducere din cooperativele agricole, specialiștii depun e­­forturi susținute ca, printr-o mai bună organizare a muncii și o mobilizare masivă a tutu­ror forțelor, să îndeplinească indicațiile biroului Comitetului județean de partid cu privire la buna desfășurare a munci­lor agricole de toamnă. In multe cooperative agricole în care factorii de răspundere au dovedit receptivitate față de sarcinile ce le revin și ope­rativitate în îndeplinirea aces­tora, rezultatele sunt bune. în comuna Giubega, bunăoară, preocuparea de bază a organe­lor locale de partid și de stat­­ este de a urgenta ritmul recol­tatului culturilor de toamnă, așa iicit să se poată crea un front larg pregătirilor pentru începerea semănatului griului. In mai puțin de două săptă­­mîni, prin participarea zilnică la lucru a celor 1200 de coope­ratori apți de muncă, s-a reu­șit să se strîngă și să depozite­ze recolta de porumb de pe 700 din cele 1250 ha cultivate. Ințelegînd că este în propriul lor interes să asigure recolta de porumb în hambare, coopera­torii de aici și-au­­ organizat în așa fel munca incit ziua recol­­­­tează și transportă știuleții de­­ porumb in arioaiele nou con­­­­struite, iar noaptea taie cocenii­­ și-i depozitează în baza fura­jeră. 5 Cu totul altă situație există­­ la cooperativa agricolă din Ga­­­­licea Mare. Pînă la data de 1ie 23 septembrie a.c., aici fuseseră­­ recoltate abia 500 de hectare în cu porumb din cele 1785 culti­­­­vate. Puținii cooperatori (800 din cei 2300 apți de­ muncă), care participă la recoltat, nu folosesc așa cum se cuvine timpul de lucru. Abia pe la orele 8 se începe,vehicularea a­­cestora către locurile de mun­că, iar pe la orele 16 lucrul în cîmp încetează complet. Slaba utilizare a mijloacelor de tran­sport a făcut ca pe cîmp să ră­­mînă netransportată o mare cantitate de recoltă, fără să mai vorbim de cocenii de porumb care trebuie grabnic recoltați și transportați în baza furajeră, spre a se crea posibilitate­a tractoarelor să pregătească in continuare terenul pentru se­mănatul griului. Din suprafața recoltată pînă acum s-a asigu­rat eliberarea a numai 150 hec­­tare, dar și aici mecanizatorii sunt nemulțumiți de calitatea muncii cooperatorilor, deoarece cocenii nu sunt ridicați în to­ta-FLOREA STAICU (Continuare în pag. a V-a) . Locul porumbului es­te în hambare Forțe mecanice nefolosite la întreaga lor capacitate Ingineri agronomi certați cu disciplina muncii și regulile agrotehnice raid anchetă Deunăzi, am asistat la întîlni­­rea aniversară a primei promo­ții de absolvenți ai Institutului de mașini și aparate electrice din Craiova. Și cum toți, aproape 50 de ingineri, lucrează în ramura energiei electrice, sau în specia­lități adiacente, mi-a plăcut să mi-i închipui la capetele firelor de mare tensiune supraveghind lumina țării. 50 de oameni, 50 de ingineri înregistrează, ca un ampermetru, tăria luminii. Această reuniune aniversară, proiectată din cinci în cinci ani, nu are caracterul unei festivități, ci este pur și simplu un dialog, un colocviu, ori o masă rotundă pe tema realizărilor efectuate în cinci ani. O activitate de cincinal deci: Și cum toți cei 50 sînt in­gineri de mașini și aparate elec­trice, ramură de bază în angrena­jul industrial al României, întîl­­nirea mi s-a părut încărcată de multiple semnificații. Intr-un amfiteatru studențesc, cadru adecvat pentru vîrsta de odinioară, se relatează într-un stil personal, ponderat și exact, ce reprezintă fiecare acolo unde lucrează. Majoritatea absolvenților dețin astăzi funcții de răspundere în mari întreprinderi industriale și instituții de învățămînt. Să reți­nem cîteva : ing. Emil Mîrzan, in­giner șef cu dezvoltarea G.U.A.M.E. din Craiova ing. Ilie Mărgărit, metrolog șef al Uzinei „Electroputere“, ing. Mihai Rizes­­cu, director la I.R.V.P. Cîmpina, ing. Ionel Răducanu de la ,,Elec­troputere“, ing. Profir Degeratu, profesor universitar doctor, la Institutul de mine din Petroșani, ing. Ilie Tom­a, ing. șef la I.R.E.­­Argeș, ing. Gh. Tatu, ing. șef la întreprinderea Electromotor­ Ti­mișoara, ing. Eugen Pantea, di­rector într-un minister, ing. Ion Carp, Sîrbu Olimpiu, ingineri-șefi la I.R.E. Tg. Mureș, ing. Costin Rădulescu, ing. Costin Gaciu, in­gineri la proiectări, în Uzina „E­­lectroputere“ (recunoscuți în ob­ținerea de rezultate privind asi­milarea ultimelor tipuri de trans­formatoare, printre care transfor­matorul destinat, grupurilor hi­droenergetice de la Porțile de Fier) și mulți alții. Atmosfera de sărbătoare a în­­tîlnirii aniversare a fost amplifi­cată și de prezența multor cadre universitare craiovene. Și tot ast­fel, de aici înainte, la fiecare cinci ani, toamna, ei vor trece din nou pe sub arcada amintirilor și vor consemna nimburi pe bolta fru­moasei meserii de inginer. M. BARBU Sub arcada amintirilor ■ ■ AVANCRONICĂ FOTBALISTICĂ .CA LA PLOIEȘTI­ de PETRE DRAGU Cred, pentru astăzi, într-o comportare meritorie a băie­ților noștri și cred într-un re­zultat favorabil lor : 2 sau X. O spun de la bun început, numai și numai ca să... nu mă răzgîndesc în timp ce-mi scriu mai departe avancronica. Poa­te veți și argumente... E drept, n-am prea multe la-ndemînă, dar atîtea cite­am vi le „pa­sez“ pe toate . Primo . Dintotdeauna, ae­rul parfumat cu hidrocarburi al Văii Prahovei le-a fost pri­elnic studenților craioveni. Și nu mă refer în original, la rezultatele tehnice obținute de ei în cetatea lui Dridea, cît la jocurile bune pe care le-au făcut totdeauna acolo. Azi, într-o altă conjunctură, decît în campionatele trecute, adică în împrejurări în care roluri­le s-au inversat, ploieștenii fi­ind acum pe poziția valorică mediocră pe care se aflau cîndva craiovenii, cred nu nu­mai într-un joc frumos, ci și într-un rezultat favorabil oas­peților, cu toate necazurile de ultimă oră ale oltenilor. Seconde . Oltenii joacă la Ploiești fără trac, ca-n fami­lie („schimburile de piese“ petrecute de-a lungul anilor între cele două echipe — vezi transferurile Ivan, Marin Mar­cel, Silviu Stănescu, Sfîrlogea etc. — justifică din plin aceas­tă afirmație­ și, în plus, du­pă cîte știu, chiar publicul ,,găzar“ simpatizează nițeluș cu... juveții. Desigur, echipa petrolistă nu stă chiar pe ro­ze și, deci, vom asista la o luptă acerbă, disperată, — dar, zic eu , Terțio , nu ar fi ex­clus ca tocmai jocul disperat al gazdelor, opus calmului oas­peților, să le­ aducă băieților din Ploiești... pocinogul de ca­re se tem atît de mult. In sfîr­­șit... Etapa, privită-n general se arată foarte „dură“, mai cu seamă prin faptul că mai toa­te echipele oaspe pot năzui la rezultate favorabile. „Stegarii“ lui Tinel Stănescu se vor stră­dui din răsputeri să-i îngenun­cheze pe studenții clujeni. Fa­rul poate avea, în Progresul, la București, o pradă relativ ușoară. In privința rezultatu­­­­­lui vizitei dinamoviste la Ti­mișoara nici nu mai este ca­zul să vorbim, iar partidele F.C. Argeș —■ Poli. și Steaua — Din. Bacău nu sînt chiar a­­tît de sigur prielnice gazdelor. Numai Jiul pare a avea, în compania ceferiștilor de sub Feleac, o sarcină mai ușoară. Dar poți să știi de unde sare iepurele ? în concluzie , o etapă fru­moasă tocmai prin șansele a­­propiate care stau la îndemîna competitoarelor și prin jocu­rile îndîrjite pe care desigur nu le vor oferi.

Next