Inainte, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7927-7952)
1970-09-27 / nr. 7950
EHm I flSfo* MagaaWi ama • Miting aviatic. Astăzi Incepand de la orele 10, la aerodromul Balta Verde din Craiova se desfășoară tradiționalul miting aviatic de toamnă. Programul se anunță deosebit de atractive: îl vor susține piloți încercați, curajoșii aerului. • Vernisaj. In jurul orei 10, la Casa de cultură a municipiului Craiova are loc vernisajul expoziției „pămîntul în lumina cercetării științifice". • Casa de cultură din Calafat vă invită. De dimineață este anunțat program de club și obișnuitele, — dar de fiecare dată ineditele — dimineți de basm. După,amiază, la orele 18, expunerea : „De ce sunt slabe rezultatele din sectorul zootehnic al C.A.P. Ciupercenii Vechi". In continuare, formațiile Casei de cultură prezintă un spectacol artistic. • Seri distractive. Casele de cultură ale municipiului— sindicatelor și tineretului — organizează seri distractive pentru tineret. • Agenda turistică. Sfîrșitul săptămînii este marcat de o bogată agendă turistică. Suntem informați de la Oficiul județean de turism că mai multe autocare sunt plecate pe itinerarii din cele mai frumoase. Menționăm cîteva : Craiova — Băile Herculane ; Craiova — Sibiu — Alba Iulia — Cluj ; Craiova — Tîrgoviște — Ploiești ; Craiova — Băilești — Calafat. • Teatrul din Ploiești la Craiova. Un colectiv al Teatrului de stat din Ploiești prezintă astă seară, In premieră, la Teatrul Național din Craiova, comedia „Carré de vaieți“ de I. Valjan. Regia artistică a spectacolului aparține lui Hart Eliad. Din distribuție remarcăm pe Margareta Pogonat, Aristide Teică, Silvia Năstase Dumitrescu, Andrei Burlaci, Ion Anghelescu-Moreni. O valoroasă performanță feroviarilor craioveni . Un tren experimentat cu viteza de 169 km pe oră In cadrul acțiunilor de optimizare a transporturilor pe calea ferată, pentru sporirea vitezelor de circulație pe secția Craiova — Filiași — Tr. Severin, în perioada 25 septembrie pînă la 5 octombrie a.c. se introduce în circulație un tren experimental între Craiova , Filiași și retur. Trenul este compus din 14 vagoane seria 74 000, apte să circule la viteza de 160 km pe oră. Acestora li se atașează două vagoane laborator cu aparatura necesară studiilor ce se întreprind pentru realizarea acestei performanțe feroviare. Primul tren experimental plecat în cursul zilei de vin veri 25 septembrie a.c. din stația Craiova, fiind compus din 16 vagoane pe 64 osii de 700 tone și remorcat de o puternică locomotivă electrică, capabilă să dezvolte o asemenea viteză. Conducerile Regionalei Craiova și Departamentului de căi ferate au luat o serie de măsuri tehnice, organizatorice și de vigilență menite să asigure un succes deplin acestei experiențe, care reprezintă un eveniment deosebit în munca feroviarilor craioveni și un important salt calitativ spre realizarea pe rețeaua noastră a parametrilor transportului feroviar contemporan. C. MOTOC coresp. % Schimb de experiență pe tema creșterii capacităților de producție în cadrul acțiunilor ce se întreprind pe linia organizării științifice a producției și muncii, la Uzina „Electropuntere“ Craiova a avut loc un interesant și util schimb de experiență. Sculerii șefi, proiectanții de scule, șefii serviciilor de organizare și planificare din uzinele aparținînd Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, din centralele industriale precum și cadre tehnico-inginerești din uzina-gazdă au împărtășit din experiența acumulată și au venit cu propuneri valoroase privind utilizarea S.D.V.-urilor în creșterea capacităților de producție. Pentru cunoașterea îndeaproape, de către toate întreprinderile, a problemelor dezbătute în cadrul schimbului de experiență cît și a altor schimburi de experiență organizate de către M.I.C.M., s-a hotărît alcătuirea unui volum cu referatele prezentate. • Un nou șantier de irigații Lucrătorii Trustului de construcții pentru Îmbunătățiri funciare Craiova au început activitatea pe unul dintre cele mai noi șantiere de Irigații. Este vorba de șantierul de Irigații terasa Corabia, care va pune in valoare, prin intermediul Irigațiilor, o suprafață de 20 000 hectare din lunca inundabilă a Dunării. ANUL XXVI — NR. 7950 DUMINICA 27 SEPTEMBRIE 1970 6 PAGINI 30 BANI ASTAZI, ZI RECORD PE OGOARELE DOLJENE Ziua de azi a fost declarată zi record la recoltatul porumbului și pregătirea terenului pentru însămînțările de toamnă. Toate forțele și mijloacele de care dispun cooperativele agricole de producție, întreprinderile agricole de stat și cele pentru mecanizarea agriculturii trebuie să fie mobilizate și folosite din plin, așa încît să se poată realiza cel mai înalt vîrf de producție. Peste tot sînt create condiții ca printr-o mobilizare masivă a țăranilor cooperatori, salariaților din instituții, a elevilor liceelor și școlilor generale să se intensifice strînsul recoltei de porumb și transportul acesteia în pătule, arioare și la bazele de recepție. Mecanizatorii celor 12 întreprinderi din județul nostru trebuie să folosească cu maximum de eficiență forța cailor putere, să procedeze la recoltatul mecanic al porumbului, să pregătească mari suprafețe pentru însămînțarea culturilor păioase de toamnă. Comitetul județean de partid face un apel către toți comuniștii care lucrează în agricultură de a-și înzeci eforturile în muncă, a fi exemplu personal în participarea activă la lucru pentru a pune la adăpost recolta bogată de porumb din acest an. Fiecare unitate agricolă de stat și cooperatistă să folosească dirv plin mijloacele de transport pentru a elibera cât mai grabnic terenul de recolta de porumb, pentru a crea în continuare un larg front de lucru tractoarelor care trebuie să pregătească în cel mai scurt timp terenul pe care se vor însămînța cele 138 000 hectare cu culturi păioase de toamnă. Așteptăm ca această zi record în muncă să fie încununată de succes și cît mai bogată in realizări. Stațiunea experimentală legumicolă Ișalnița asigură anual zeci de tone de sămînță de diferite specii pentru grădinile de zarzavat ale cooperativelor agricole de producție. In foto : aspect de la centrul de obținere a semințelor de tomate. Foto : V. Mihăilescu Industria locală fn cincinalul viitor Un amplu proces de modernizare, creștere și diversificare a producției ■ La I.I.L. „Metal lemn” Craiova volumul producției industriale va crește în acest an de 2,4 ori față de primul an al actualului cincinal ■ în anul 1975 se vor livra comerțului cu peste 19 milioane cei mai multe produse față de anul curent . Aplicarea unor tehnologii moderne în noile spații de producție care se construiesc în platforma industrială Bordei Antrenați într-o efervescentă activitate creatoare, muncitorii și cadrele tehnico-inginerești, întregul colectiv al I.I.L. „Metal-lemn“ Craiova a înregistrat, în cincinalul care se apropie de sfârșit, succese importante în activitatea economică. Este edificator în acest sens ritmul de creștere a producției industriale în perioada 1966—1970. Față de anul 1965, în 1970 volumul producției industriale crește de 2,4 ori, ceea ce, în valori absolute, reprezintă un spor de 63 000 000 lei. Ritmul creșterii producției este strîns legat de ansamblul de măsuri care s-a luat pentru dezvoltarea și modernizarea întreprinderii noastre. . Dacă la începutul actualului cincinal exista un număr restrîns de secții și ateliere, astăzi capacitățile de producție sunt substanțial dezvoltate și stau la baza a două ramuri industriale preponderente în întreprindere: construcțiile de mașini și prelucrarea metalelor și a lemnului. In ultima vreme, comitetul de direcție, cu sprijinul comitetului de partid, a întreprins o largă acțiune pentru reamplasarea și modernizarea secțiilor mecanică și turnătorie, din strada Reforma Agrară, mecanică și sculărie, din strada A. I. Cuza, mobilier, din strada Bariera Vîlcii, secțiilor de mobilă și tîmplărie, din Segarcea și Negoești etc. In același timp, noi am pus bazele unor compartimente de concepție și creație care să ajute efectiv la lărgirea continuă a nomenalatorului produselor fabricate. In această perioadă de bilanț, în fața cadrelor tehnico-inginerești a stat și stă acțiunea de diversificare a producției concretizată, in final, în asimilarea în fabricație a circa Ing. NICOLAE VAILEANU directorul I.I.I. „Metal-lemn“ Craiova (Continuare în pag. a V-a) Toamna la restaurantul „Ciobănașul" din Parcul Poporului cu nelipsitul tulburel, țuica bătrână, berbecii în proțap, sărmăluțe „ca la mama acasă“ Și piine coaptă în țăst In acest număr: • Magazin • Agendă culturală • Publicitate Masa oferită de Comitetul Executiv al C. C. al P. C. R. cu prilejul împlinirii a 60 de ani de către tov. Vasile Vîlcu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, sîmbătă lui amiază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazecas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Miiron Constantinescu, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Chivu Stoica, Constantin Pîrvulescu, Gheorghe Vasilichi. Conducătorii de partid și de stat l-au felicitat călduros pe tovarășul Vasile Vîlcu, urîndu-i sănătate, viață lungă și noi succese în îndeplinirea sarcinilor încredințate de partid, de statul nostru socialist. In timpul prînzului a toastat pentru sărbătorit tovarășul Nicolae Ceaușescu. Referindu-se la munca vastă și la succesele obținute de partidul nostru în traducerea în viață a mărețului program de înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., la politica externă a partidului și statului nostru de prietenie și alianță cu țările socialiste, de solidaritate și unitate cu mișcarea comunistă, de destindere, colaborare și pace în lume, secretarul general al partidului a arătat că, alături de întreaga conducere de partid și de stat, la toate acestea și-a adus și-și aduce contribuția și tovarășul Vasile Vîlcu. Relevînd sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continuare poporul român în construcția societății socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu a urat tovarășului Vasile Vîlcu sănătate și putere de muncă pentru a-și putea aduce și pe mai departe contribuția la activitatea partidului și statului. A răspuns tovarășul Vasile Vîlcu. Arătând că întreaga sa viață și-a consacrat-o partidului, sărbătoritul a mulțumit pentru aprecierile calde făcute la adresa sa de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru urările ce i-au fost adresate și s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cît mai de folos partidului, construcției socialismului în patria noastră. , Tovarășul Vasile Vîlcu și-a exprimat încrederea fermă că partidul nostru în frunte cu secretarul său general—conducător marxist-leninist încercat, profund devotat poporului, cauzei socialismului — își va îndeplini cu cinste și în viitor măreața misiune istorică ce-i revine în asigurarea prosperității României. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. (Agerpres) Lucrările anuale Sîmbătă dimineața, in sala Palatului Republicii Socialiste România din Capitală s-au deschis lucrările celei de-a 58-a sesiuni anuale a Federației Dentare Internaționale, manifestare științifică de mare prestigiu, ce reunește personalități de frunte ale științei și practicii stomatologice din 46 de țări, din toate continentele. Reuniunea își desfășoară lucrările sub înaltul patronaj al președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. (Continuare în pag. a VI-a) celei de-a 58-a sesiuni a Federației Dentare * Internationale Salutul adresat de președintele Consiliului de Miniștri, ION GHEORGHE MAURER Doamnelor și domnilor. In numele guvernului Republicii Socialiste România adresez un cordial salut reprezentanților de seamă ai științei stomatologice, reuniți în cea de-a 58-a sesiune anuală a Federației Dentare Internaționale. Găzduind această reuniune științifică, guvernul român manifestă, o dată mai mult, înalta prețuire pe care o acordă științei, dorința de a contribui la progresul ei, de a sprijini strîngerea legăturilor între oamenii de știință din diferite țări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanța pe care a dobîndit-o știința în zilele noastre, ca forță de impulsie de prim rang a progresului societății. Știința, — este bine știut, — sporește din ce în ce (Continuare în pag. a VI-a) ulti Lunile de recoltat ți pregătea campaniei de insămințări de Ioană impun maximă urgentă Acțiunile ce polarizează eforturile oamenilor muncii de pe ogoarele județului Dolj se rezumă, în această perioadă, la urgentarea recoltatului culturilor tîrzii de toamnă (porumb, floarea-soarelui și sfecla de zahăr), la pregătirea minuțioasă a campaniei însămînțării griului și a altor culturi păioase de toamnă. Peste tot, organizațiile de partid, consiliile de conducere din cooperativele agricole, specialiștii depun eforturi susținute ca, printr-o mai bună organizare a muncii și o mobilizare masivă a tuturor forțelor, să îndeplinească indicațiile biroului Comitetului județean de partid cu privire la buna desfășurare a muncilor agricole de toamnă. In multe cooperative agricole în care factorii de răspundere au dovedit receptivitate față de sarcinile ce le revin și operativitate în îndeplinirea acestora, rezultatele sunt bune. în comuna Giubega, bunăoară, preocuparea de bază a organelor locale de partid și de stat este de a urgenta ritmul recoltatului culturilor de toamnă, așa iicit să se poată crea un front larg pregătirilor pentru începerea semănatului griului. In mai puțin de două săptămîni, prin participarea zilnică la lucru a celor 1200 de cooperatori apți de muncă, s-a reușit să se strîngă și să depoziteze recolta de porumb de pe 700 din cele 1250 ha cultivate. Ințelegînd că este în propriul lor interes să asigure recolta de porumb în hambare, cooperatorii de aici și-au organizat în așa fel munca incit ziua recoltează și transportă știuleții de porumb in arioaiele nou construite, iar noaptea taie cocenii și-i depozitează în baza furajeră. 5 Cu totul altă situație există la cooperativa agricolă din Galicea Mare. Pînă la data de 1ie 23 septembrie a.c., aici fuseseră recoltate abia 500 de hectare în cu porumb din cele 1785 cultivate. Puținii cooperatori (800 din cei 2300 apți de muncă), care participă la recoltat, nu folosesc așa cum se cuvine timpul de lucru. Abia pe la orele 8 se începe,vehicularea acestora către locurile de muncă, iar pe la orele 16 lucrul în cîmp încetează complet. Slaba utilizare a mijloacelor de transport a făcut ca pe cîmp să rămînă netransportată o mare cantitate de recoltă, fără să mai vorbim de cocenii de porumb care trebuie grabnic recoltați și transportați în baza furajeră, spre a se crea posibilitatea tractoarelor să pregătească in continuare terenul pentru semănatul griului. Din suprafața recoltată pînă acum s-a asigurat eliberarea a numai 150 hectare, dar și aici mecanizatorii sunt nemulțumiți de calitatea muncii cooperatorilor, deoarece cocenii nu sunt ridicați în tota-FLOREA STAICU (Continuare în pag. a V-a) . Locul porumbului este în hambare Forțe mecanice nefolosite la întreaga lor capacitate Ingineri agronomi certați cu disciplina muncii și regulile agrotehnice raid anchetă Deunăzi, am asistat la întîlnirea aniversară a primei promoții de absolvenți ai Institutului de mașini și aparate electrice din Craiova. Și cum toți, aproape 50 de ingineri, lucrează în ramura energiei electrice, sau în specialități adiacente, mi-a plăcut să mi-i închipui la capetele firelor de mare tensiune supraveghind lumina țării. 50 de oameni, 50 de ingineri înregistrează, ca un ampermetru, tăria luminii. Această reuniune aniversară, proiectată din cinci în cinci ani, nu are caracterul unei festivități, ci este pur și simplu un dialog, un colocviu, ori o masă rotundă pe tema realizărilor efectuate în cinci ani. O activitate de cincinal deci: Și cum toți cei 50 sînt ingineri de mașini și aparate electrice, ramură de bază în angrenajul industrial al României, întîlnirea mi s-a părut încărcată de multiple semnificații. Intr-un amfiteatru studențesc, cadru adecvat pentru vîrsta de odinioară, se relatează într-un stil personal, ponderat și exact, ce reprezintă fiecare acolo unde lucrează. Majoritatea absolvenților dețin astăzi funcții de răspundere în mari întreprinderi industriale și instituții de învățămînt. Să reținem cîteva : ing. Emil Mîrzan, inginer șef cu dezvoltarea G.U.A.M.E. din Craiova ing. Ilie Mărgărit, metrolog șef al Uzinei „Electroputere“, ing. Mihai Rizescu, director la I.R.V.P. Cîmpina, ing. Ionel Răducanu de la ,,Electroputere“, ing. Profir Degeratu, profesor universitar doctor, la Institutul de mine din Petroșani, ing. Ilie Toma, ing. șef la I.R.E.Argeș, ing. Gh. Tatu, ing. șef la întreprinderea Electromotor Timișoara, ing. Eugen Pantea, director într-un minister, ing. Ion Carp, Sîrbu Olimpiu, ingineri-șefi la I.R.E. Tg. Mureș, ing. Costin Rădulescu, ing. Costin Gaciu, ingineri la proiectări, în Uzina „Electroputere“ (recunoscuți în obținerea de rezultate privind asimilarea ultimelor tipuri de transformatoare, printre care transformatorul destinat, grupurilor hidroenergetice de la Porțile de Fier) și mulți alții. Atmosfera de sărbătoare a întîlnirii aniversare a fost amplificată și de prezența multor cadre universitare craiovene. Și tot astfel, de aici înainte, la fiecare cinci ani, toamna, ei vor trece din nou pe sub arcada amintirilor și vor consemna nimburi pe bolta frumoasei meserii de inginer. M. BARBU Sub arcada amintirilor ■ ■ AVANCRONICĂ FOTBALISTICĂ .CA LA PLOIEȘTI de PETRE DRAGU Cred, pentru astăzi, într-o comportare meritorie a băieților noștri și cred într-un rezultat favorabil lor : 2 sau X. O spun de la bun început, numai și numai ca să... nu mă răzgîndesc în timp ce-mi scriu mai departe avancronica. Poate veți și argumente... E drept, n-am prea multe la-ndemînă, dar atîtea citeam vi le „pasez“ pe toate . Primo . Dintotdeauna, aerul parfumat cu hidrocarburi al Văii Prahovei le-a fost prielnic studenților craioveni. Și nu mă refer în original, la rezultatele tehnice obținute de ei în cetatea lui Dridea, cît la jocurile bune pe care le-au făcut totdeauna acolo. Azi, într-o altă conjunctură, decît în campionatele trecute, adică în împrejurări în care rolurile s-au inversat, ploieștenii fiind acum pe poziția valorică mediocră pe care se aflau cîndva craiovenii, cred nu numai într-un joc frumos, ci și într-un rezultat favorabil oaspeților, cu toate necazurile de ultimă oră ale oltenilor. Seconde . Oltenii joacă la Ploiești fără trac, ca-n familie („schimburile de piese“ petrecute de-a lungul anilor între cele două echipe — vezi transferurile Ivan, Marin Marcel, Silviu Stănescu, Sfîrlogea etc. — justifică din plin această afirmație și, în plus, după cîte știu, chiar publicul ,,găzar“ simpatizează nițeluș cu... juveții. Desigur, echipa petrolistă nu stă chiar pe roze și, deci, vom asista la o luptă acerbă, disperată, — dar, zic eu , Terțio , nu ar fi exclus ca tocmai jocul disperat al gazdelor, opus calmului oaspeților, să le aducă băieților din Ploiești... pocinogul de care se tem atît de mult. In sfîrșit... Etapa, privită-n general se arată foarte „dură“, mai cu seamă prin faptul că mai toate echipele oaspe pot năzui la rezultate favorabile. „Stegarii“ lui Tinel Stănescu se vor strădui din răsputeri să-i îngenuncheze pe studenții clujeni. Farul poate avea, în Progresul, la București, o pradă relativ ușoară. In privința rezultatului vizitei dinamoviste la Timișoara nici nu mai este cazul să vorbim, iar partidele F.C. Argeș —■ Poli. și Steaua — Din. Bacău nu sînt chiar atît de sigur prielnice gazdelor. Numai Jiul pare a avea, în compania ceferiștilor de sub Feleac, o sarcină mai ușoară. Dar poți să știi de unde sare iepurele ? în concluzie , o etapă frumoasă tocmai prin șansele apropiate care stau la îndemîna competitoarelor și prin jocurile îndîrjite pe care desigur nu le vor oferi.