Inainte, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 7980-8004)

1970-11-21 / nr. 7997

«ni H aa B inns ] iS 3:1 E1 E3 0 S3 ! awaw Tineretul devine, tot mai ingrsistent, cu sau fără voia lui, gy dar din legitime necesități, gg obiect de cercetare științifică, gg Nu ne referim numai Îs, tineretul școlar, firește, deși, într-un fel sau altul, în societatea modernă tinerii sunt „școlarizați“ (g — prin diferite influențe și forme de instrucție și educație, El mai mult sau mai puțin sistematice și, deci, inegal eficiente —, nu numai în cadrul instituțiilor școlare. Aceasta 1-Si de- B terminat, pe un cunoscut sociol log, să afirme că tinerii de azi B sunt grupul cel mai bine infor- E3mat din întreaga istorie, oameinii cei mai bine educați de pînă acum. Nu avem nici un motiv să nu-l credem, nu numai B pentru faptul că sociologia a devenit unei din științele cele B mai riguroase, ci, mai ales, B pentru că acest fenomen e, la B urma urmei, fapt de observată fie curentă. E Mediul cotidian e saturat de 1 o cantitate tot mai mare de informații. Ritmul în care B primim e din ce în ce mai etesc fert. Concomitent cu aceasta se să dezvoltă sau, mai bine zis, trebuie să se dezvolte, acel filtru P care, în mod aproape reflex, ne B dă posibilitatea să tinem informațiile semnificative din punctătul de vedere al interesului nostru intelectual, imediat, de EH cele nesemnificative. In aceste condiții, intervin nu numai mutații de interes ci și mutații psihice mai masive, mai ales că fondul social și moral în care primim aceste informații nu e nici pe departe neutru ci un veritabil context cu posibilități multiple de influențare. Dar, cred că se observă, noțiunii de informație un sens ceva mai larg. Ne informăm numim ci prin înmagazinarea pasivă de date, prin acumularea de „prefabricate“ de cunoaștere ci și prin acele influențe al căror tîlc nu-1 descifrăm imediat, prin așa-zisele fapte simbolice, metaforice, prin intermediul experienței emoționale. Același sociolog afirma că, deși mai informei, tineretul de azi nu e totuși mai înțelept ci doar mai sensibilizat. Aici trebuie să facem o precizare : cantitatea de înțelepciune nu poate fi măsurată, pentru că nu există unități de măsură pentru așa ceva și nici nu știm prea bine ce e aceea înțelepciune. Cu privește sensibilizarea tineretului, nu putem să nu observăm că în societatea capitalistă ea e determinată de cu totul alte cauze, are un alt mobil și altă direcție decit sensibilizarea tineretului din țările socialiste care înseamnă o participare tot mai calificată, tot mai competentă, la construirea noii societăți. Sigur, problema marii cantități de informație și a modului de receptare, de asimilare și ei, e mult mai complexă decit am încercat s-o tratăm mai sus. Dar, e cert că, în aceste condiții, organizarea învățămîntului, calitatea manualelor școlare, actualitatea și accesibilitatea lor, în speță, pregătirea cadrelor didactice, acțiunea și eficiența factorilor mass-media etc., sunt elemente de a căror dinamică depinde, în foarte mare măsură, profilul intelectual al tînărului și, mai ales, capacitatea acestuia de a se orienta singur în păienjenișul, din ce în ce mai complicit, al cunoștințelor care i se oferă. In aceste condiții, vocația și aptitudinile sunt parametri vitali ai formării personalității intelectuale a tinerilor. Cu toate acestea, nici la admiterea in școli, nici pe parcurs și nici după aceea, nu există pentru profesorii și ceilalți factori o posibilitate, cît de cu exactă, de determinare individuală a vocației, a aptitudinilor elevilor. Singurul test e media obținută și materiile de concurs. Dar nu e suficient. Cantitatea de cunoștințe ale unui elev nu spune prea mare lucru despre aptitudinile sale mai ales cînd nu e vorba de școlile de cultură generală ci de școli care pregătesc elevii pentru o anumită profesie. Sigur, nu putem Je exagera. Imperfecțiunile care țin de organizarea invățămîntului nostru nu pot fi ameliorate în orice condiții. Dar nici indiferența nu e o soluție pentru că ea e direct proporțională cu cantitatea de instrucție și eduație rebutate. Intr-o cercetare despre moti grația profesională la elevii unor licee de specialitate și la unii elevi din clasele a Xll-a, ale unor licee de cultură generală din Craiova, am observat că mai mult de jumătate din aceștia nu cunosc specificul profesiunii pentru care optează, gg Mulți caută, indiferent de aptitudini, de înclinații, să reușească cu orice preț la un concurs gg de admitere. Alții nu-și cu ggnosc în suficientă măsură aceste Înclinații. Nu puțini sunt cei gg pentru care hotărăsc părinții, gg sau care consideră specificul gg unei profesii după notele sale gg întîmplătoare, de cele mai multete ori, după cantitatea de spec- gg taculos exterior pe care o are g această profesie. g In fața acestei situații, soluția cea mai indicată ar fi introducerea unor teste care Să determine înzestrarea, aptitudini nile, vocația. Dar, singur testul ■ n-ar rezolva problema. E nevoie B de o îndrumare profesională SI competentă, bazată pe cunoașterea cît mai exactă a datelor SI psihice, intelectuale ale elevilor. Testele trebuie doar să se confirme. HI JHPHSraSSÎH ® DEBS ® DSOHBIB!SBSi IB9Bai Oat fa ti ni iraenassi IBOSEB»! " "— ..................—.1 . ... ~ ■—.........— ...1 și Aptitudinile reușita socială de GRIGORE TRAIAN POP IBOCIBUBíj BREVIAR . In cadrul ciclului de conferințe „Tehneca ’70“ a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor din Craiova expunerea „Cibernetica și dezvoltarea societății contemporane“. A conferențiat conf. univ. ing. Silviu Pușcașu. Au participat cadre de specialitate din întreprinderile și uzinele craiovene. • Casa de cultură a municipiului Craiova a inaugurat un nou ciclu de conferințe : „Colocviu teatral“. Expunerea inaugurală intitulată „Mișcarea artistică din Craiova înainte de Costache Caragiale“, a fost prezentată de Ștefan Bossan. o Astă-seară, la Casa de cultură a municipiului Craiova se organizează medalionul muzical „Traian Grozăvescu“. Despre personalitatea tenorului Traian Grozăvescu va vorbi compozitorul Ovidiu Gheorghiu. Urmează un program de audiții muzicale, VMS. Joacă de copii ?. fia Țuglui s-a petrecut un caz cu totul ieșit din comun. Doi frați — Simulescu Nicolae și Simulescu Ștefan (ultimul elev in clasa a IV-a a școlii generale) — au pus la cale o ispravă stupidă, cu urmări dintre cele mai grave. In faptul serii, ei au legat o sîrmă groasă de-a curmezișul șoselei, iu inălțimea de 1,20 m, după care s-au ascuns, așteptind să vadă ce se va intîmpla. N-a trecut decit puțin timp și pe șosea și-a făcut apariția o motocicletă. Conducătorul motocicletei fost doar „șters" de sîrmă , în schimb pasagerul de pe șaua din spate a fost luat de gît și trîntit. In urma accidentului, acesta [ Butu Ion — s-a ales cu coloana vertebrală ruptă și cu capul spart. Descoperiți imediat, făptașii au pretextat că s-au... jucat. Dar, oare, o asemenea faptă nu atestă lipsa de îndrumare din partea familiei și dezinteresul școlii în privința educării elevilor săi in spiritul respectării normelor legale de circulație ? Nu cumva se face încă prea puțin în această privință in școli 7 $1 Cu ce viteză circulați ? Circulația pe timp nefavorabil impună din partea conducătorilor auto măsuri adecvate și multă prudență, între măsurile amintite, prima este aceea a folosirii unei viteze reduse, corespunzătoare cu starea drumului și cu condițiile de vizibilitate. In special pe șosele umede sau acoperite cu mîzgă, viteza trebuie redusă până la limita evitării oricărui pericol. De o asemenea cerință elementară n-a ținut cont conducătorul auto Paul Marcel Florea, din Craiova, care, conducând cu viteză excesivă autoturismul proprietate personală pe șoseaua Giubega — Perișor, pe o porțiune acoperită cu mîzgă, a derapat, răsturnîndu-se în afara părții carosabile. Accidentul s-a soldat cu rănirea gravă a șoferului și avarierea autoturismului. Am redat acest caz în intenția de a determina pe conducătorii auto să circule cu mai multă prudență în această perioadă cînd condițiile meteorologice sunt critice. La „vînătoare” de iepuri Doi elevi ai școlii de mecanici agricoli Corabia, repartizați la ferma nr. 3 Zvorsca, comuna Amărăștii de Sus, au pus într-o noapte mina pe un ■ tractor, plecînd la... vînătoare de iepuri la lumina farului. In vreme ce tractorul condus de Stoica Nicolae curasiera chipul, a apărut un iepure, după care s-a luat celălalt elev, Burdeci Victor. Observînd ca „urechiatul“ e pe cale de a dispare, Stoica Nicolae a coborît de pe tractorul în mers, sărind în ajutorul colegului său. După cîțiva pași, s-a împiedicat și a căzut. Venind din urmă, tractorul l-a călcat în drum spre fermă, dus pe tractor de colegul său. Stoica Nicolae a încetat din viață... Vinovații pentru acest accident ar trebui căutați mai departe. Ne referim la acei factori de răspundere de la fermă care n-au luat măsuri pentru a pune capăt practicii de folosire a tractoarelor după bunul plac al mecanizatorilor. Ceea ce de fapt s-ar putea imputa și altor unități agricole în care tractoarele sunt la dispoziția oricui. Bun de plată . Revizorul tehnic Chiriță Marin, din cadrul Insteri&z Autobazei 1 Craiova, a permis plecarea in cursă a autovehiculului nr. 21-DJ-2817 cu defecțiuni la sistemul de frînare. El a încălcat în acest fel atribuțiile de serviciu, dind dovada de iresponsabilitate față de siguranța circulației. Pentru aceasta, el a fost sancționat cu amendă în valoare de 500 lei Sunt buni de plată, deci și cei care nu urcă la volan, dar care prin ușurința de care dau dovadă periclitează circulația. Rubrică redactată de CORNEL CONSTANTINESCU la Elevii clasei a III-a de tura Școala generală Ciuurmăresc cu multă atenție lectura colegelor... Fotolovan Ciutureanu ÎNAINTE CUM PREVENIM CARIILE DENTARE? Caria dentară este considerată ca o boală a civilizației, statisticile contemporane arătînd că aproape 93 insultă din locuitorii globului pământesc suferă de pe urma ei. Boala aceasta poate fi tn bună măsură evitată, aceasta depinzînd, însă, de fiecare dintre noi, de felul în care ne ocupăm de prevenirea ei. Primul semn de apariție a cariei este așa-zisa pată galbenă sau pata cretoasă. In faza următoare, apare o mică spărtură pe suprafața dintelui care nu supără, fapt pentru care deseori este trecută cu vederea, o dată formată, caria pătrunde în dentină și progresînd rapid începe să o distrugă. Abia acum apar dureri, mai ales la rece și cald. Cu cît caria înaintează spre camera pulpară, durerile cresc în intensitate. Cînd această cameră este în întregime infectată, apar dureri îngrozitoare fie la varietăți de temperatură, fie la dulce. Sunt posibile dureri spontane ce radiază la tot maxilarul și spre ureche. Această fază a cariei dentare, cu semnele descrise mai sus, se numește pulpită; în această fază, deosebit de înșelătoare pentru bolnav, care durează cîteva zile, durerile dispar brusc chiar și fără tratament. Dar, fenomenul acesta marchează începerea unor grave complicații, nervii și vasele de sînge fiind distruse. Este faza de necroză pulpară sau cangrenă pulpară, cu tulburări grave locale și la distanță, precum și un miros foarte neplăcut în cavitatea bucală a celui în cauză. Toate aceste neajunsuri pot fi prevenite, dacă la cea mai mică durere de dinți ne ducem la medicul stomatolog și urmăm cu regularitate tratamentul necesar. Deoarece la început cariile nu sunt dureroase, foarte important ca tinerii și copiii să se prezinte pentru depistarea lor la controalele preventive efectuate de medicii stomatologi. Depistarea și prevenirea cariilor sînt, însă, operațiuni destul de simple și la îndemîna oricui. lată, în această privință, cîteva dintre măsurile de primă stringență . Pentru prevenirea îmbolnăvirii dinților, alimentele la copii și adulți trebuie să fie variate — cu albumine, zaharoase, grăsimi, vitamine, săruri minerale. Fructele, morcovii, ardeiul verde favorizează autocurățirea dinților și stimulează vitalitatea țesuturilor care-l susțin. Băuturile prea reci sau cele fierbinți contribuie la spargerea smalțului și, prin urmare, la apariția carnei. Nu mai vorbim de efectele dăunătoare ale spargerii între dinți a sîmburilor de alune, a nucilor sau bomboanelor tari. E bine să se știe, de asemenea, că dulciurile trebuie consumate la mese, și nu între acestea. Trebuie evitate, pe cît posibil, dulciurile lipicioase sau vîstoase, sucurile, limonada și băuturile dulci, fiind, în schimb, foarte indicate. Pîinea Integrală tece este mai indicată decit cea albă și caldă. Obiceiurile copiilor de ține în gură creioane, tocuri a și chiar degetul, pot provoca deplasări ale dinților, tulburări în masticație în fanațe și în general teren prielnic apariției cariilor dentare. Se recomandă, în sfîrșit, ca atît copiii cît și adulții să stea mult în aer liber, la soare, să facă excursii, exerciții fizice și spart etc. Experiența a dovedit fără rezerve, că spălatul dințlor zilnic, dimineața, dar mai ales seara înainte de culcare, este una din cele mai hotărttoare măsuri preventive împotriva cariei. In perioada pubertății cînd excelează tendința de creștere a frecvenței cariilor, eterii e bine să fie educați de a-și forma obiceiul spălatului în fiecare seară cu periuța și pastă, ca o necesitate de care nu se pot lipsi. După periaj se clătește gura ; clătitul gurii se recomandă și după fiecare masă, chiar dacă nu se spală dinții. Atît pentru copii, cît și adulților le rămîne valabilă obligația de a se prezenta la controlul cavității bucale de două ori pe an, precum și la medicul stomatolog, ori de cste ori își dau seama că ceva nu este în ordine. Să nu așteptăm, prin urmare, apariția durerilor mari de dinți, căci e prea tîrziu că se mai poată interveni cu suficient succes. Dr. MISTOI DUMITRU, medic specialist stomatolog— Craiova “www www.www wwwwwwwwwwy w www»^<vu în atenția celor ce studiază istoria Partidului Comunist Român și a mișcării muncitorești în cadrul învățămîntului de partid (1970-1971) Revista „Anale de Istorie“ va deschide, începind cu nr. 6/1970, o rubrică permanentă, intitulată: In ajutorul celor ce studiază istoria Partidului Comunist Român și a mișcării muncitorești din România. Rubrica va cuprinde un ciclu de consultații la care vor fi expuse problemele din tematica orientativă pentru învățâmîntul de partid (1970—1971), apărută in revista „In ajutorul propagandiștilor“, nr. 9—10/1970, pe următoarele teme mari : 1. De la Începuturile mișcării muncitorești și pină la crearea P.C.R. (în nr. 6/1970) ; 2. Mișcarea muncitorească între anii 1921 și 1933 (in nr. 1/1971) ; 3. P.C.R. In fruntea mișcării antifasciste. 1934—1944 (în nr. 2/1971) ; 4. Desâvîrșirea revoluției burghezo-democratice și trecerea la revoluția socialistă (nn nr. 3/1971). In afară de acestea, la finele fiecărei consultații vom insera o bibliografie cu studii și articole apărute în „Anale de Istorie“, începind cu anul 1967. Specificăm că revista poate fi consultată la bibliotecile comitetelor de partid și la toate bibliotecile mai importante din orașe și comune mai mari. De la caz la caz, în bibliografie vom recomanda și unele lucrări sau capitole care pot fi folositoare unor studii mai complete, îndeosebi pentru propagandiști. In vederea procurării la timp a revistei „Anale de Istorie“. REÎNNOIȚI ABONAMENTELE. Abonamentele se fac la oficiile poștale, prin factorii poștali și difuzorii din întreprinderi, instituții și de la sate. Prețul unui abonament pe un an — 36 lei. I Cumpărătorii despre... vinzători (Urmare din pag.i bilitate le-am constatat la unii vinzători și exteriorizează vînzătoare care își de multe ori în fața cumpărătorilor starea lor de spirit nervoasă, plictiseala, avînd un vocabular nu prea politicos. Aș putea numi, spre exemplificare, cîteva unități de valorificare a legumelor și fructelor. Mă refer în special la unitățile situate pe străzile 6 Martie, Unirii, Craioviței, Bucovățului, cît și la cele din Piața Krasnoff unde lipsa la cîntare frecventă, iar aspectul comercial lasă de dorit“. (Paul Ionescu, contabil, Consiliul popular județean) . • „Lipsă de amabilitate și cinste s-a constatat și la unitatea de desfacere a cărnii din Piața Nouă. Vânzătorul Stan Pădureanu este specializat în dosirea mărfii și vinderea ei pe... sprinceană. Aceleași procedee le folosește și vânzătorul Petre Velișcoiu de la unitatea nr. 9 a magazinului I.A.S. El a fost surprins chiar de echipele de control obștesc, dosind 18 kg carne luată de la unitatea nr. 62 pentru gestionarul Dumitru Cîrlogan“. (Dumitru Nicolaescu, maistru, Uzina de reparații , S.D.E.). • „La magazinul de prezentare al Combinatului industriei alimentare, de multe ori deservirea lasă de dorit. Dacă, de exemplu, cumpărătorul cere să fie servit — să zicem, dintr-o anumită bucată de șuncă i se răspunde de către vînzătoarea Hilda Cernușca : „Toată este de vânzare , dacă vrei bine, dacă nu, n-am ce-ți face“. Colega de serviciu a acestei vânzătoare procedează la fel. E vorba de lână Elisabeta de la raionul mezeluri. Pe unii cumpărători, probabil cunoscuți sau bănuiți că ar avea niște funcții măricele vînzătoarea îi servește atent în timp ce toți ceilalți sunt serviți după... placul vînzătoarei. Femeia de serviciu din acest magazin (Cojoc Elena) scoate bonuri de la casă pentru a-i servi pe cei care pregetă să stea la rînd. Acest sistem l-am observat de foarte multe ori“. (Roiban Felicia, gospodină, Calea București nr. 47). • „La unitatea de lactate a Combinatului industriei alimentare din centrul orașului, vînzătoarea Croitoru Sevastița comite terorii cînd dă restul. Sub tejgheaua sa, organele de control au găsit dosite 10 kg de carne calitatea I. Să fi fost oare cumpărate chiar pentru nuntă, cum ne-a informat responsabilul unității Nistor Duval ?» (A. Răcuțeanu, sudor I.S.C.M.). Din scrisorile primite cît și din discuțiile purtate cu numeroși cumpărători, am reținut și alte deficiențe. De pildă, nu întotdeauna ceea ce vezi în vitrină găsești și in rafturile magazinului. „Vreau să ridic aici problema multor unități alimentare care expun o anumită marfă în vitrină și unde nu poți fi servit la cerere, sub motivul că aceasta este pentru reclamă și nu se vinde pînă cînd nu se desface vitrina. Acest fapt se întîmplă deseori la unitatea aparținând magazinului I.A.S. din Piața Krasnoff (gestionar Ion Băcanu). In plus, la acest magazin, peștele, fructele sau alte produse sunt mai întîi „selectate“ fiind reținute după tejghea cele mai arătoase, iar restul vîndute la populație. Același procedeu folosește vânzătorul Ion Firu de la unitași tea 54 I.L.F. din Piața Centrală, care și-a „modificat“ cîntarul pentru a obține venituri ilicite“ (Ion Dumitrescu, muncitor la Uzina de reparații S.D.E.). • „Aspecte de inducere în eroare a cumpărătorilor întîlnim și la unitatea de prezentare I.L.F. de pe strada 6 Martie, îna a cărei vitrină sau în lăzile din rafturi vezi produse frumoase, iar cînd ceri, în unitate ți se oferă cu totul altceva. Vinzători! Ion Vlăicuș, Filip Maria sau Ana Brădescu ridică din umeri, sau te trimit la piață de unde poți alege... Același lucru se întîmplă la unitățile I.L.F. nr. 43 și 44 din fața șantierului noului Teatru Național“. (N. Dorina, salariată la Direcția de poștă și telecomunicații) . • „La unitățile I.L.F. și O.C.L. Alimentara din centrul orașului și din cartierul Brazda lui Novac, nu se mai găsesc diferite produse după amiază, atunci cînd de fapt, sînt cei mai mulți cumpărători. Totodată, unele unități „Gospodina“, în afară de „Fîntînica“, nu sînt aprovizionate cu cele necesare. La unitatea alimentară de pe Calea Unirii, colț cu strada Maxim Gorki, încă nu se practică preambalarea mălaiului și făinii. Din acest motiv, sîntem nevoiți să stăm ore în șir la rînd pentru o pungă de făină. Oare tovarășii din conducerea organizațiilor comerciale locale nu au pus nimic în practică din indicațiile secretarului general al partidului nostru cu privire la stilul modern de practicare a comerțului ? întrebarea este valabilă și pentru vânzătorii unităților I.L.F. și I.A.S. din piața „23 August“, care vînd cartofi cu sacii la persoane cunoscute, iar celor care stau la rînd le „servesc“... justificări, (Ion Stoian, tehnician la I.S.B.). Cititorii fac cîteva propuneri care merită atenția Direcției comerciale județene, din care spicuim : înființarea unor cofetării în zona Pieței Centrale și a autogării. Reducerea numărului chioșcurilor din Piața centrală, înființîndu-se altele în celelalte zone ale orașului ; reanalizarea problemei repartizării unităților de desfacere, pentru lichidarea aglomerației la unitățile distribuitoare de pește, mălai, făină. Se propune, de asemenea, ca spațiile de depozitare ale unor unități cu vad comercial să fie extinse , să fie mai bine aprovizionate cu preparate din carne unitățile alimentare din cartierele mărginașe, să dispară grămezile de ambalaje care blochează circulația cumpărătorilor atît în interiorul magazinelor cît și pe trotuare. Unii cumpărători mai propun publicarea cu regularitate a măsurilor luate de organizațiile comerciale împotriva lucrătorilor care comit abateri. Înființarea unei gazete satirice pe teme de comerț. In încheiere, atragem atenția asupra necesității de a se lua operativ măsurile cuvenite împotriva celor care vînd produsele cu supra- preț, a celor care doresc mărfurile cît și împotriva celor care favorizează aceste procedee. In cel mai scurt timp, aplicarea formelor moderne de deservire a populației să devină nu o promisiune — ci, așa cum o cer miile de cumpărători, o realitate. Realizări edilitargospodărești Zestrea edilitar-gospodărească a comunei Călărași s-a îmbogățit cu un nou obiectiv: dispensarul uman. Medicul Nicolae Băbiceanu nu l-a prezentat cu vădită satisfacție. Cabinetul medicului, sala de tratamente, sala de așteptare, locuința pentru medic răspund celor mai exigente pretenții. Dotările asigurate construcției oferă condițiile unei activități rodnice din partea personalului medical, pentru îngrijirea sănătății populației. Tot ce se vede aici este realizat prin contribuția oamenilor, „beneficiari“ de fapt ai dispensarului — a ținut să precizeze primarul comunei, tov. Ion Șovăilă. Deși n-am luat construcția de la temelie (a fost o construcție mai veche rămasă „la roșu“), prin lucrările făcute — compartimentare, tencuieli interioare și exterioare, instalații de canal și electrice, fîntînă apă, împrejmuirea cu dale de beton și gard de lemn etc. — putem spune că dispensarul nostru este un obiectiv nou in comună. Referindu-se la perioada construcției, primarul ne-a relatat despre participarea activă cetățenilor care, prin muncă a patriotică, au executat toate lucrările necalificate, permițînd realizarea unei importante economii față de deviz. Numărul celor care pot fi evidențiați este mare. Tov. I. Șovăilă a ținut să releve în mod deosebit aportul medicului Nicolae Băbiceanu și al celorlalți membri ai colectivului dispensarului. — După cite am aflat, în comună s-au mai realizat în acest an și alte obiective importante din contribuția cetățenilor. — Intr-adevăr — ne-a răspuns primarul — pe lingă construcția dispensarului am mai realizat extinderea electrificării pe o distanță de circa 10 km (in cele două sate: Călărași și Sărata), electrificarea căminului cultural, începerea construcției unui nou local pentru magazin și bufet In satul Sărata etc. C. F. 21 _ XI — 1970 TEATRUa Teatrul Național, orele 19,30 , GILCEAVA ZEILOR (CRITIS). „Patria" (telefon 13350), filmul: ȘAPTE DIN ȘAPTE, orele 11 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. „Central“ (telefon 14029), filmul : NUMAI MORTUL VA RASPUNDE, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19; 21, „30 Decembrie" (telefon 31080) filmul : STRĂINII, orele 9 ; 11 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August“ (telefon 14448), filmul : M ARȘIȚA NOPȚII, orele 10,45 ; 15,30 ; 18 ; 20.30. „Tineretului“ (telefon 12228), filmul : LEUL AFRICAN, orele 10 ; 14 ; 16—22 în continuare. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul : RĂZBUNĂTORUL, orele 16—20 în continuare; universitatea populară , Sala Universității populare, ore Ie 18, expunerea sa. A. MOZART, BASARE SOARELE MUZICII. T prezintă prof. AL. RACU. * SIMBATA 21 NOIEMBRIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune In limba germană. 18.10 Publicitate. 18.15 Bună seară, fete ! bună seara, băieți !. Emisiune de Maria Moscu și Eugen Todoran. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Handbal masculin . România — Iugoslavia (repriza a n-a). Transmisiune de la cluj. Tele-enciclopedia. 21.30 Film 20.30 serial. INCORUPTIBILII. Coniacul de Bouverais. 22.20 Telejurnalul de noapte. 22.30 Comici vestiți ai ecranului. Chariot. 23.00 Cîntec de dor 23.30 închiderea emisiunii. JEFTOM CRAIOVA SIMBATA 21 NOIEMBRIE 17.00 Radiojurnal, buletin meteo-rutier. 17,10 Alfabet muzical. 17,30 Album sonor. Șantierele luminii. Confesiuni. Avancronică fotbalistică. Filateliști și pasiuni. Moment muzical. 18.00 Atlas folcloric. Din tezaurul folcloric. 18.20 Pentru fiecare melodia preferată și „Curier săptăminal". 19,00 închiderea emisiunii. Centrul meteorologic Craiova transmite timpul probabil pentru următoarele 24 de ore. Cerul se va acoperi treptat. Temporar va ploua. Vîntul va sufla potrivit, prezentînd unele intensificări. Temperatura maximă va fi cuprinsă între 13 și 16 grade, iar minima între 4 și 7 grade. LOTO Tragerea din 20 noiembrie a.o. EXTRAGEREA I: 1, 82, 2, 14, 7, 11, 30,85, 52. Fond de premii — 553.122 lei. EXTRAGEREA a îI-a: 66, 22, 42, 74, 88, 55, 76. Fond de premii — 498.395 lei. Școala specială nr. 30 Ișalnița Craiova angajează contabil șef cu îndeplinirea condițiilor de studii și stagiu. Informații suplimentare la telefonul 13450. Telefon 13808 OC SÉ H £ j<3 < occu ud ImJ ■: CS D CCO publică, pentru ocuparea prin concurs, postul de șef sector economic și gospodăresc (contabil șef). Condițiile de admitere la concurs sunt următoarele : studii medii și 8 ani vechime in specialitatea funcției. Cererile și copii legalizate de pe actele de studii și vechime, se vor depune la unitate până la data de 28 noiembrie 1970. Bibliografia asupra căreia se face examinarea poate fi consultată la sediul unității, de unde se pot lua informații asupra datei prezentării la concurs, precum și alte informații suplimentare.