Inainte, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 7980-8004)

1970-11-08 / nr. 7986

% r f 1 J 1 mr ANUL XXVII — NR. 7986 DUMINICĂ 8 NOIEMBRIE 19706 PAGINI — 30 BANI vs."• * _-j £. " • •* In prezența conducerii de partid și de stat, ieri a avut loc Comemorarea a trei decenii de la prăbușirea Doftanei Intr-o atmosferă de emoțio­nantă omagiere a eroismului comuniștilor, luptători neînfri­cați pentru apărarea interese­lor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării și asupri­rii, pentru libertatea și inde­pendența patriei, mii de cetă­țeni — muncitori din uzinele ploieștene, din schelele și ra­finăriile Văii Prahovei, țărani din împrejurimi, militari, elevi și studenți — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbușirea, în noap­tea de 9—10 noiembrie, a zidu­rilor închisorii „Doftana“ sub ale cărei dărîmături au fost u­­ciși numeroși militanți revolu­ționari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toți cei de față. El evocă în conștiința lor drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul nostru partid, drum presărat cu mi­nunate fapte de eroism, cu ne­numărate sacrificii și jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului și a poporu­lui muncitor. Impresionanta solemnitate desfășurată sub zidurile cum­plitei temnițe — devenite în emii noștri muzeu — a reprezentat prinosul adîn­­cii recunoștințe a întregului nostru popor față de comuniștii, antifasciștii, patrioții revoluțio­nari, care, pe baricadele ma­rilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dîrzenie te­roarea sîngeroasă a aparatului de represiune burghezo-moșie­­resc, sacrificîndu-și chiar viața, au ținut mereu sus steagul lup­tei pentru sfărîmarea rînduie­­lilor nedrepte ale claselor ex­ploatatoare, pentru edificarea socialismului și comunismului pe pămîntul României. In ace­lași timp, în manifestarea de ieri și-au găsit încă o dată ex­presia voința de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiții revo­luționare, hotărîrea sa de strînge și mai puternic rîndu­­­­rile în jurul partidului și al conducerii sale. In frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul iubit și prețuit de întregul popor, de a înfăptui neabătut obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru făurirea societății socia­liste multilateral dezvoltate. Este ora 9. Sosesc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Emil Bod­­naraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț. Sunt prezenți tova­rășii Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgărtescu,­­János Fazekas, Petre Lupu,­­ Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leconte Rău­­ți, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitcu, Iosif Esnc, Petre Blajovici, Miron Constanti­nescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, prin­tre cei­­ veniți la Doftana mem­bri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernului, foști deținuți la Doftana, vete­rani ai mișcării muncitorești, activiști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri, membri ai familiilor celor căzuți sub zidurile închi­sorii. Sosirea conducătorilor parti­dului și statului este întîmpi­­nată cu căldură de cei prezenți.­ O gardă de onoare, formată din militari ai forțelor noastre ar­mate, membri ai gărzilor pa­triotice și tineri din detașa­mentele de pregătire pentru a­­părarea patriei, prezintă ono­rul. Se intonea­ză Imnul de stat al Republicii Socialiste Ro­mânia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, trece în revistă garda de onoare. Conducătorii partidului și statului pășesc apoi pe aleia ce coboară la Cimitirul „Trei pruni“, unde se află mormintele celor căzuți la cutremur sub zidurile închisorii. Foști deți­nuți politici la închisoarea Dof­tana fac de gardă. In sunetele solemne ale im­nului eroilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat depun o coroană de flori din partea Co­mitetului Central și Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri (Continuare în pag. a V-a) Cuvântul tovarășului Emil Bodnar aș Stimați tovarăși. In omagiul pe care îl adu­cem, astăzi în numele Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, al Consi­liului de Stat și Guvernului Republicii Socialiste Româ­nia, al poporului român me­­moriei celor care, cu trei de­cenii în urmă, au plecat din rândurile noastre, răpuși sub zidurile prăbușite ale Dofta­nei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care Parti­dul comunist, poporul nostru întreg, o aduc tuturor acelor fii ai lor, luptători revoluțio­nari, care și-au închinat via­ța cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a poporului muncitor, independenței și înălțării patriei, cauzei so­cialismului. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încer­cări și jertfe, epocă glorioa­să din istoria mișcării revo­luționare din România, din istoria Partidului Comunist Român. Aflat acum treizeci de ani în adîncă ilegalitate și su­pus celor mai aspre repre­siuni, Partidul comunist își dovedise deja rolul de forță politică de avangardă a cla­sei muncitoare. El își vali­dase capacitatea politică și organizatorică în ridicarea maselor muncitoare la mari confruntări de clasă cu reac­­țiunea. Grevele de la Lupeni, bătăliile date de petroliști și ceferiști, alte importante ac­țiuni pentru apărarea demo­crației și a drepturilor celor ce muncesc, lupta împotriva fascizării țării stau mărturie în această privință. Represiunea din burgheziei și moșieri în partea ro­mâne împotriva comuniștilor și a antifasciștilor făcuse din închisori și lagăre instrumen­te de cea mai largă răspîn­­dire în țară. Zadarnice mă­suri însă în fața hotărîrii comuniștilor de a înfrunta pe dușman oriunde, de a-și face datoria revoluționară, de cla­să, pînă la capăt! Experiența îndelungată ilegalității a desăvîrșit acti­­­vitatea constantă a partidu­lui de legătură tot mai strîn­­să cu masele largi ale po­porului și, în primul rînd, cu clasa muncitoare. Pînă și temnițele au fost transfor­mate de comuniști în adevă­rate școli de educație politi­că, revoluționară. Aici, la Doftana, prin activitatea or­ganizației de partid, a unor militanți de frunte ai parti­dului nostru, făclia marxism­­leninismului a continuat să ardă, răspîndind lumina teo­riei și a experienței revolu­ționare, ajutînd la călirea a numeroase cadre care, mai tîrziu, fie în condițiile ilega­lității, fie în procesul revolu­ției și al construcției socia­liste, au îndeplinit sarcini de mare răspundere în condu­cerea partidului și a statu­lui noii orînduiri. Aceste împrejurări deose­bite au menținut permanent capacitatea combativă a ca­drelor partidului, legăturile partidului cu clasa sa și cu forțele progresiste ale țării și i-au permis, în plin război, folosind împrejurările favo­rabile create pe fronturi de strălucitele victorii ale Ar­matei Roșii, să devină prin­cipala forță politică în orga­nizarea și conducerea insu­recției armate din August 1944. Ieșit din ilegalitate, Parti­dul comunist s-a afirmat re­pede ca forță centrală în gruparea celor mai valoroase energii ale poporului, clasa muncitoare, țărănimea mun­citoare, intelectualitatea pro­gresistă. In aceste condi­­tiuni, și numai în acestea, a putut fi asigurată participa­rea României cu întregul ei potențial, alături de Uniunea Sovietică și ceilalți aliați, la războiul antihitlerist, creîn­­du-se simultan­­ pentru realizarea condițiunile comanda­mentelor majore ale dezvol­tării procesului revoluționar, înfăptuirea unității politice și organizatorice a clasei muncitoare, cucerirea puterii politice de către oamenii muncii, naționalizarea mij­loacelor principale de producție, organizarea econo­miei pe baze socialiste, vic­toria definitivă a socialismu­lui. Acestea sînt în linii mari jaloanele etapelor parcurse în acești treizeci de ani, care au demonstrat rolul funda­mental, hotărîtor pe care îl joacă în procesul revoluțio­nar factorul subiectiv, parti­dul. Această dovadă dul Comunist Român a Parti­fă­cut-o fără dezm­­ințire. Ne exprimăm bucuria și mîndria legitimă că Partidul Comunist Român, care va sărbători în curînd marea sa aniversare, 50 de ani de existentă, constituie în pre­zent forța politică conducă­toare a societății noastre, cuprinde în rîndurile sale peste două milioane de mem­bri, este strîns unit ideolo­gic și politic, înconjurat cu dragoste și stimă de între­gul popor. Poporul nostru este astăzi pe deplin stăpîni pe soarta sa și mîndru de realizările sale în construcția în plină desfășurare a socialismului. Republica Socialistă România se dezvoltă neabătut către făurirea societății multilaterale, cu un socialist e înalt grad al ritmului de creștere. Se dezvoltă susținut știința, învățămîntul, are loc avîntul creației spirituale, al cul­turii socialiste, bun co­mun al poporului. Socialis­mul a dus națiunea noastră la o înflorire materială și spirituală fără precedent, unit într-o strînsă comunit­­a­te de interese,de idealuri și aspirații întregul popor, a ridicat pe trepte superioare unitatea clasei muncitoare, a țărănimii, a intelectualității. A devenit trainică, de ne­zdruncinat frăția dintre­­ Po­porul român și naționalitățile conlocuitoare — maghiari, germani, sîrbi, de alte na­ționalități, clădită pe bazele solide ale deplinei și efecti­vei egalități de drept și de fapt în creația comună pen­tru binele patriei comune. Suntem­ pe deplin convinși că hotărîrea cu care întregul popor înfăptuiește linia tra­sată de ultimul Congres a­l partidului de dezvoltare în continuare a unei industrii puternice, de ridicare a agri­culturii, politica activă de promovare a progresului ști­ințific și tehnic, înfăptuirea măsurilor de perfecționare a conducerii economiei de pre­gătire a cadrelor în pas cu cerințele și exigențele știin­ței și practicii actuale, va a­­sigura sporirea neîntreruptă a avuției naționale, punerea tot mai deplină în valoare a marilor posibilități de care dispunem în slujba prosperi­tății națiunii noastre socia­liste. Stimați tovarăși. Statutul internațional al ță­rii noastre, în alte vremuri determinat d­e dominația ca­pitalului străin sau de capri­ciile jocului dintre m­arile puteri imperialiste, este as­tăzi statornicit exclusiv de o­­rientarea partidului nostru și de voința suverană a poporu­lui strîns unit și pe deplin solidar cu forța sa politică conducătoare — Partidul Co­munist Român. Republica Socialistă Româ­nia este o forță conștientă și activă în cadrul tuturor țări­lor socialiste de care o lea­gă indestructibil comunitatea de orînduire și solidaritatea izvorîtă din principiile mar­­xism-leninismului și ale in­ternaționalismului proletar. (Continuare în pag. a V-a) Flori­ca Breazu — surprinsă de obiectivul aparatului fotografic — într-o clipă de răgaz — se numără printre sutele de muncitoare care s-au calificat, în ultimii ani, la noua Fabrică de confecții Craiova Foto . FI. Roșoga # Pregătirea propagandiștilor din învățămîntul de partid de la sate Peste 250 de propagandiști din invă­âmintul de partid de la sate au participat zilele aces­­tea la cursuri scurte de pregătire în cadrul Cabinetului județean de partid. Cu acest pri­lej ei au studiat expuneri privind politica in­ternă și externă a partidului și statului nos­tru. In timpul pregătirii, propagandiștii au fost prezenți, de asemenea, la două simpozi­oane cu tema : „Probleme actuale ale dezvol­tării agriculturii socialiste“. în ultima zi a cursurilor s-au dezbătut u­­nele aspecte privind metodele de predare și seminarizare în cadrul­ învățământului ideo­logic pe anul 1970—1971. # Complex pentru producția de covoare La sfîrșitul anului 1971, orașul Craiova va inaugura apariția pe harta sa a unui nou complex industrial destinat producției de serie a covoarelor orientale In momentul de față, noua construcție, amplasată pe strada Ana Ipătescu, se află în faza de turnare a fundațiilor. De menționat, că: In final noul complex meșteșugăresc va fi dotat, pe­­ngă atelierele de țesut, cu o boiangerie și o spă­lătorie de covoare.­ ­ Primul lot de reșouri cu petrol Serviciul desfacere al I.I.L. metal­ Semn Cra­iova a livrat către I.C.R.M. Craiova primul lot de 50 reșouri cu petrol, produse destinate activității din gospodării. In următoarele zile, Întreprinderea respectivă urmează să mai li­vreze comerțului alte 100 bucăți reșouri cu pe­trol dintr-o comandă de 3 000 bucăți ce­ pre­vede contractul pe acest an.­ ­ Seară omagială: Gib Mihăiescu Cu prilejul Împlinirii a 35 de ani de la moar­tea lui Gib Mihăiescu, societatea literar,isto­­rică și artistică „Ion Maiorescu“ de la Liceul nr. 1 „Nicolae Bălcescu“ din Craiova a orga­nizat o emoționantă seară omagială. Profeso­rul Ion Negreanu a evocat momente din viața și opera scriitorului. A vorbit apoi Eliza Tomescu — una dintre prietenele familiei auto­rului „Grandiflorei“. Elevii de azi al liceului în care Gib Mihă­iescu a ucenicit, cu decenii in urmă, au ur­mărit apoi — prezentat la epidiascop — un bogat material ilustrativ. Toate suprafețele însămînțate să fie fertilizate integral Potrivit prevederilor Ordinu­lui 2000 al Ministerului Agri­culturii și Silviculturii, cultu­rile de toamnă (in special su­prafețele însămînțate cu grîu) trebuie fertilizate integral, a­­cest lucru constituind un fac­tor ce influențează direct creș­terea producției agricole. în toate cooperativele agricole, îngrășămintele cu bază de azot (uree azotat de amoniu, sul­fat de amoniu) se recomandă a se aplica în două doze: la însămînțarea griului și racial, în primăvară. Administrarea îngrășămintelor în funcție de cerințele plantei și gradul de fertilitate a suprafețelor folo­site în cultură, în scopul ob­ținerii unei eficiențe sporite, constituie o datorie profesio­nală permanentă a specialiști­lor și consiliilor de conducere d­in cooperativele județului. Rezultatele obținute în acest sens nu sînt, însă, prea edifi­catoare. Mai mult, decit atît­­ ele scot in evidență minusu­rile existente în activitatea ,ce se desfășoară în unități. Date­le furnizate de Direcția agri­colă sînt­ concludente in aceas­tă privință. Deși pînă la 29 octombrie s-au insămînțat 122 100 ha culturi de toamnă (grîu, secară și orz), din aces­­tea s-au fertilizat 110 847 ha adică peste 90 la sută din su­prafața însămînțată. Rezultă, deci, că 1­ 253 ha au fost în­sămînțate fără a li se admi­nistra îngrășăminte chimice sau organice. Sporul de pro­ducție scontat se va obține, probabil prin aplicarea fazială I.A.S. Segarcea. Ritm in­tens la efectuarea arăturilor de toamnă Foto : Fr. Melineșteanu a unor cantități mai mari de îngrășăminte pe unitatea de suprafață. Deși s-a realizat un progres față de situația anilor anteri­ori, decalajul între suprafața însămînțată și fertilizată se putea evita prin folosirea cu întreaga capacitate a mijloace­­lor mecanice și forței de mun­că din fiecare cooperativă la aplicarea îngrășămintelor in timpul optim și fără pierderi. Din constatările noastre re­iese că multe cooperative a­gricole au manifestat o grijă deosebită pentru administrarea îngrășămintelor. In comuna Goicea, din cele 1887 ha Insă­mînțate s-au fertilizat peste 99 la sută I In comuna Coșo­­veni s-au administrat fertili­zatăți pe 1006 ha, adică pe 92 la sută din suprafața însămîn­­țată !­­n comuna Valea Stan­ciului s-au incorporat în sol A. NICOLA (Continuare în pag. a V-a)­ ­!!llllllllll!!!llllil!!!lil!liliil!!!!lllill!lil!!!llll!!lil­!!lll­!!!!llll!!!lll!!!lll în unitățile alimentare — Aprovizionare abundentă in... justificări O primă etapă a anchetei noastre a constituit-o chiar te­renul pe care evoluează cum­părătorul I în magazine, în spe­cial, în marile unități de pe străzile Al. I. Cuza, Panait Mo­­șoiu, Unirii, precum și în cele din cartiere. — Bulion aveți ? — Nu. — Dar macaroane ? — Nici. — Mezeluri 7 — Avem... nevoie... Pe notele de comandă întoc­mite de tovarășii Dumitru Ru­­su (unitatea 243) și Constantin Bălășoiu (unitatea nr. 1) întîl­nim­ pastă de bulion, conserve de pește, conserve de legume, mazăre boabe, brînză, zahăr, cubic, macaroane, biscuiți „Eu­genia“, tăieței, fidea, șerbet etc. — Ce cantități ați primit din toate acestea ? — Extrem de mici. De menționat că la magazinul cu autoservire „Jiul“ am con­statat că vînzătoarea Elena Ște­­fănescu vindea mălaiul nu în pungi, ci cu... sacul. Astfel de procedee se folosesc la unită­țile de pe Calea Unirii, în Pia­ța Veche și la majoritatea a­­limentarelor periferice. Conse­cințele? Perturbații in aprovi­zionarea ritmică și magazinelor. Am urmărit situația produ­selor mult căutate de clienți și la unitățile de pe străzile Va­sile Alecsandri, Calea Bucu­rești, Bucovățului, Caracal, Calea Severinulu­i, Craioviței, Karl Marx, Dezrobirii, Pavlov. În multe dintre acestea, am constatat lipsa unor produse ca: bulion, făină, mălai, biscuiți „Eugenia", macaroane, brînză, ouă, măsline, șerbeturi. Cauze­le? de vom afla făcînd un..« POPAS LA O.G.L. ha serviciul comercial al C.C.h. „Alimentara“ discutăm cu tov. Dumitru Băcanu, șeful serviciului de resort. — De ce lipsesc pastele făi­noase, respectiv macștroanele, fideaua, tăiețeii ? — ha acest produs, livrările nu sînt în concordanță cu ce­rerile de consum. Din cele 25 tone pe care trebuia să nu le livreze furnizorul în perioada 1—15 octombrie, unitățile noas­tre au primit numai jumătate. — Care este situația livrări­lor la conservele de legume? — La acest produs, mai ales la pasta de tomate, procentul cantităților livrate de I.C.R.A. este de 20 la sută față de cifra totală. In ceea ce privește făi­na, în jog de 165 tone furnizorul ne-a livrat 130 tone. Totodată, lipsa mălaiului din unele uni­tăți se datorește faptului că întreprinderea județeană de morărit și panificație ne-a fă­cut livrări în cantități foarte mici și cu intermitență. Din 217 tone, ne-au fost livrate, de la 1 octombrie, doar 61 de tone, motiv pentru care multe unități n-au primit cantitatea de mă­lai planificată... A. MARIN (Continuare în pag. a­­ V-a)

Next