Inainte, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 7980-8004)
1970-11-08 / nr. 7986
% r f 1 J 1 mr ANUL XXVII — NR. 7986 DUMINICĂ 8 NOIEMBRIE 19706 PAGINI — 30 BANI vs."• * _-j £. " • •* In prezența conducerii de partid și de stat, ieri a avut loc Comemorarea a trei decenii de la prăbușirea Doftanei Intr-o atmosferă de emoționantă omagiere a eroismului comuniștilor, luptători neînfricați pentru apărarea intereselor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării și asupririi, pentru libertatea și independența patriei, mii de cetățeni — muncitori din uzinele ploieștene, din schelele și rafinăriile Văii Prahovei, țărani din împrejurimi, militari, elevi și studenți — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbușirea, în noaptea de 9—10 noiembrie, a zidurilor închisorii „Doftana“ sub ale cărei dărîmături au fost uciși numeroși militanți revoluționari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toți cei de față. El evocă în conștiința lor drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul nostru partid, drum presărat cu minunate fapte de eroism, cu nenumărate sacrificii și jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului și a poporului muncitor. Impresionanta solemnitate desfășurată sub zidurile cumplitei temnițe — devenite în emii noștri muzeu — a reprezentat prinosul adîncii recunoștințe a întregului nostru popor față de comuniștii, antifasciștii, patrioții revoluționari, care, pe baricadele marilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dîrzenie teroarea sîngeroasă a aparatului de represiune burghezo-moșieresc, sacrificîndu-și chiar viața, au ținut mereu sus steagul luptei pentru sfărîmarea rînduielilor nedrepte ale claselor exploatatoare, pentru edificarea socialismului și comunismului pe pămîntul României. In același timp, în manifestarea de ieri și-au găsit încă o dată expresia voința de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiții revoluționare, hotărîrea sa de strînge și mai puternic rîndurile în jurul partidului și al conducerii sale. In frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul iubit și prețuit de întregul popor, de a înfăptui neabătut obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Este ora 9. Sosesc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț. Sunt prezenți tovarășii Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgărtescu,János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leconte Răuți, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitcu, Iosif Esnc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, printre cei veniți la Doftana membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, foști deținuți la Doftana, veterani ai mișcării muncitorești, activiști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri, membri ai familiilor celor căzuți sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor partidului și statului este întîmpinată cu căldură de cei prezenți. O gardă de onoare, formată din militari ai forțelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, trece în revistă garda de onoare. Conducătorii partidului și statului pășesc apoi pe aleia ce coboară la Cimitirul „Trei pruni“, unde se află mormintele celor căzuți la cutremur sub zidurile închisorii. Foști deținuți politici la închisoarea Doftana fac de gardă. In sunetele solemne ale imnului eroilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat depun o coroană de flori din partea Comitetului Central și Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri (Continuare în pag. a V-a) Cuvântul tovarășului Emil Bodnar aș Stimați tovarăși. In omagiul pe care îl aducem, astăzi în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român memoriei celor care, cu trei decenii în urmă, au plecat din rândurile noastre, răpuși sub zidurile prăbușite ale Doftanei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care Partidul comunist, poporul nostru întreg, o aduc tuturor acelor fii ai lor, luptători revoluționari, care și-au închinat viața cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a poporului muncitor, independenței și înălțării patriei, cauzei socialismului. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încercări și jertfe, epocă glorioasă din istoria mișcării revoluționare din România, din istoria Partidului Comunist Român. Aflat acum treizeci de ani în adîncă ilegalitate și supus celor mai aspre represiuni, Partidul comunist își dovedise deja rolul de forță politică de avangardă a clasei muncitoare. El își validase capacitatea politică și organizatorică în ridicarea maselor muncitoare la mari confruntări de clasă cu reacțiunea. Grevele de la Lupeni, bătăliile date de petroliști și ceferiști, alte importante acțiuni pentru apărarea democrației și a drepturilor celor ce muncesc, lupta împotriva fascizării țării stau mărturie în această privință. Represiunea din burgheziei și moșieri în partea române împotriva comuniștilor și a antifasciștilor făcuse din închisori și lagăre instrumente de cea mai largă răspîndire în țară. Zadarnice măsuri însă în fața hotărîrii comuniștilor de a înfrunta pe dușman oriunde, de a-și face datoria revoluționară, de clasă, pînă la capăt! Experiența îndelungată ilegalității a desăvîrșit activitatea constantă a partidului de legătură tot mai strînsă cu masele largi ale poporului și, în primul rînd, cu clasa muncitoare. Pînă și temnițele au fost transformate de comuniști în adevărate școli de educație politică, revoluționară. Aici, la Doftana, prin activitatea organizației de partid, a unor militanți de frunte ai partidului nostru, făclia marxismleninismului a continuat să ardă, răspîndind lumina teoriei și a experienței revoluționare, ajutînd la călirea a numeroase cadre care, mai tîrziu, fie în condițiile ilegalității, fie în procesul revoluției și al construcției socialiste, au îndeplinit sarcini de mare răspundere în conducerea partidului și a statului noii orînduiri. Aceste împrejurări deosebite au menținut permanent capacitatea combativă a cadrelor partidului, legăturile partidului cu clasa sa și cu forțele progresiste ale țării și i-au permis, în plin război, folosind împrejurările favorabile create pe fronturi de strălucitele victorii ale Armatei Roșii, să devină principala forță politică în organizarea și conducerea insurecției armate din August 1944. Ieșit din ilegalitate, Partidul comunist s-a afirmat repede ca forță centrală în gruparea celor mai valoroase energii ale poporului, clasa muncitoare, țărănimea muncitoare, intelectualitatea progresistă. In aceste conditiuni, și numai în acestea, a putut fi asigurată participarea României cu întregul ei potențial, alături de Uniunea Sovietică și ceilalți aliați, la războiul antihitlerist, creîndu-se simultan pentru realizarea condițiunile comandamentelor majore ale dezvoltării procesului revoluționar, înfăptuirea unității politice și organizatorice a clasei muncitoare, cucerirea puterii politice de către oamenii muncii, naționalizarea mijloacelor principale de producție, organizarea economiei pe baze socialiste, victoria definitivă a socialismului. Acestea sînt în linii mari jaloanele etapelor parcurse în acești treizeci de ani, care au demonstrat rolul fundamental, hotărîtor pe care îl joacă în procesul revoluționar factorul subiectiv, partidul. Această dovadă dul Comunist Român a Partifăcut-o fără dezmințire. Ne exprimăm bucuria și mîndria legitimă că Partidul Comunist Român, care va sărbători în curînd marea sa aniversare, 50 de ani de existentă, constituie în prezent forța politică conducătoare a societății noastre, cuprinde în rîndurile sale peste două milioane de membri, este strîns unit ideologic și politic, înconjurat cu dragoste și stimă de întregul popor. Poporul nostru este astăzi pe deplin stăpîni pe soarta sa și mîndru de realizările sale în construcția în plină desfășurare a socialismului. Republica Socialistă România se dezvoltă neabătut către făurirea societății multilaterale, cu un socialist e înalt grad al ritmului de creștere. Se dezvoltă susținut știința, învățămîntul, are loc avîntul creației spirituale, al culturii socialiste, bun comun al poporului. Socialismul a dus națiunea noastră la o înflorire materială și spirituală fără precedent, unit într-o strînsă comunitate de interese,de idealuri și aspirații întregul popor, a ridicat pe trepte superioare unitatea clasei muncitoare, a țărănimii, a intelectualității. A devenit trainică, de nezdruncinat frăția dintre Poporul român și naționalitățile conlocuitoare — maghiari, germani, sîrbi, de alte naționalități, clădită pe bazele solide ale deplinei și efectivei egalități de drept și de fapt în creația comună pentru binele patriei comune. Suntem pe deplin convinși că hotărîrea cu care întregul popor înfăptuiește linia trasată de ultimul Congres al partidului de dezvoltare în continuare a unei industrii puternice, de ridicare a agriculturii, politica activă de promovare a progresului științific și tehnic, înfăptuirea măsurilor de perfecționare a conducerii economiei de pregătire a cadrelor în pas cu cerințele și exigențele științei și practicii actuale, va asigura sporirea neîntreruptă a avuției naționale, punerea tot mai deplină în valoare a marilor posibilități de care dispunem în slujba prosperității națiunii noastre socialiste. Stimați tovarăși. Statutul internațional al țării noastre, în alte vremuri determinat de dominația capitalului străin sau de capriciile jocului dintre marile puteri imperialiste, este astăzi statornicit exclusiv de orientarea partidului nostru și de voința suverană a poporului strîns unit și pe deplin solidar cu forța sa politică conducătoare — Partidul Comunist Român. Republica Socialistă România este o forță conștientă și activă în cadrul tuturor țărilor socialiste de care o leagă indestructibil comunitatea de orînduire și solidaritatea izvorîtă din principiile marxism-leninismului și ale internaționalismului proletar. (Continuare în pag. a V-a) Florica Breazu — surprinsă de obiectivul aparatului fotografic — într-o clipă de răgaz — se numără printre sutele de muncitoare care s-au calificat, în ultimii ani, la noua Fabrică de confecții Craiova Foto . FI. Roșoga # Pregătirea propagandiștilor din învățămîntul de partid de la sate Peste 250 de propagandiști din invăâmintul de partid de la sate au participat zilele acestea la cursuri scurte de pregătire în cadrul Cabinetului județean de partid. Cu acest prilej ei au studiat expuneri privind politica internă și externă a partidului și statului nostru. In timpul pregătirii, propagandiștii au fost prezenți, de asemenea, la două simpozioane cu tema : „Probleme actuale ale dezvoltării agriculturii socialiste“. în ultima zi a cursurilor s-au dezbătut unele aspecte privind metodele de predare și seminarizare în cadrul învățământului ideologic pe anul 1970—1971. # Complex pentru producția de covoare La sfîrșitul anului 1971, orașul Craiova va inaugura apariția pe harta sa a unui nou complex industrial destinat producției de serie a covoarelor orientale In momentul de față, noua construcție, amplasată pe strada Ana Ipătescu, se află în faza de turnare a fundațiilor. De menționat, că: In final noul complex meșteșugăresc va fi dotat, pengă atelierele de țesut, cu o boiangerie și o spălătorie de covoare. Primul lot de reșouri cu petrol Serviciul desfacere al I.I.L. metal Semn Craiova a livrat către I.C.R.M. Craiova primul lot de 50 reșouri cu petrol, produse destinate activității din gospodării. In următoarele zile, Întreprinderea respectivă urmează să mai livreze comerțului alte 100 bucăți reșouri cu petrol dintr-o comandă de 3 000 bucăți ce prevede contractul pe acest an. Seară omagială: Gib Mihăiescu Cu prilejul Împlinirii a 35 de ani de la moartea lui Gib Mihăiescu, societatea literar,istorică și artistică „Ion Maiorescu“ de la Liceul nr. 1 „Nicolae Bălcescu“ din Craiova a organizat o emoționantă seară omagială. Profesorul Ion Negreanu a evocat momente din viața și opera scriitorului. A vorbit apoi Eliza Tomescu — una dintre prietenele familiei autorului „Grandiflorei“. Elevii de azi al liceului în care Gib Mihăiescu a ucenicit, cu decenii in urmă, au urmărit apoi — prezentat la epidiascop — un bogat material ilustrativ. Toate suprafețele însămînțate să fie fertilizate integral Potrivit prevederilor Ordinului 2000 al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, culturile de toamnă (in special suprafețele însămînțate cu grîu) trebuie fertilizate integral, acest lucru constituind un factor ce influențează direct creșterea producției agricole. în toate cooperativele agricole, îngrășămintele cu bază de azot (uree azotat de amoniu, sulfat de amoniu) se recomandă a se aplica în două doze: la însămînțarea griului și racial, în primăvară. Administrarea îngrășămintelor în funcție de cerințele plantei și gradul de fertilitate a suprafețelor folosite în cultură, în scopul obținerii unei eficiențe sporite, constituie o datorie profesională permanentă a specialiștilor și consiliilor de conducere din cooperativele județului. Rezultatele obținute în acest sens nu sînt, însă, prea edificatoare. Mai mult, decit atît ele scot in evidență minusurile existente în activitatea ,ce se desfășoară în unități. Datele furnizate de Direcția agricolă sînt concludente in această privință. Deși pînă la 29 octombrie s-au insămînțat 122 100 ha culturi de toamnă (grîu, secară și orz), din acestea s-au fertilizat 110 847 ha adică peste 90 la sută din suprafața însămînțată. Rezultă, deci, că 1 253 ha au fost însămînțate fără a li se administra îngrășăminte chimice sau organice. Sporul de producție scontat se va obține, probabil prin aplicarea fazială I.A.S. Segarcea. Ritm intens la efectuarea arăturilor de toamnă Foto : Fr. Melineșteanu a unor cantități mai mari de îngrășăminte pe unitatea de suprafață. Deși s-a realizat un progres față de situația anilor anteriori, decalajul între suprafața însămînțată și fertilizată se putea evita prin folosirea cu întreaga capacitate a mijloacelor mecanice și forței de muncă din fiecare cooperativă la aplicarea îngrășămintelor in timpul optim și fără pierderi. Din constatările noastre reiese că multe cooperative agricole au manifestat o grijă deosebită pentru administrarea îngrășămintelor. In comuna Goicea, din cele 1887 ha Insămînțate s-au fertilizat peste 99 la sută I In comuna Coșoveni s-au administrat fertilizatăți pe 1006 ha, adică pe 92 la sută din suprafața însămînțată !n comuna Valea Stanciului s-au incorporat în sol A. NICOLA (Continuare în pag. a V-a) !!llllllllll!!!llllil!!!lil!liliil!!!!lllill!lil!!!llll!!lil!!lll!!!!llll!!!lll!!!lll în unitățile alimentare — Aprovizionare abundentă in... justificări O primă etapă a anchetei noastre a constituit-o chiar terenul pe care evoluează cumpărătorul I în magazine, în special, în marile unități de pe străzile Al. I. Cuza, Panait Moșoiu, Unirii, precum și în cele din cartiere. — Bulion aveți ? — Nu. — Dar macaroane ? — Nici. — Mezeluri 7 — Avem... nevoie... Pe notele de comandă întocmite de tovarășii Dumitru Rusu (unitatea 243) și Constantin Bălășoiu (unitatea nr. 1) întîlnim pastă de bulion, conserve de pește, conserve de legume, mazăre boabe, brînză, zahăr, cubic, macaroane, biscuiți „Eugenia“, tăieței, fidea, șerbet etc. — Ce cantități ați primit din toate acestea ? — Extrem de mici. De menționat că la magazinul cu autoservire „Jiul“ am constatat că vînzătoarea Elena Ștefănescu vindea mălaiul nu în pungi, ci cu... sacul. Astfel de procedee se folosesc la unitățile de pe Calea Unirii, în Piața Veche și la majoritatea alimentarelor periferice. Consecințele? Perturbații in aprovizionarea ritmică și magazinelor. Am urmărit situația produselor mult căutate de clienți și la unitățile de pe străzile Vasile Alecsandri, Calea București, Bucovățului, Caracal, Calea Severinului, Craioviței, Karl Marx, Dezrobirii, Pavlov. În multe dintre acestea, am constatat lipsa unor produse ca: bulion, făină, mălai, biscuiți „Eugenia", macaroane, brînză, ouă, măsline, șerbeturi. Cauzele? de vom afla făcînd un..« POPAS LA O.G.L. ha serviciul comercial al C.C.h. „Alimentara“ discutăm cu tov. Dumitru Băcanu, șeful serviciului de resort. — De ce lipsesc pastele făinoase, respectiv macștroanele, fideaua, tăiețeii ? — ha acest produs, livrările nu sînt în concordanță cu cererile de consum. Din cele 25 tone pe care trebuia să nu le livreze furnizorul în perioada 1—15 octombrie, unitățile noastre au primit numai jumătate. — Care este situația livrărilor la conservele de legume? — La acest produs, mai ales la pasta de tomate, procentul cantităților livrate de I.C.R.A. este de 20 la sută față de cifra totală. In ceea ce privește făina, în jog de 165 tone furnizorul ne-a livrat 130 tone. Totodată, lipsa mălaiului din unele unități se datorește faptului că întreprinderea județeană de morărit și panificație ne-a făcut livrări în cantități foarte mici și cu intermitență. Din 217 tone, ne-au fost livrate, de la 1 octombrie, doar 61 de tone, motiv pentru care multe unități n-au primit cantitatea de mălai planificată... A. MARIN (Continuare în pag. a V-a)