Inainte, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8032-8056)
1971-01-13 / nr. 8040
3 ÎNAINTE Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. 1) supra posibilităților de extindere a producției și îmbunătățire a calității produselor. Ultimul obiectiv vizitat la Cîmpina este Uzina mecanică, profilată pe fabricația pompelor de extracție, tijelor de pompaj și a altor piese aferente instalațiilor de extracție și foraj. Răspunzînd întrebărilor oaspeților, directorul unității, Florin Dițulescu, arată că în ultimul timp unitatea și-a sporit sortimentul produselor fabricate, că prin produsele sale, uzina este cunoscută și peste hotare. Că în încheierea vizitei la aceasîntreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu a recomandat utilizarea intensivă a suprafețelor de producție, arătînd că sînt condiții ca uzina cîmpineană să fabrice toată gama de pompe de extracție, scule de foraj și prăjini de pompare din oțeluri românești superioare, pentru acoperirea atît a nevoilor interne, cît și a solicitărilor la export. Discuțiile dintre oaspeți și gazde au dus la concluzia că pe baza unor studii aprofundate producția globală a uzinei poate să se dubleze în actualul cincinal și poate să se diversifice, îndeosebi, prin autoutilare și autodotare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a recomandat primarului orașului Cîmpina, Ion Rusan, altor reprezentanți ai organelor de partid și de stat cu care s-a întîlnit să ia măsuri pentru înfrumusețarea continuă a localităților județului, pentru crearea unor noi unități comerciale în vederea rezolvării operative a problemelor de aprovizionare a populației. Următoarea etapă înscrisă pe itinerariul vizitei de lucru în județul Prahova este Plopeniul, reședința unei importante întreprinderi constructoare de mașini. Directorul Uzinei mecanice Plopeni, Gheorghe Silaev, referindu-se la activitatea și la realizările harnicului colectiv, a cărui medie de vîrstă este de 24 de ani, arată că elementele și instalațiile hidraulice produse aici ajung la 30—35 la sută din totalul produselor componente în construcția de tractoare, că ele își găsesc utilizarea la locomotivele fabricate la „Electroputere“ — Craiova și „23 August“ — București. Totodată, uzina realizează gamă variată de mașini-unelte, o utilaje pentru industriile petrolieră și minieră, precum și pluguri pentru agricultură. în timpul vizitării principalelor secții de producție, oaspeții au prilejul să ia cunoștință de modul de organizare muncii, de măiestria profesioanală a muncitorilor, din mîinile cărora ies mașini și utilaje de înaltă calitate. Peste tot, oaspeții sînt întîmpinați de muncitori cu deosebită însuflețire. Maistrul Ion Ciolacu îi spune secretarului general : „ Partidul se poate bizui pe noi, așa cum noi ne bizuim întotdeauna pe partid și la bine și la greu. Vom face tot ce stă în puterile noastre pentru spori producția de mașini-inelate. Vom discuta la apropiata adunare generală a salariaților și vom stabili măsurile privind bunul mers al muncii în uzina noastră. — E bine spus uzina noastră, deoarece dumneavoastră, în calitate dublă de producători și proprietari ai mijloacelor de producție aveți cuvîntul hotărîtor. De altfel, adunarea salariaților trebuie să fie forul care să aprecieze în ce măsură comitetul de direcție și-a făcut sau nu datoria. Așa înțelegem noi democrația socialistă, spune secretarul general. In discuția avută cu cadrele de conducere, cu ministrul industriei construcțiilor de mașini, tovarășul Nicolae Ceaușescu cere să se întocmească un program cu privire la dezvoltarea uzinei, în așa fel încît pînă la sfîrșitul cincinalului uzina să realizeze un volum de producție în valoare de un miliard și jumătate. In comuna Păulești localnicii fac conducătorilor de partid și de stat o călduroasă primire. — Aveți o cooperativă bună? — întreabă tovarășul Nicolae Ceaușescu. — Rezultatele din ultimul an sunt mulțumitoare și străduit să pregătim cît ne-am mai bine recolta din vara ce vine, răspunde primarul Gheorghe Stoica. Pentru noi ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie, măsurile adoptate pentru îmbunătățirea activității în agricultură, mărirea retribuțiilor și a pensiilor au însemnat un puternic sprijin în muncă, un îndemn de a ne spori eforturile pentru a culege roade mai bogate. Secretarul general al partidului urează cooperatorilor succese, sănătate, fericire luîndu-și rămas bun de la cei prezenți. ...Este ora prînzului. Din noul cartier Nord și pînă în centrul orașului mii și mii de ploieșteni au venit în întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat; în piața centrală a orașului, conducătorilor de partid și de stat li se oferă tradiționala pîine și sare. Se intonează Imnul de stat, după care tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă garda de onoare. Prima vizită de lucru în municipiul Ploiești are loc la Uzina de utilaj chimic. Directorul general, ing. Eugen Toma, prezintă oaspeților cîteva din cele mai recente realizări ale colectivului de aici, printre care compensatorul lenticular, un dispozitiv adus pînă nu de mult din import, valorînd cît două autoturisme. Uzina produce acum anual 1 000 de compensatoare de acest gen. în hala cazangeriei tovarășului Nicolae Ceaușescu îi sunt prezentate procedeele moderne cu care sînt realizate imensele recipiente cilindrice și sferoidale. Maistrul Paul Kauss, muncitorii Cornel Caranfil și Ion Vîslan răspund la întrebările tovarășului Nicolae Ceaușescu și se angajează în fața secretarului general al partidului să depună eforturi sporite pentru îndeplinirea exemplară a planului anual. Se vizitează apoi secția de rulmenți nestandardizați — prima fabrică de rulmenți din țară — a cărei producție destinată instalațiilor de foraj, e laminoarelor etc. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicația să se accentueze profilarea uzinei pe utilaj chimic și rulmenți speciali. •— Avînd în vedere experiența pe care o aveți, spune secretarul general al partidului, vă propun să realizați în colaborare cu Fabrica de mașini-unelte și agregate — București, o mașină de rectificat inele pentru rulmenți. De asemenea, este absolut necesar să asigurați aici, pe standuri de probă, funcționarea utilajelor în condiții similare cu cele din exploatare pentru a se evita orice deficiențe calitative. •— Avem unele dificultăți în aprovizionarea ritmică cu laminate și oțel, spune directorul întreprinderii. Tovarășul Nicolae Ceaușescu discută pe loc cu tovarășul Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării, cu ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, asupra măsurilor operative necesare pentru rezolvarea acestei situații. Aflînd că în acest an în uzină se vor realiza prin autodotare 40 de noi utilaje, secretarul general al partidului consideră că acesta e doar un început și indică să se alcătuiască un sector special pentru proiectarea și realizarea în întreprindere a unor mașini, pentru sporirea eficienței acțiunii de autoutilare. Străbătînd un culoar viu, în aplauzele a mii și mii de ploieșteni, coloana de mașini se îndreaptă spre Uzina „1 Mai“, unde s-a născut o bună parte din pădurile de sonde ale țării. De aici au pornit spre numeroase colțuri ale lumii zeci și zeci de instalații de foraj, ducînd faima constructorilor ploieșteni pe multe meridiane și impunînd firma „UPETROM“ pe locul II în producția mondială. La intrarea în uzină, oaspeților li se prezintă un grafic de exploatare din care reiese că ultimele tipuri de sape de foraj sunt comparabile cu cele mai moderne din lume. Acest salt calitativ se datorează intrării în funcțiune a unei noi linii tehnologice. — Ce preocupări aveți în domeniul forajului marin ? — întreabă tovarășul Nicolae Ceaușescu. — Lucrăm la proiectarea unei Instalații pentru platoul continental și avem ambiția de a o realiza la nivelul exigențelor impuse pe plan mondial, răspunde directorul institutului de cercetări și proiectări de utilaj petrolier. — Vă felicit pentru ceea ce ați realizat pînă acum și vă doresc succese pe măsura sarcinilor planului cincinal, se urează secretarul general al partidului. Vizitînd secția de tratament termic, locul unde oțelul sapelor e înnobilat căpătînd o duritate comparabilă cu a diamantului, secretarul general al partidului recomandă să se treacă prin autoutilare la realizarea celei de a treia linii de tratament termic. Conducătorii de partid și de stat vizitează apoi noua platformă a uzinei, cu o suprafață de 12 000 mp, spațiu pe care se extinde procesul de fabricație datorită investițiilor din actualul cincinal. Sub vastele hale în construcție, tovarășul Nicolae Ceaușescu propune ca acoperișul să fie făcut din plăci de sticlă pentru ca muncitorii să beneficieze de lumină naturală. în ce privește perspectivele uzinei, secretarul general al partidului cere să se accentueze profilarea pe utilajul petrolier și metalurgic, să se elaboreze un complex de măsuri menite să ducă la echilibrarea balanței economice a uzinei, astfel ca pînă în 1972 să se reducă importul și să crească ponderea exportului. — E bine că vă mîndriți cu locul fruntaș în producția mondială de utilaj petrolier, dar acest prestigiu se cere consolidat printr-o muncă de calitate superioară, a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu adresîndu-se cadrelor de conducere, în încheierea vizitei de lucru în întreprinderi industriale din județul Prahova, tovarășul Nicolae Ceaușescu a avut o discuție cu membrii secretariatului Comitetului județean de partid, în timpul căreia a subliniat necesitatea unor analize temeinice în toate întreprinderile industriale, în scopul punerii în valoare a vastei experiențe a colectivelor în realizarea de mașini și utilaje de înalt randament, competitive pe piața mondială care să intre totodată în dotarea tehnică a întreprinderilor românești. în felul acesta, se va reduce importul, se vor crea resurse suplimentare pentru dezvoltarea în ritm susținut a economiei naționale. Pentru realizarea acestei sarcini de deosebită însemnătate, se impune extinderea cooperării, atît între uzinele constructoare de mașini din cadrul județului, precum și intre acestea și cele din județele vecine. Actualul cincinal, care se caracterizează prin ritmul înalt de creștere a industriei constructoare de mașini, prin nivelul calitativ superior al producției, solicită din partea cadrelor de specialiști din întreprinderi, a conducerii ministerului, a organelor locale de partid o mai mare mobilitate în stabilirea tipurilor de produse ce urmează a se realiza în raport direct cu cerințele economiei naționale și ale partenerilor din străinătate, trecîndu-se totodată la producerea de instalații de mare capacitate și complexitate tehnică. Secretarul general al partidului a insistat asupra necesității unei informări permanente a specialiștilor cu tot ce este nou în domeniul construcțiilor de mașini, a organizării unui schimb de experiență pentru extinderea celor mai bune metode folosite în autodotarea întreprinderilor. La plecarea din municipiul Ploiești tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat s-au oprit din nou în centrul orașului. Secretarul general al partidului a mulțumit cetățenilor pentru primirea ce i s-a făcut adresîndu-le urarea de noi succese în muncă. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat în unități industriale din Sinaia, Cîmpina, Plopeni și Ploiești, discuțiile purtate cu numeroși muncitori, tehnicieni, ingineri, cu reprezentanți ai ministerelor și organelor locale de partid și de stat privind sarcinile actuale și de perspectivă, au scos în evidență realismul obiectivelor planului pe 1971 și ale cincinalului, hotărîrea oamenilor muncii de a le îndeplini, ridicînd pe o treaptă calitativ superioară nivelul întregii activități. Secretarul general al partidului s-a interesat îndeaproape de condițiile de muncă și viață ale oamenilor, s-a sfătuit cu ei asupra problemelor concrete ale producției. Indicațiile date și cu acest prilej ilustrează grija statornică a conducătorului partidului și statului nostru pentru ca sarcinile însuflețitoare stabilite de partid să fie transpuse în viață spre binele întregului popor, pentru înflorirea României socialiste. Reportaj realizat de : ION MARGINEANU N. POPESCU-BOGDANEȘTI PAUL DIACONESCU MIRCEA S. IONESCU „Perturbații“ pe un circuit arhicunoscut: BIBLIOTECI, CAUȚI, CITITORI @© ® în urmă cu unu-două decenii existau în orașele de mici dimensiuni cel mai adesea o singură bibliotecă publică și aceea subdezvoltată, caracterizată în primul rînd prin simplitatea școlărească a organizării ei. Dar, marea lor majoritate, au recreat pe parcurs forme noi de relații cu publicul, care s-au extins, s-au rafinat și ascuțit, forțînd apariția unui limbaj evoluat de prezentare a celor mai diverse titluri de cărți. N-au intîrziat, deci, să se ivească aglomerările de profesii, care suprasolicitînd în special literatura tehnică, au dictat prezența în bibliotecile publice celor mai diverse tratate. Apariția lor era previzibilă, de-a dreptul necesară chiar, dacă ne gîndim la metamorfoza fiecărui oraș generată de industriile moderne apărute, ca o reacție în lanț la tot ce a fost rudimentar și anacronic. Vechea Bibliotecă și pinacotecă Aman (înființată în 1908) s-a limitat cîteva decenii numai la împrumutul de literatură beletristică și studiu în sala de lectură, ocupație deloc neglijabilă, ba chiar notabilă pentru un oraș unde nu se întîmpla cine știe ce. Era un program specific bibliotecilor de provincie capabil să satisfacă un sector cu puține mijloace de procurare a lucrărilor din librării. Fondul de literatură veche românească, existent aici, și colecțiile revuistice locale (nu au fost neglijate nici cele cu apariție efemeră), sunt valori și documente de istorie literară pe care nu le posedă prea multe biblioteci din țară. Faptul că biblioteca municipală (de ce nu-și păstrează oare vechiul nume ?) a inițiat cercetări bibliografice (ceea ce presupune o minuțioasă muncă de investigație privind Revista olteană (unde Traian Demetrescu și-a publicat o mare parte din opera lui poetică), Meridian (editată de Tiberiu Iliescu), Năzuințe (unde a funcționat ca redactor și Elena Farago), faptul că aici sunt angajate frecvent discuții de specialitate, arată o atitudine aparte față de acest fond de valori, menite să aducă corecturi asupra unor erori de cunoaștere și să corijeze prejudecata despre caracterul întîmplător al apariției unor publicații revuistice în Oltenia care au impus cîteva nume în literatura românească. Cred că gestul bibliografilor nu este de arbitru și nici nu cred că există aici cineva cu asemenea ambiții ; gestul însă se reține mai ales de acei care sînt obligați, prin natura ocupațiilor lor, să facă un studiu amănunțit asupra colecțiilor, rămînînd să formuleze singuri judecăți de amănunt asupra operei unuia sau altuia dintre autorii care au populat revistele de cultură apărute în Oltenia. Acest sistem de relație cu publicul nu este singular : un elev sau un student la filologie (deocamdată se continuă în domeniul beletristicii), cercetătorul operelor lui Eminescu, I.L. Caragiale, Alecsandri, Arghezi, Blaga, Balzac, ș.a. se poate folosi de indicii bibliografici de titluri întocmiți cu minuțiozitate. Este o primă și utilă experiență și poate, pentru că se știe că nu-i nouă, se va continua și în domeniul literaturii tehnice (chimie, electrotehnică, medicină, agricultură etc...), mai ales acum când profilul enciclopedic al bibliotecii este pe deplin conturat. Insă, înainte de orice amănunt aparținind de obicei stilului de organizare internă există altele mul mai importante care se cer rezolvate dar care, din păcate, depășesc bunele intenții, solicitînd intervenția unor foruri care au, credem, destul de multe motive să transforme o bibliotecă semicentenară într-o instituție de o vădită modernitate, așa cum se întîlnesc tot mai des în orașele care tind să-și depășească condiția lor fals-provincială. Este necesar, în primul rînd, să se extindă spațiul destinat exclusiv bibliotecii : obținerea dreptului de depozit legal (mai ales acum cînd activitatea editorială a fost mult diversificată) ; mai multe abonamente la cărți și reviste străine (trei-patru volume pe an este un număr infim) și ca o inițiativă proprie n-ar fi lău dacă Biblioteca municipală din Craiova ar încerca să stabilească relații de schimb cu instituții similare din străinătate, procedeu destul de des uzitat de organisme de acest fel. Fără aceste mici și aparent nesemnificative retușuri rămînem cu falsa impresie că ne aflăm într-un mediu improvizat unde se consumă multă inteligență fără să se obțină rezultatele finale spre care tindem. Sensibile involuții se manifestă, din păcate, la unele biblioteci tehnice ale unor cunoscute unități industriale. Uzina „7 Noiembrie“ din Craiova posedă un fond de 12 000 volume depozitate în afara incintei uzinale, aflate, de fapt, într-un nedorit „exil“, incapabil să desăvîrșească acea consonanță sensibilă între producție și documentare, atît de necesară în practica curentă. Nu-i de mirare că metodele de popularizare a cărților se fac parcă din deșeuri de inteligență, apelîndu-se, și azi, la vechea și atît de uzitata formulă a difuzorilor voluntari. Bine, se va replica, dar ce metode să se folosească dacă nu există alte condiții de depozitare și cum ar putea deveni mai atractivă sala de lectură de la club ? Recurgem la o cunoscută butadă care se potrivește cît se poate de bine situației descrise : toate stilurile sînt bune în afară de cel plicticos. Și după atîta timp de repetiție a farsei cu documentarea se pot împrumuta metode care prin alte instituții dau rezultate din cele mai fericite. La X.J.P. Craiova (biblioteca nu are nici măcar un deceniu de activitate) se întocmesc lunar recenzii scurte la toate cărțile intrate în bibliotecă, indiferent dacă acestea sunt în limba română sau într-o limbă străină. Prin sondaj, prin studierea temelor de proiectare aflate pe planșetele arhitecților sau inginerilor, serviciul de documentare prin traducătorii săi (se fac traduceri din franceză, italiană, germană, engleză) traduc în românește toate articolele și studiile tehnice solicitate și nu de puține ori o serie de dificultăți generate de lipsa unei informații precise au fost eliminate tocmai datorită acelui colaborator din umbră care este documentaristul. Biblioteca uzinei amintite mai înainte are un bogat fond de valori documentare apărute în literatura tehnică străină , am văzut în rafturi reviste specializate în construcția de mașini agricole în limbile rusă, germană, engleză, franceză, dar, din păcate, bibliotecara ne mărturisea că nu s-au aflat niciodată în mina unui traducător, iar, specialiștii uzinei și, în special, proiectanții se limitează numai la studierea schemelor, a desenelor și a tabelelor care uzează de cifre și nu de cuvinte. Este ușor de extras erorile pe care le implică o activitate întîmplătoare , dar nu urmărim acest lucru cu toate că sunt prea mari pentru a fi minimalizate, îndepărtarea lor este posibilă și, făcută la modul oportun, vor apare cu siguranță și alte succese de prestigiu ale industriei noastre constructoare de mașini. VLAD RODNEI Pe marginea evoluției fotbaliștilor de la Electroputere Prima parte a campionatului divizionar B 1970/71 s-a încheiat de mult. Ce au realizat fotbaliștii de la Electroputere in această primă parte a întrecerii ? O originală performanță : șapte egaluri în 15 jocuri, din care patru pe teren propriu ( ? ! ?). Ca și în sezonul trecut, fotbaliștii de la Electroputere s-au dovedit foarte darnici acasă și strîngători în deplasare. Astfel, pe propriul teren, din 16 puncte posibile ei au obținut numai 10 (o înfrîngere și patru egaluri), coeficientul de eficacitate fiind de 0,63 la sută. In schimb, în deplasare, din 14 puncte, au cucerit 5 (o victorie și trei egaluri) — procent 0,38 la sută. Legat de această situație, încă o curiozitate , cele 5 puncte au fost realizate cu numai 3 goluri înscrise ! Deși în oarecare contradicție cu cifrele, trebuie să recunoaștem că, „în afară“, evoluția craiovenilor a fost mai bună. Aplicînd varianta 1-4-1-2-3, ei au închis bine jocul, dominînd mijlocul terenului și contraatacind destul de periculos. Urmarea ? 1—0 la Reșița, 0—0 la Cugir, 2—2 la Oradea cu Crișul și 0—0 la Timișoara cu U.M. Nu putem omite faptul că la aceste jocuri, disciplina tactică a fost dublată și de o exemplară dăruire. Acasă, în schimb, lucrurile au scîrțîit. Părerile legate de această evoluție au fost destul de controversate, este însă legată și de Realitatea unele cauze obiective. Amintim : valul mare de accidentări pe o lungă perioadă (Florescu, Al. Stănescu, Resciuc) , lipsa coordonatorului de joc (Stănescu Al.) a fost o cauză principală în dereglarea echipei ; plecarea în mijlocul competiției a jucătorului Bidea — un vîrf de atac incisiv, de mare perspectivă. Ca urmare, echipa a fost lipsită de un cuplu de atacanți centrali, capabili să obțină fructul final : GOLUL. Improviza- Puncte de vedere utile care s-au făcut mai ales acasă nu au avut efectul dorit. Nici jocul în așezarea 1-4-2-1 nu a avut coloratura corespunzătoare. S-a jucat lent, cu pas la picior, lateral. Ca urmare, execuțiile au fost statice, lipsite de vigoare — în special în fazele de atac. Asumarea răspunderii la șutul decisiv continuă să fie o mare problemă. Au fost voci, și nu puține, care au legat insuccesele de acasă de munca de instruire, ceea ce nu e drept. Apreciem că nu pot fi contestate calitatea și conținutul lecțiilor de antrenament, ținute de antrenorii C. Iordănescu și O. Romeo. „Păcatele“ lor sunt altele : tolerarea unor abateri disciplinare în munca de instruire (Vasilescu), acordarea de credit nejustificat unor jucători fără orizont (Pițurcă), lipsa de preocupare pentru încadrarea în echipă a unor jucători de utilitate (Stănescu Silviu) etc. ★ In cele 15 partide, au fost folosiți 22 jucători : Vasilescu (14), Bădici (2), Stîrcu (1) yportariT^Botoșmarrt (12), Țană (14), Popeaíu (14), Morovan (13), Florescu (2), Diță (2), Barbul (13), Voicu (1) — fundași ; Stănescu Al. (1), Mateescu (15), Bălosu (15), Stănescu Silviu ’(7) — mijlocași ; Stanciu (15), Pițurcă (10), Chesnoiu (12), Besciuc (5), Bidea (9), Bondrea (12) și Gîtan (2) — înaintași. (In paranteză numărul de participări). Cele 14 goluri înscrise au fost realizate de : Bondrea — 4 goluri ; Bidea, Chesnoiu, Mateescu cite 2 goluri ; Bălosu, Popescu, Stanciu și Vasilescu — 1 gol. I. AMION • 13 — I — 1971 Duminică dupăamiază, în sala sporturilor, s-a disputat prima etapă a „Cupei semicentenarului P.C.R.“ organizată de Comisia județeană de handbal, în primul joc s-au întâlnit echipele feminine ale școlii sportive și școlii generale nr. 18. Victoria a revenit echipei școlii sportive cu scorul de 21—4 (12—1). S-au evidențiat Ileana Vlad, Lucia Osman, Silvia Stanciu (Școala sportivă) și Gheorghița Andrei, Iuliana Stoian (Școala generală 18). In continuare s-au întâlnit formațiile mas- HAI^ingâL online Universitatea și C.F.R. Ceferiștii au început partida foarte bine conducând cu 6—2. In continuare studenții își revin, egalează (10— 10) și apoi dau conducerea cu 11—10, scor cu care se încheie prima repriză. După pauză, jocul este viu disputat. Universitatea, datorită plusului de experiență, obține victoria cu 25—18. Evidențiați : Rădulescu (5), Sîrbu (4) de la Universitatea și Moacă (8) de la C.F.R. In ultimul joc, Voința a întîlnit Școala sportivă. Ambele echipe au practicat un joc deschis, combinativ, cu multe faze spectaculoase. în prima repriză,scenarul a alternat în favoarea ambelor echipe. Scor pauză 11—10 pentatru Voința. După pauză, jocul scade din intensitate datorită pregătirii fizice scăzute a ambelor echipe; în această parte a jocului s-au folosit procedee tehnicotactice reușite ceea ce a plăcut spectatorilor. Scor final i 24—24. remarcat ceieau doi portari î (Voința) și Cojocaru Popa (Școala sportivă). V. POPOVICI coresp. Vizită medicală la „U“ Craiova Ieri, fotbaliștii de la Universitatea Craiova s-au prezentat la stadion pentru vizita medicală, operațiune care va continua și azi. Din prima garnitură a studenților au lipsit : Neagu care a fost operat zilele trecute și Mincă — bolnav. Vizita medicală trebuia să marcheze și reluarea antrenamentelor, dar acest lucru nu este posibil deoarece, tot ieri, (ce coincidență nedorită !) au început reparațiile la cazanele centralei termice a stadionului, fapt pentru care cabinele sunt reci, apa caldă pentru dușuri lipsind și ea. Aceasta înseamnă că antrenamentele vor începe abia in ziua de 15 ianuarie, la Sinaia... w w/Mwwwwyvwwww/iVw.'.w/,-; memento Teatrul National, orele 19,30 ARCA BUNEI SPERANȚE. „Patria“ (telefon 13850), Ulmul : VAGABONDUL (ambele serii), orele 8 ; 11,15 ; 14,30 ; 17,45 ; 21. „Central“ (telefon 14029), filmul B. D. ÎN acțiune, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : MEDICUL DE LA ASIGURĂRI, orele 11; 15 ; 17 ; 19 ; 21..,23 August“ (telefon 14448), filmul : mamă CIUDATĂ, orele 10,45 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30. „Tineretului“ (telefon 12223), filmul : ULTIMA VACANȚĂ, orele 10 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul . ANCHETATORUL DIN UMBRA, orele 16—20 în continuare. ★ „30 Decembrie“ — Băilești, filmul : IUBIREA STRICT OPRITA. „Arta" — calafat, filmul : DEGETUL DE FIER. „8 Mai“ — Filiași, filmul : SENTINȚA. „Victoria“ — Segarcea, filmul : MARILE VACANȚE. InTÜrnUJH'H rr populară 18, Sala Universității populare, orele expunerea : „Imperialismul englez“. Prezintă asist. univ# Ioana Murar. Amfiteatrul uzinelor Electroputere“, orele 15.30, expunerea : v.Organizarea locului de muncă’*. Prezintă inginer I. Folea. MIERCURI 13 IANUARIE 10.00—11.30 Emisiuni-secție pentru lucrătorii din agricultură. Măsuri pentru o mai bună gospodărire a pămîntului , lucrări pentru combaterea eroziunii solului. 18.00 Deschiderea emisiunii. Ex- Terra ’71 — emisiune-concurs de construcții tehnice pentru pionieri și școlari. 18.30 Cabinetul economic TV. informatica în etapa actuală. 19.10 Tragerea pronoexpres. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele„cinemateca. s.Nechemat in țărînă“. Premieră pe țară. 21.30 Voci de pretutindeni . Mary Hopkin, Sergio Endrigo, Tereza Kesovja, Samy Davis jr. 21.45 Cadran internațional. 22.S0 Gala marilor interpreți români. Ion Buzea. Emisiune de Marcela Popescu. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. CRAIOVA MIERCURI 13 IANUARIE 17.00 Radiojurnal, buletin, meteo-rutier. 17.10 Melodii populare din Oltenia. 17.30 Preocupări cotidiene. Noile edificii ale acestui an în centrele civice. 17.40 Muzică din operete. 13.00 Tribuna politică. Politica Partidului Comunist Român, politică profund științifică, creatoare. 13.10 Compozitorii noștri cîntă patria. 18.20 Familie, educație, răspundere. 18.30—19.00 Pentru fiecare, melodia preferată. JOI 14 IANUARIE 6.00 Buletin de știri. 6.05 Dorul neichii mă topește — muzică populară. 6.20 Cronică industrială. Pe graficele Întrecerii socialiste. 6.30 —7.00 Varietăți matinale lausas In următoarele 24 de ore transmite Centrul meteorologic Craiova — vremea va fi rece, cu cer variabil. Vint slab. Temperatura maximă va înregistra valori cuprinse între 0 și 5 grade, iar minima între —5 și 0 grade. publicitate PIERDERI la Pierdut diplomă absolvire școa profesională petrol-Culmie Codlea, și certificat calificare mecanic utilaj chimic, pe numele Lupașcu Cornel. Se declară nule. (22) V N