Inainte, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8032-8056)

1971-01-13 / nr. 8040

3 ÎNAINTE Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. 1) supra posibilităților de extinde­­re a producției și îmbunătățire a calității produselor. Ultimul obiectiv vizitat­­ la Cîmpina este Uzina mecanică, profilată pe fabricația pompelor de extracție, tijelor de pompaj și a altor piese aferente instala­țiilor de extracție și foraj. Răspunzînd întrebărilor oaspe­ților, directorul unității, Florin Dițulescu, arată că în ultimul timp unitatea și-a sporit sorti­mentul produselor fabricate, că prin produsele sale, uzina este cunoscută și peste hotare. Că în încheierea vizitei la aceas­întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu a recoman­dat utilizarea intensivă a su­prafețelor de producție, arătînd că sînt condiții ca uzina cîmpi­­neană să fabrice toată gama de pompe de extracție, scule de fo­raj și prăjini de pompare din oțeluri românești superioare, pentru acoperirea atît a nevoi­lor interne, cît și a solicitărilor la export. Discuțiile dintre oas­peți și gazde au dus la concluzia că pe baza unor­ studii aprofundate producția globală a uzinei poate să se dubleze în actualul cincinal și poate să se diversifice, îndeo­sebi, prin autoutilare și auto­­dotare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a recomandat primarului ora­șului Cîmpina, Ion Rusan, altor reprezentanți ai organelor de partid și de stat cu care s-a întîlnit să ia măsuri pentru în­frumusețarea continuă a locali­tăților județului, pentru crea­rea unor noi unități comerciale în vederea rezolvării operative a problemelor de aprovizionare a populației. Următoarea etapă înscrisă pe itinerariul vizitei de lucru în județul Prahova este Plopeniul, reședința unei importante în­treprinderi constructoare de mașini. Directorul Uzinei mecanice Plopeni, Gheorghe Silaev, re­­ferindu-se la activitatea și la realizările harnicului colectiv, a cărui medie de vîrstă este de 24 de ani, arată că elemen­tele și instalațiile hidraulice produse aici ajung la 30—35 la sută din totalul produselor componente în construcția de tractoare, că ele își găsesc uti­lizarea la locomotivele fabricate la „Electroputere“ — Craiova și „23 August“ — București. Totodată, uzina realizează gamă variată de mașini-unelte, o utilaje pentru industriile petro­lieră și minieră, precum și plu­guri pentru agricultură. în timpul vizitării principa­lelor secții de producție, oas­peții au prilejul să ia cunoștin­ță de modul de organizare muncii, de măiestria profesio­a­nală a muncitorilor, din mîi­­nile cărora ies mașini și utilaje de înaltă calitate. Peste tot, oaspeții sînt întîm­­pinați de muncitori cu deo­sebită însuflețire. Maistrul Ion Ciolacu îi spune secretarului general : „ Partidul se poate bizui pe noi, așa cum noi ne bizuim în­totdeauna pe partid și la bine și la greu. Vom face tot ce stă în puterile noastre pentru spori producția de mașini-inel­a­te. Vom discuta la apropiata a­­dunare generală a salariaților și vom stabili măsurile pri­vind bunul mers al muncii în uzina noastră. — E bine spus uzina noastră, deoarece dumneavoastră, în calitate­­ dublă de producători și proprietari ai mijloacelor de producție aveți cuvîntul hotă­­rîtor. De altfel, adunarea sa­lariaților trebuie să fie forul care să aprecieze în ce măsură comitetul de direcție și-a făcut sau nu datoria. Așa înțelegem noi democrația socialistă, spune secretarul general. In discuția avută cu cadrele de conducere, cu ministrul in­dustriei construcțiilor de ma­șini, tovarășul Nicolae Ceaușescu cere să se întoc­mească un program cu privire la dezvoltarea uzinei, în așa fel încît pînă la sfîrșitul cincina­lului uzina să realizeze un vo­lum de producție în valoare de un miliard și jumătate. In comuna Păulești localnicii fac conducătorilor de partid și de stat o călduroasă primire. — Aveți o cooperativă bună? — întreabă tovarășul Nicolae Ceaușescu. — Rezultatele din ultimul an sunt mulțumitoare și străduit să pregătim cît ne-am mai bine recolta din vara ce vine, răspunde primarul Gheorghe Stoica. Pentru noi ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie, măsurile adoptate pentru îmbunătățirea activității în agricultură, mărirea retri­buțiilor și a pensiilor au în­semnat un puternic sprijin în muncă, un îndemn de a ne spori eforturile pentru a culege roade mai bogate. Secretarul general al parti­dului urează cooperatorilor succese, sănătate, fericire luîn­­du-și rămas bun de la cei pre­zenți. ...Este ora prînzului. Din noul cartier Nord și pînă în centrul orașului mii și mii de ploieșteni au venit în întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat; în piața centrală a orașului, conducătorilor de partid și de stat li se oferă tradiționala pîi­­ne și sare. Se intonează Imnul de stat, după care tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă gar­da de onoare. Prima vizită de lucru în municipiul Ploiești are loc la Uzina de utilaj chimic. Direc­torul general, ing. Eugen Toma, prezintă oaspeților cîteva din cele mai recente realizări ale colectivului de aici, printre care compensatorul lenticular, un dispozitiv adus pînă nu de mult din import, valorînd cît două autoturisme. Uzina pro­duce acum anual 1 000 de com­pensatoare de acest gen. în hala cazangeriei tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu îi sunt prezentate procedeele moderne cu care sînt realizate imensele recipiente cilindrice și sferoi­­dale. Maistrul Paul Kaus­s, muncitorii Cornel Caranfil și Ion Vîslan răspund la întrebă­rile tovarășului Nicolae Ceaușescu și se angajează în fața secretarului general al partidului să depună eforturi sporite pentru îndeplinirea exemplară a planului anual. Se vizitează apoi secția de rulmenți nestandardizați — prima fabrică de rulmenți din țară — a cărei producție destinată instalațiilor de foraj, e laminoarelor etc. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicația să se accen­tueze profilarea uzinei pe uti­laj chimic și rulmenți speciali. •— Avînd în vedere experien­ța pe care o aveți, spune secre­tarul general al partidului, vă propun să realizați în colabora­re cu Fabrica de mașini-unelte și agregate — București, o ma­șină de rectificat inele pentru rulmenți. De asemenea, este absolut necesar să asigurați aici, pe standuri de probă, funcțio­narea utilajelor în condiții si­milare cu cele din exploatare pentru a se evita orice deficien­țe calitative. •— Avem unele dificultăți în aprovizionarea ritmică cu lami­nate și oțel, spune directorul în­treprinderii. Tovarășul Nicolae Ceaușescu discută pe loc cu tovarășul Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planifică­rii, cu ministrul industriei con­strucțiilor de mașini, Ioan A­­vram, asupra măsurilor operati­ve necesare pentru rezolvarea acestei situații. Aflînd că în acest an în uzină se vor realiza prin autodotare 40 de noi utilaje, secretarul ge­neral al partidului consideră că acesta e doar un început și in­dică să se alcătuiască un sector special pentru proiectarea și realizarea în întreprindere a unor mașini, pentru sporirea e­­ficienței acțiunii de autoutilare. Străbătînd un culoar viu, în aplauzele a mii și mii de ploieș­teni, coloana de mașini se în­dreaptă spre Uzina „1 Mai“, unde s-a născut o bună parte din pădurile de sonde ale țării. De aici au pornit spre numeroa­se colțuri ale lumii zeci și zeci de instalații de foraj, ducînd faima constructorilor ploieșteni pe multe meridiane și impunînd firma „UPETROM“ pe lo­cul II în producția mondială. La intrarea în uzină, oaspeți­lor li se prezintă un grafic de exploatare din care reiese că ultimele tipuri de sape de fo­raj sunt comparabile cu cele mai moderne din lume. Acest salt ca­litativ se datorează intrării în funcțiune a unei noi linii teh­nologice. — Ce preocupări aveți în do­meniul forajului marin ? — în­treabă tovarășul Nicolae Ceaușescu. — Lucrăm la proiectarea unei Instalații pentru platoul conti­nental și avem ambiția de a o realiza la nivelul exigențelor impuse pe plan mondial, răs­punde directorul institutului de cercetări și proiectări de utilaj petrolier. — Vă felicit pentru ceea ce ați realizat pînă acum și vă do­resc succese pe măsura sarcini­lor planului cincinal, se urează secretarul general al partidului. Vizitînd secția de tratament termic, locul unde oțelul sa­pelor e înnobilat căpătînd o duritate comparabilă cu a dia­mantului, secretarul general al partidului recomandă să se treacă prin autoutilare la rea­lizarea celei de a treia linii de tratament termic. Conducătorii de partid și de stat vizitează apoi noua plat­formă a uzinei, cu o suprafață de 12 000 mp, spațiu pe care se extinde procesul de fabri­cație datorită investițiilor din actualul cincinal. Sub vastele hale în construcție, tovarășul Nicolae Ceaușescu propune ca acoperișul să fie făcut din plăci de sticlă pentru ca muncitorii să beneficieze de lumină na­turală. în ce privește perspec­tivele uzinei, secretarul general al partidului cere să se accen­tueze profilarea pe utilajul pe­trolier și metalurgic, să se ela­­boreze un complex de măsuri menite să ducă la echilibrarea balanței economice a uzinei, astfel ca pînă în 1972 să se reducă importul și să crească ponderea exportului. — E bine că vă mîndriți cu locul fruntaș în producția mon­dială de utilaj petrolier, dar acest prestigiu se cere consoli­dat printr-o muncă de calitate superioară, a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu adresîndu-se cadrelor de conducere, în încheierea vizitei de lu­cru în întreprinderi industria­le din județul Prahova, tovară­șul Nicolae Ceaușescu a avut o discuție cu membrii secreta­riatului Comitetului j­udețean de partid, în timpul căreia a sub­liniat necesitatea unor analize temeinice în toate întreprin­derile industriale, în scopul punerii în valoare a vastei experiențe a colectivelor în realizarea de mașini și utilaje de înalt randament, competitive pe piața mondială care să in­tre totodată în dotarea tehnică a întreprinderilor românești. în felul acesta, se va reduce im­portul, se vor crea resurse suplimentare pentru dezvoltarea în ritm susținut a economiei naționale. Pentru realizarea a­­cestei sarcini de deosebită în­semnătate, se impune extinde­rea cooperării, atît între uzi­nele constructoare de mașini din cadrul județului, precum și intre acestea și cele din ju­dețele vecine. Actualul cinci­nal, care se caracterizează prin ritmul înalt de creștere a in­dustriei constructoare de ma­șini, prin nivelul calitativ su­perior al producției, solicită din partea cadrelor de specialiști din întreprinderi, a conducerii ministerului, a organelor loca­le de partid o mai mare mobi­litate în stabilirea tipurilor de produse ce urmează a se reali­za în raport direct cu cerin­țele economiei naționale și ale partenerilor din străinătate, trecîndu-se totodată la producerea de instalații de mare capacitate și complexita­te tehnică. Secretarul general al partidu­lui a insistat asupra necesității unei informări permanente a specialiștilor cu tot ce este nou în domeniul construcțiilor de mașini, a organizării unui schimb de experiență pentru ex­tinderea celor mai bune meto­de folosite în autodotarea între­prinderilor. La plecarea din municipiul Ploiești tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat s-au oprit din nou în centrul orașului. Se­cretarul general al partidului a mulțumit cetățenilor pentru pri­mirea ce i s-a făcut adresîn­­du-le urarea de noi succese în muncă. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat în unități industriale din Sina­ia, Cîmpina, Plopeni și Ploiești, discuțiile purtate cu numeroși muncitori, tehnicieni, ingineri, cu reprezentanți ai ministerelor și organelor locale de partid și de stat privind sarcinile actuale și de perspectivă, au scos în e­­vidență realismul obiectivelor planului pe 1971 și ale cincina­lului, hotărîrea oamenilor mun­­cii de a le îndeplini, ridicînd pe o treaptă calitativ superioară nivelul întregii activități. Secretarul general al partidu­lui s-a interesat îndeaproape de condițiile de muncă și viață ale oamenilor, s-a sfătuit cu ei asu­pra problemelor concrete ale producției. Indicațiile date și cu acest prilej ilus­trează grija statornică a con­ducătorului partidului și statu­­lui nostru pentru ca sarcinile însuflețitoare stabilite de partid să fie transpuse în viață spre binele întregului popor, pentru înflorirea României socialiste. Reportaj realizat de : ION MARGINEANU N. POPESCU-BOGDANEȘTI PAUL DIACONESCU MIRCEA S. IONESCU „Perturbații“ pe un circuit arhicunoscut: BIBLIOTECI, CAUȚI, CITITORI @© ® în urmă cu unu-două decenii existau în orașele de mici di­mensiuni cel mai adesea o sin­gură bibliotecă publică și aceea subdezvoltată, caracterizată în primul rînd prin simplitatea școlărească a organizării ei. Dar, marea lor majori­tate, au recreat pe parcurs forme noi de relații cu publicul, care s-au extins, s-au rafinat și ascuțit, forțînd apariția unui limbaj evoluat de prezentare a celor mai diverse titluri de cărți. N-au intîrziat, deci, să se ivească aglomerările de profesii, care suprasolicitînd în special literatura tehnică, au dictat pre­zența în bibliotecile publice celor mai diverse tratate. Ap­­a­riția lor era previzibilă, de-a dreptul necesară chiar, dacă ne gîndim la metamorfoza fiecărui oraș generată de industriile mo­derne apărute, ca o reacție în lanț la tot ce a fost rudimen­tar și anacronic. Vechea Biblio­tecă și pinacotecă Aman (în­ființată în 1908) s-a limitat cî­teva decenii numai la împrumu­tul de literatură beletristică și studiu în sala de lectură, ocupa­ție deloc neglijabilă, ba chiar notabilă pentru un oraș unde nu se întîmpla cine știe ce. Era un program specific bibliotecilor de provincie capabil să satisfacă un sector cu puține mijloace de procurare a lucrărilor din li­brării. Fondul de literatură ve­che românească, existent aici, și colecțiile revuistice locale (nu au fost neglijate nici cele cu apariție efemeră), sunt valori și documente de istorie literară pe care nu le posedă prea multe biblioteci din țară. Faptul că bi­blioteca municipală (de ce nu-și păstrează oare vechiul nume ?) a inițiat cercetări bibliografice (ceea ce presupune o minuțioasă muncă de investigație­ privind Revista olteană (unde Traian Demetrescu și-a publicat o ma­re parte din opera lui poetică), Meridian (editată de Tiberiu Ili­escu), Năzuințe (unde a funcțio­nat ca redactor și Elena Fara­go), faptul că aici sunt angajate frecvent discuții de specialitate, arată o atitudine aparte față de acest fond de valori, menite să aducă corecturi asupra unor e­­rori de cunoaștere și să corijeze prejudecata despre caracterul întîmplător al apariției unor publicații revuistice în Oltenia care au impus cîteva nume în literatura românească. Cred că gestul bibliografilor nu este de arbitru și nici nu cred că exis­tă aici cineva cu asemenea am­biții ; gestul însă se reține mai ales de acei care sînt obligați, prin natura ocupațiilor lor, să facă un studiu amănunțit asu­pra colecțiilor, rămînînd să for­muleze singuri judecăți de amă­nunt asupra operei unuia sau altuia dintre autorii care au populat revistele de cultură apă­rute în Oltenia. Acest sistem de relație cu publicul nu este sin­gular : un elev sau un student la filologie (deocamdată se con­tinuă în domeniul beletristicii), c­ercetătorul­­ operelor­ lui Emi­­nescu, I.L. Caragiale, Alecsandri, Arghezi, Blaga, Balzac, ș.a. se poate folosi de indicii bibliogra­fici de titluri întocmiți cu mi­nuțiozitate. Este o primă și utilă experiență și poate, pentru că se știe că nu-i nouă, se va continua și în domeniul literaturii tehnice (chimie, electrotehnică, medici­nă, agricultură etc...), mai ales acum când profilul enciclopedic al bibliotecii este pe deplin con­turat. Insă, înainte de orice a­­mănunt apar­ținind de obicei sti­­­­lului de organizare internă exis­tă altele mul mai importante care se cer rezolvate dar care, din păcate, depășesc bunele in­tenții, solicitînd intervenția u­­nor foruri care au, credem, des­tul de multe motive să transfor­me o bibliotecă semicentenară într-o instituție de o vădită mo­dernitate, așa cum se întîlnesc tot mai des în orașele care tind să-și depășească condiția lor fals-provincială. Este necesar, în primul rînd, să se extindă spațiul destinat exclusiv biblio­tecii : obținerea dreptului de de­pozit legal (mai ales acum cînd activitatea editorială a fost mult diversificată) ; mai multe abona­mente la cărți și reviste străine (trei-patru volume pe an este un număr infim) și ca o inițiativă proprie n-ar fi lău dacă Biblio­teca municipală din Craiova ar încerca să stabilească relații de schimb cu instituții similare din străinătate, procedeu destul de des uzitat de organisme de acest fel. Fără aceste mici și aparent nesemnificative retușuri rămî­­nem cu falsa impresie că ne a­­flăm într-un mediu improvizat unde se consumă multă inteli­gență fără să se obțină rezulta­tele finale spre care tindem. Sensibile involuții se manifestă, din păcate, la unele biblioteci tehnice ale unor cunoscute u­­nități industriale. Uzina „7 No­iembrie“ din Craiova posedă un fond de 12 000 volume depozitate în afara incintei uzinale, aflate, de fapt, într-un nedorit „exil“, incapabil să desăvîrșească acea consonanță sensibilă între pro­ducție și documentare, atît de necesară în practica curentă. Nu-i de mirare că metodele de popularizare a cărților se fac parcă din deșeuri de inteligen­ță, apelîndu-se, și azi, la vechea și atît de uzitata formulă a difu­­zorilor voluntari. Bine, se va re­plica, dar ce metode să se folo­sească dacă nu există alte con­diții de depozitare și cum ar pu­tea deveni mai atractivă sala de lectură de la club ? Recurgem la o cunoscută butadă care se potrivește cît se poate de bine situației descrise : toate stiluri­le sînt bune în afară de cel plic­ticos. Și după atîta timp de re­petiție a farsei cu documenta­rea se pot împrumuta metode care prin alte instituții dau rezultate din cele mai fericite. La X.J.P. Craiova (biblio­teca nu are nici măcar un de­ceniu de activitate) se întocmesc lunar recenzii scurte la toate cărțile intrate în bibliotecă, in­diferent dacă acestea sunt în limba română sau într-o limbă străină. Prin sondaj, prin stu­dierea temelor de proiectare a­­flate pe planșetele arhitecților sau inginerilor, serviciul de documentare prin traducătorii săi (se fac traduceri din fran­ceză, italiană, germană, engle­ză) traduc în românește toate articolele și studiile tehnice soli­citate și nu de puține ori o se­rie de dificultăți generate de lipsa unei informații precise au fost eliminate tocmai datorită acelui colaborator din umbră care este documentaristul. Bi­blioteca uzinei amintite mai înainte are un bogat fond de valori documentare apărute în­­ literatura tehnică străină , am văzut în rafturi reviste speciali­zate în construcția de mașini a­­gricole în limbile rusă, germa­nă, engleză, franceză, dar, din păcate, bibliotecara ne mărtu­risea că nu s-au aflat niciodată în mina unui traducător, iar, specialiștii uzinei și, în special, proiectanții se limitează numai la studierea schemelor, a dese­nelor și a tabelelor care uzea­ză de cifre și nu de cuvinte. Este ușor de extras erorile pe care le implică o activitate în­­tîmplătoare , dar nu urmărim acest lucru cu toate că sunt prea mari pentru a fi minimalizate, îndepărtarea lor este posibilă și, făcută la modul oportun, vor apare cu siguranță și alte suc­cese de prestigiu ale industriei noastre constructoare de ma­șini. VLAD RODNEI Pe marginea evoluției fotbaliștilor de la Electroputere Prima parte a campionatului divizionar B 1970/71 s-a înche­iat de mult. Ce au realizat fot­baliștii de la Electroputere in această primă parte a întrece­rii ? O originală performanță : șapte egaluri în 15 jocuri, din care patru pe teren propriu ( ? ! ?). Ca și în sezonul trecut, fotbaliștii de la Electroputere s-au dovedit foarte darnici a­­casă și strîngători în deplasa­re. Astfel, pe propriul teren, din 16 puncte posibile ei au ob­ținut numai 10 (o înfrîngere și patru egaluri), coeficientul de eficacitate fiind de 0,63 la sută. In schimb, în deplasare, din 14 puncte, au cucerit 5 (o vic­torie și trei egaluri) — procent 0,38 la sută. Legat de această situație, încă o curiozitate , cele 5 puncte au fost realizate cu numai 3 goluri înscrise ! Deși în oarecare contradicție cu cifrele, trebuie să recunoaș­tem că, „în afară“, evoluția craiovenilor a fost mai bună. Aplicînd varianta 1-4-1-2-3, ei au închis bine jocul, domi­­nînd mijlocul terenului și con­­traatacind destul de periculos. Urmarea ? 1—0 la Reșița, 0—0 la Cugir, 2—2 la Oradea cu Crișul și 0—0 la Timișoara cu U.M. Nu putem omite faptul că la aceste jocuri, disciplina tactică a fost dublată și de o exemplară dăruire. Acasă, în schimb, lucrurile au scîrțîit. Părerile legate de această evoluție au fost destul de controversate, este însă legată și de Realitatea unele cauze obiective. Amintim : valul mare de accidentări pe o lungă perioadă (Florescu, Al. Stă­­nescu, Resciuc) , lipsa coordo­natorului de joc (Stănescu Al.) a fost o cauză principală în dereglarea echipei ; plecarea în mijlocul competiției a jucă­torului Bid­ea — un vîrf de atac incisiv, de mare perspecti­vă. Ca urmare, echipa a fost lipsită de un cuplu de atacanți centrali, capabili să obțină fruc­tul final : GOLUL. Improviza- Puncte de vedere utile care s-au făcut mai ales acasă nu au avut efectul do­rit. Nici jocul în așezarea 1-4-2-1 nu a avut coloratura corespun­zătoare. S-a jucat lent, cu pas la picior, lateral. Ca urmare, execuțiile au fost statice, lipsite de vigoare — în special în fa­zele de atac. Asumarea răspun­derii la șutul decisiv continuă să fie o mare problemă. Au fost voci, și nu puține, care au legat insuccesele de a­­­casă de munca de instruire, ceea ce nu e drept. Apreciem că nu pot fi contestate calitatea și conținutul lecțiilor de an­trenament, ținute de antrenorii C. Iordănescu și O. Romeo. „Păcatele“ lor sunt altele : to­lerarea unor abateri discipli­nare în munca de instruire (Va­­silescu), acordarea de credit nejustificat unor jucători fără orizont (Pițurcă), lipsa de preo­cupare pentru încadrarea în e­­chipă a unor jucători de uti­litate (Stănescu Silviu) etc. ★ In cele 15 partide, au fost fo­losiți 22 jucători : Vasilescu (14), Bădici (2), Stîrcu (1) y­­portariT^Botoșmarrt (12), Țană (14), Popeaíu (14), Morovan (13), Florescu (2), Diță (2), Barbul (13), Voicu (1) — fundași ; Stă­­nescu Al. (1), Mateescu (15), Bălosu (15), Stănescu Silviu ’(7) — mijlocași ; Stanciu (15), Pi­­­țurcă (10), Chesnoiu (12), Bes­­­ciuc (5), Bid­ea (9), Bondrea (12) și Gîtan (2) — înaintași. (In paranteză numărul de partici­pări). Cele 14 goluri înscrise au fost realizate de : Bondrea — 4 goluri ; Bid­ea, Chesnoiu, Ma­teescu cite 2 goluri ; Bălosu, Popescu, Stanciu și Vasilescu — 1 gol. I. AMION • 13 — I — 1971 Duminică după­­amiază, în­ sala sporturilor, s-a disputat prima e­­tapă a „Cupei se­micentenarului P.C.R.“ organizată de Comisia jude­țeană de handbal, în primul joc s-au întâlnit echipele feminine ale școlii sportive și școlii generale nr. 18. Victoria a revenit echipei școlii spor­tive cu scorul de 21—4 (12—1). S-au evidențiat Ileana Vlad, Lucia Os­man, Silvia Stan­ciu (Școala spor­tivă) și Gheorghi­­ța Andrei, Iuliana Stoian (Școala ge­nerală 18). In con­tinuare s-au întâl­nit formațiile mas- HAI^ingâL online Universita­tea și C.F.R. Cefe­­riștii au început partida foarte bi­ne conducând cu 6—2. In continua­re studenții își re­­vin­, egalează (10— 10) și apoi dau con­ducerea cu 11—10, scor cu care se în­cheie prima repri­ză. După pauză, jocul este viu dis­putat. Universita­tea, datorită plu­sului de experien­ță, obține victoria cu 25—18. Eviden­țiați : Rădulescu (5), Sîrbu (4) de la Universitatea și Moacă (8) de la C.F.R. In ultimul joc, Voința a întîlnit Școala sportivă. Ambele echipe au practicat un joc deschis, combina­­tiv, cu multe faze spectaculoase. în prima repriză,­scena­rul a alternat în favoarea ambelor echipe. Scor pauză 11—10 pen­ta­tru Voința. După pauză, jocul scade din intensitate da­torită pregătirii fi­zice scăzute a am­belor echipe; în a­­ceastă parte a jo­cului s-au folosit procedee tehnico­­tactice reușite ceea ce a plăcut spec­tatorilor. Scor fi­nal i 24—24. remarcat cei­e­au d­oi portari î (Voința) și Cojocaru Popa (Școala sportivă). V. POPOVICI coresp. Vizită medicală la „U“ Craiova Ieri, fotbaliștii de la Universi­tatea Craiova s-au prezentat la stadion pentru vizita medicală, operațiune care va continua și azi. Din prima garnitură a stu­denților au lipsit : Neagu care a fost operat zilele trecute și Min­­că — bolnav. Vizita medicală trebuia să mar­cheze și reluarea antrenamente­lor, dar acest lucru nu este po­sibil deoarece, tot ieri, (ce co­incidență nedorită !) au început reparațiile la cazanele centralei termice a stadionului, fapt pentru care cabinele sunt reci, apa caldă pentru dușuri lipsind și ea. A­­ceasta înseamnă că antrenamen­tele vor începe abia in ziua de 15 ianuarie, la Sinaia... w­ w/Mwwwwyvwwww/iVw.'.w/,-; memento Teatrul National, orele 19,30 ARCA BUNEI SPERANȚE. „Patria“ (telefon 13850), Ulmul : VAGABONDUL (ambele serii), orele 8 ; 11,15 ; 14,30 ; 17,45 ; 21. „Central“ (telefon 14029), filmul­­ B. D. ÎN acțiune, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : MEDICUL DE LA ASI­GURĂRI, orele 11; 15 ; 17 ; 19 ; 21.­­.,23 August“ (telefon 14448), fil­mul : mamă CIUDATĂ, orele 10,45 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30. „Tineretului“ (telefon 12223), filmul : ULTIMA VACANȚĂ, o­­rele 10 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul . ANCHETATORUL DIN UMBRA, orele 16—20 în continuare. ★ „30 Decembrie“ — Băilești, fil­mul : IUBIREA STRICT OPRITA. „Arta" — calafat, filmul : DE­­GETUL DE FIER. „8 Mai“ — Filiași, filmul : SEN­TINȚA. „Victoria“ — Segarcea, filmul : MARILE VACANȚE. InTÜ­rnU­JH'H rr populară 18, Sala Universității populare, orele expunerea : „Imperialismul englez“. Prezintă asist. univ# Ioa­na Murar. Amfiteatrul uzinelor Electro­putere“, orele 15.30, expunerea : v.Organizarea locului de muncă’*. Prezintă inginer I. Folea. MIERCURI 13 IANUARIE 10.00—11.30 Emisiuni-secție pen­tru lucrătorii din agricultură. Mă­suri pentru o mai bună gospodă­rire a pămîntului , lucrări pen­tru combaterea eroziunii solului. 18.00 Deschiderea emisiunii. Ex- Terra ’71 — emisiune-concurs de construcții tehnice pentru pio­nieri și școlari. 18.30 Cabinetul e­­conomic TV. informatica în etapa actuală. 19.10 Tragerea pronoex­­pres. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele„cinemateca. s.Nechemat in țărînă“. Premieră pe țară. 21.30 Voci de pretutindeni . Mary Hopkin, Sergio Endrigo, Tereza Kesovja, Samy Davis jr. 21.45 Cadran internațional. 22.S0 Gala marilor interpreți români. Ion Buzea. Emisiune de Marcela Popescu. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. CRAIOVA MIERCURI 13 IANUARIE 17.00 Radiojurnal, buletin, me­­teo-rutier. 17.10 Melodii populare din Oltenia. 17.30 Preocupări coti­­diene. Noile edificii ale acestui an în centrele civice. 17.40 Muzică din operete. 13.00 Tribuna poli­tică. Politica Partidului Comunist Român, politică profund științi­fică, creatoare. 13.10 Compozitorii noștri cîntă patria. 18.20 Familie, educație, răspundere. 18.30—19.00 Pentru fiecare, melodia preferată. JOI 14 IANUARIE 6.00 Buletin de știri. 6.05 Dorul neichii mă topește — muzică popu­­lară. 6.20 Cronică industrială. Pe graficele Întrecerii socialiste. 6.30 —7.00 Varietăți matinale lausas In următoarele 24 de ore­­ transmite Centrul meteorologic Craiova — vremea va fi rece, cu cer variabil. Vint slab. Tempe­ratura maximă va înregistra va­lori cuprinse între 0 și 5 grade, iar minima între —5 și 0 grade. publicitate PIERDERI la Pierdut diplomă absolvire școa profesională petrol-Cu­lmie Codlea, și certificat calificare me­­canic utilaj chimic, pe numele Lupașcu Cornel. Se declară nu­­le.­­ (22) V N

Next