Inainte, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8057-8080)

1971-02-26 / nr. 8078

ANUL XXVII — NR. 8078 VINERI 26 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI CONSFĂTUIREA PE ȚARĂ A LUCRĂTORILOR DIN I.A.S. Jos, în sala Palatului Re­publicii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei consfătuiri pe țară a lucră­torilor din întreprinderile a­­gricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tova­rășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnariaș, Manea Mă­­nescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, munci­tori, tehnicieni, ingineri, a­­gronomi și zootehniști, me­dici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și formele cele mai moder­ne de organizare a produc­ției și a muncii, care pot contribui la sporirea conti­nuă și substanțială a apor­tului întreprinderilor agrico­le de stat, la dezvoltarea a­­griculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. In prima zi de lucru, con­sfătuirea s-a ținut pe secții de specialitate — culturi de cîmp ; legume și cartofi ; po­micultură ; viticultură | tau­rine pentru lapte ; tau­rine pentru carne , ovine ; porcine ; păsări și animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecționare continuă a activității în toate sectoare­le de muncă, în spiritul di­rectivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agricul­turii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, partici­panții la consfătuire au con­tinuat in tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer solu­ționate­­ în acest sector al e­­conomiei naționale. Luînd cuvîntul în deschi­derea­ ședinței plenare, tova­rășul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei ali­mentare, silviculturii și ape­lor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a con­ducerii partidului și statului nostru de consultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale e­­conomiei naționale, în scopul analizării temeinice a acti­vității desfășurate în diferi­te compartimente ale econo­miei și vieții sociale, găsi­rii căilor și mijloacelor de valorificare a rezervelor de creștere continuă a eficien­ței muncii. Vorbitorul a exprimat con­vingerea că dezbaterile con­sfătuirii, desfășurate în lu­mina prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea fă­cută la ședința de lucru de (Continuare In paga a III-a) Raportul tovarășului Angelo Miculescu Subliniind că prima Consfă­tuire a lucrătorilor din agri­cultura de stat are loc într-un moment deosebit de important pentru dezvoltarea multilatera­lă a economiei naționale, pen­tru înflorirea patriei, tovarășul Angelo Miculescu, ministru se­­cretar de stat, a arătat că în cele peste două decenii care au trecut de la înființarea lor, întreprinderile agricole de stat s-au bucurat de o permanentă atenție din partea conducerii partidului și statului nostru. Volumul investițiilor alocate întreprinderilor agricole de stat, de la înființarea lor și pînă în prezent, se ridică la aproape 40 miliarde lei. S-au asigurat, totodată, pentru în­treprinderile agricole de stat, 16 500 de specialiști, din care peste 6 000 de cadre cu pregă­tire superioară. întreprinderile agricole de stat dispun în pre­zent de 30 000 de tractoare, cu aproape 5 000 mai multe decit în 1965, revenind astfel 70 ha de teren agricol pe un tractor fizic față de 90 ha cîte revin pe total agricultură. Ele dis­pun de 11 000 combine pentru cereale păroase, față de 8 500 cîte aveau cu cinci ani în ur­mă, ceea ce înseamnă o încăr­cătură medie de 48 ha, față de 60 ha pe total agricultură. In­dustria constructoare de mașini a diversificat producția de tractoare și utilaje agricole. în ceea ce privește zootehnia, dotarea cu mașini și instalații s-a axat, în primul rînd, pe mecanizarea lucrărilor de re­coltare și preparare a furaje­lor, transporturilor de nutre­țuri, aprovizionării cu apă etc. Rezultatele obținute pe plan mondial, ca și propria noastră experiență, au dovedit din plin că o agricultură modernă, de înalt randament, este de ne­conceput fără utilizarea largă a unei game variate de produse chimice : îngrășăminte, insecto­­fungicide, erbicide, biostimula­­tori etc. In perioada 1966—1970, cantitățile de îngrășăminte fur­nizate de industrie agriculturii de stat au sporit de la un an la altul. Cantitatea de îngrășă­minte chimice substanță activă folosită pe hectarul de teren a­­gricol a crescut de la 64 de kg în 1965, la 97 de kg în 1970. Ac­țiunile hidroameliorative au cu­noscut, în cincinalul trecut, o amploare fără precedent. Nu­mai în Lunca îndiguită a Du­nării, suprafața totală cîștigată prin asemenea acțiuni însumea­ză peste 250 000 ha. Importan­te fonduri de investiții au fost alocate pentru extinderea su­prafețelor amenajate pentru i­­rigații, care, în 1970, au ajuns la 236 000 ha, față de 100 000 ha existente în 1965. Orientarea spre intensifica­rea producției agricole a deter­minat ca o mare parte din in­vestiții să fie îndreptate spre realizarea de noi capacități productive, îndeosebi complexe de tip industrial. Au fost con­struite sere legumicole, supra­fața totală a acestora reprezen­­tînd, la sfîrșitul anului trecut, 494 ha. S-au dat în funcțiune complexe de tip industrial de creștere și îngrășare a porci­lor, cu o capacitate de 1,3 mi­lioane de capete, complexe a­­vicole cu o capacitate de 1,8 milioane de locuri pentru pui și 3,5 milioane de locuri pen­tru găini. Paralel cu dezvoltarea capa­cităților de creștere a anima­lelor și păsărilor, s-au luat măsuri corespunzătoare pentru construirea de noi fabrici de nutrețuri combinate, a căror producție a ajuns în 1970 la circa 1,5 milioane tone, față de circa 390 mii de tone cîte s-au produs în 1965. O deose­bită importanță s-a acordat continuării și adîncirii acțiunii de specializare și concentrare a producției, care sigură pentru creșterea producției și reduce­rea prețului de cost. In pre­zent, din cele 3 304 ferme, nu­mai 96 mai au caracter mixt, față de 454 de ferme mixte e­­xistente în anul 1967. In anii 1966—1970, producția globală a întreprinderilor agri­cole de stat a înregistrat o creștere de 43 la sută față de perioada 1961—1965. Deși dețin numai 14 la sută din suprafața agricolă a țării și 18 la sută din efectivele de animale, participarea lor la fondul central de produse agro­­alimentare a fost în anul 1970 de peste 35,1 la sută la grâu, 27 la sută la carne total, din care peste 65 la sută la carnea de porc, iar la ouă de 57 la sută. O contribuție însemnată a avut întreprinderile agricole de stat în perioada 1966—1970 și în sporirea fondului agricole, destinate de produse exportului. Rezultatele, luate In ansam­blu, obținute de agricultura de stat în cincinalul trecut sînt însemnate, a arătat vorbitorul. Dar, analizînd producțiile pla­nificate se constată că, la mul­te culturi, ele n-au fost reali­zate. Nivelele de producție a­­tinse sînt mici. In 1970, de e­­xemplu, recolta medie de po­rumb pe terenurile irigate a fost de 4 460 kg la ha, față de 6 500—7 000 kg la ha, cît s-a prevăzut în studiile tehnico-e­­conomice. Nu peste tot îngră­­șămintele chimice au fost apli­cate în mod științific. Amelio­­ratorii au creat, în decursul anilor, o serie de soiuri valo­roase, dar ele sunt departe de a face față cerințelor mari pe care le impune o agricultură intensivă. Din această cauză, statul a trebuit să facă un im­portant efort valutar pentru procurarea unor cantități de semințe cu valoare biologică mai ridicată decît cele de care dispunem noi. Deprecierea so­iurilor, folosirea unor semințe cu valoare biologică scăzută, constituie una din cauzele plafonării producțiilor. In conti­nuare vorbitorul a citat o se­rie de date comparative care ilustrează diferențe mari de producții și de preț de cost în condiții pedoclimatice și tehnico-materiale similare, fapt ce relevă în multe cazuri insuficientă preocupare pentru problemele producției. Precizînd că­­ există rezerve de sporire a recoltei de po­rumb, vorbitorul a citat, în­tre altele, exemplu­l.A.S. Pie­­troiu care a obținut 7 700 kg la hectar, al unor ferme ale I.A.S. Dorobanțu, Jegălia sau Băilești, care au realizat, în condiții de irigare, 6 700—7 000 kg la hectar. Pentru creșterea producției și a rentabilității la cultura porumbului va trebui ca, începînd cu anul 1971, să se dea cea mai mare atenție aplicării tehnologiei stabilite pentru această cultură — a a­­rătat vorbitorul. In mod deose­bit trebuie să se insiste asupra amplasării judicioase a cultii­ (Continuare I* pag. a III-a) Solemnitatea A V înminarii unor înalte distincții In cadrul lucrărilor Consfă­tuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole, de stat a avut loc solemnitatea în­­mînării unor înalte distincții ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în Întreaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea unităților agricole în care lucrează, pre­cum și pentru obținerea an de an a unor producții sporite, ridicarea continuă a productivi­tății muncii și a rentabilității unităților, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii socialiste“ și medalia de aur „Secera și Ciocanul“ tovarășilor : Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, județul Ialomița, Marin Dobre — mecanic agri­col la I.A.S. Hârșova, județul Constanța, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iași, Cris­­tache Musler — tractorist la l.A.S. Teremia Mare, județul Timiș, Nicolae Sechei — mul­gător la l.A.S. Turda, județul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director­ la l.A.S. Arad, loan I. Vlad — inginer agronom,­­ director la l.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă și contribuția adusă la dezvoltarea agriculturii socia­liste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I tovarășilor i Iosif Banc — vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și mi­nistru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și ape­lor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silvicultu­­rii și Apelor, Nicolae Giosan — președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producție și eco­­nomico-financiară a întreprin­derilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I tovarășilor , Ion P. Bora — inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, județul Dolj, Gheorghe Șt. Costache — mai­stru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, județul Prahova, Iacob D. Deneș — maistru grădinar la l.A.S. Codlea, județul Bra­șov, Vasilica Diaconu — ingi­ner agronom, șef de fermă la l.A.S. Popești — Sere, munici­piul București, Ana C. Fîșcu — mulgătoare la l.A.S. Variaș, județul Timiș, Adolf Mihai Eristoff — maistru viticol, șef de fermă la I.A.S. Mediaș, ju­dețul Sibiu, Valerian Negoiță - inginer agronom, director la (Continuare în pag. a III-a) Ieri, delegația Uniunii Tinere­tului Muncitoresc Socialist din R.­­P. D. Coreeană și-a conti­­­­­at vizita în municipiul Cra­iova. In cursul dimineții, de­legația, condusă de tovarășa Kim Geueng Syk, a fost oas­petele colectivului fabricii de confecții din Craiova. Cu acest prilej au fost vizi­tate secțiile fabricii, oaspeții interesîndu-se îndeaproape de felul în care este organizat pro­cesul de producție și cum se desfășoară munca în rîndul ti­neretului fabricii. In cursul după-amiezii, dele­gația a părăsit municipiul Cra­iova îndreptîndu-se spre județul Mehedinți. Tot ieri, a sosit la Craiova conf. dr. Rita Heller de la Școala de partid „Karl Marx“ de pe lîngă Comitetul Central al Partidului Socialist Unit din Germania. In cursul dimineții, oaspetele a fost primit de to­varășii Vintilă Turcu și Gheor­ghe Lupu, secretari ai Comite­tului municipal de partid, cu care a avut o rodnică întreve­dere. Apoi, conf. dr. Rita Heller a vizitat Combinatul chimic din Craiova, precum și I.A.S. Cra­iova — ferma Segarcea. După-amiază, oaspetele a ți­nut o expunere la Cabinetul ju­dețean de partid despre „Ex­periența P.S.U.G. în folosirea studiilor de prognoză pentru sistemul de planificare a eco­nomiei naționale“. Au partici­pat­­ activiști de partid, cadre didactice de la Facultatea de studii economice, precum și eco­nomiști , de la diferite­ între­prinderi craiovene. Printr-un decret al Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, scriitorului craiovean Eugen Constant, e­­minentă personalitate a vieții noastre literare, vechi parti­cipant în mișcarea muncito­rească, i s-a conferit Ordinul „Meritul cultural“ — clasa I. Această înaltă distincție vine să răsplătească, încă o dată, activitatea literară prestigioasă a scriitorului octogenar și re­a­prezintă un prilej de omagiere meritelor relevate într-o activitate literară de mai bin­e de șase decenii. CRONICĂ Din „Comunicatul cu privire la îndeplinirea­­­ planului de dezvoltare economico-socială a­­j Republicii Socialiste România In perioada I1 1966—1970“. 1 curier cotidian • UTILAJE PENTRU IRIGAREA CULTURILOR La cooperativele agricole din Afumați și Urzi­cuța a fost încheiată acțiunea de procurare a utilajelor necesare irigării culturilor. In acest an, cele două Cooperative agricole vor Iriga peste 4500 hectare pentru care s­-au procurat utilaje în valoare de 7,2 milioane de lei. Con­siliile de conducere ale celor două cooperative agricole se preocupă și de pregătirea cadrelor necesare num­irii aspersoarelor. Numai la C.A.P. din Urzicuța au fost recrutați din rân­­dul cooperatorilor 32 de tineri care vor fi școlarizați și instruiți cu probleme de irigații. • VERFIX-UL — UN ELEMENT AL MODERNIZĂRII INVĂȚĂ­­MÂNTULUI la Școala profesională UCECOM din Cra­iova au avut loc primele lecții cu VERFIX-ul, aparat automat tranzistorizat care ajută la stu­dierea fenomenului învățării prin metodologia ciberneticii. Acest aparat este primul de acest fel în Județul nostru și se bazează pe prin­cipiul conexiunii inverse, verificând simultan 30 de elevi. Primele rezultate confirmă pe de-a-ntregul așteptările. • DOTĂRI TEHNICO-MEDICALE MODERNE La scurt timp după extinderea maternității și a salonului de noi-născuți, Spitalul unificat din Calafat și-a sporit zestrea tehnică cu o sta­ție de sterilizare. Noua instalație medicală, mod eternă, va fi folosită pentru urgențele secții­lor chirurgie și ginecologie. Nu peste mult timp, vor fi puse în funcțiune și noile apa­rate pentru reanimare, cu care a fost dotat recent acest spital. VOLEI „U” CRAIOVA — C.S.M. SIBIU 2—3 Joi au început ln Capitală Întrecerile din ca­drul primului tur al de volei, „Universitatea“ campionatului feminin Craiova a avut de intilnit echipa C.S.M. Sibiu lntr-o partidă deo­­sebit de importantă pentru cursa care o în­treprinde pentru evitarea retrogradării, mai ales că alte două candidate, „U“ Cluj și „Cea­­hlăul“ Piatra — Neamț au obținut două victorii surpriză. Cu toate acestea craiovencele au pierdut partida pe care, cu un efort de voință, ar fi putut-o cîștiga. Partida s-a Încheiat cu 2—3 (10, — 12, — 7, 10, — 2). E. FINTÎNEANU Redacția „Sportul* Lucrări agricole între „fe­restrele iernii“ Lucrătorii ogoarelor doljene sunt hotărîți ca în acest an să depună eforturi și mai susținute pentru a smulge pă­mântului roade tot mai boga­te. In multe din zilele deve­nite favorabile executării lu­crărilor agricole în cîmp, me­canizatorii și țăranii coopera­tori au trecut la pregătirea terenului și la semănatul u­­nor culturi care se pretează a fi însămânțate în „mustul ză­pezii“. La cooperativa agricolă din Lipov, de pildă, specialiș­tii au apreciat ca fiind opor­tună declanșarea campaniei a­­gricole de primăvară, fapt ce s-a și soldat cu primele suc­cese în munca de semănat. In cîteva zile a fost pregătit te­renul și s-au însămînțat cu mazăre și ovăz 70 de hectare. Cu aceeași hotărîre au por­nit la efectuarea primelor lu­crări agricole și cooperatorii din Basarabi. Inginerul Ion Panea ne-a spus că prima gri­jă a specialiștilor ce lucrează în această unitate a fost ace­ea de a împiedica pierderile de apă din sol. In acest scop au fost mobilizate forțe me­canice pentru grăparul ogoa­relor de toamnă și pregătirea terenului pentru semănatul culturilor din prima urgență. Respectînd indicațiile tehni­ce ale specialiștilor unității, s-au discuit mai întîi supra­fețele destinate culturii po­rumbului, sfeclei de zahăr și soiei. S-a reușit astfel să se pregătească și cîte 60 ha zil­nic. Printr-o bună pregătire a patului germinativ, mecani­zatorii, împreună cu coopera­­torii, pun baze solide recoltei viitoare. Insămînțatul cultu­rilor din prima urgență a în­ceput și în cooperativele agri­cole din Drăgotești, Ciuperce­­nii Vechi, Bîrca și Poiana Ma­re. ■Í www w w www w w www În cinstea aniversării semicen­tenarului partidului Concursul al X-lea al formațiilor artistice de amatori „Omagiu partidului“ , Casa de cultură a sindicate­lor din Craiova a găzduit timp de trei zile un veritabil dia­log muzical-coregrafic între cele mai bune formații artis­tice ale comitetelor sindicate­lor, in cadrul fazei județene a Concursului al X-lea „Omagiu partidului“. Alături de forma­ții cu tradiție, au evoluat unele debutante pe scena con­­i­cursului, aducînd o meritorie varietate de genuri artistice. Evoluția formațiilor comite­tului de linie C.F.R. Craiova (muzica ușoară și taraful cu soliști) a lăsat o frumoasă im­presie. Taraful, bine pus la punct, a­ acompaniat pe Elisa­­beta Boazgă, o prezență talen­tată, unanim remarcată, pe soții Cinca, Marilena și Constantin pe Gheorghe Braloștițeanu, talente în plină devenire artistică. De mențio­nat și prezența formației de muzică ușoară, debutantă, care s-a evidențiat printr-o bună armonizare ritmică. Ne-am reîntîlnit cu tarafu­rile comitetelor sindicale ale uzinelor „7 Noiembrie“ și „E­­lectroputere“, formații nelipsi­te de pe scena artiștilor ama­tori. Ne-au surprins plăcut evo­luțiile scenice ale ambelor for­mații. Remarcabilă, ni se pare preocuparea dirijorilor Dinu Cioană și Constantin Potcova­­ru pentru selecționarea reper­­toriilor, conservînd autentici­tatea bucăților muzicale. Am reținut numele celor mai buni interpreți, cunoscuți de altfel spectatorilor, care au demon­strat, pentru a nu știu câta oa­ră, frumusețea filonului folclo­rului oltenesc i Mariana Bălă­nescu și Mihai Mihalache (U­zina „7 Noiembrie“), Maria Fi­rulescu, Maria Drumea-Marci Mioara Spătaru (Uzina „Elec­troputere“). O evoluție demn de reținut a avu-o și poliin­strumentistul Gh. Gigea (cim­poi, caval, fluier). Uzina „Electroputere“ a do­minat dialogul coregrafic, fiin prezentă cu formația laureat la concursul al IX-lea și e una debutantă intr-un dans la­tirio pe tema : „Cînd doi s ceartă, al treilea cîștigă“. For­mația cu 16 perechi a prezen­tat o suită de dansuri de p valea Dunării, aducînd elemen­te noi în ceea ce privește re­cuzita și textul coregrafic. DJ PAICA MONDOO .­­Continuare în pag. a III-a) Așa arată complexul interco­operatist pentru creșterea și în­grășarea porcilor — Maglavit - construit într-un timp r­­oid și care, în final, va avea o capacitate de 45.000 capete pe an. Formația de dansuri de la U­zina „Electroputere“ într-o ipos­tază coregrafică ■

Next