Inainte, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8057-8080)
1971-02-26 / nr. 8078
ANUL XXVII — NR. 8078 VINERI 26 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI CONSFĂTUIREA PE ȚARĂ A LUCRĂTORILOR DIN I.A.S. Jos, în sala Palatului Republicii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnariaș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și formele cele mai moderne de organizare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ținut pe secții de specialitate — culturi de cîmp ; legume și cartofi ; pomicultură ; viticultură | taurine pentru lapte ; taurine pentru carne , ovine ; porcine ; păsări și animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecționare continuă a activității în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat in tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al economiei naționale. Luînd cuvîntul în deschiderea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului și statului nostru de consultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în scopul analizării temeinice a activității desfășurate în diferite compartimente ale economiei și vieții sociale, găsirii căilor și mijloacelor de valorificare a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfășurate în lumina prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de (Continuare In paga a III-a) Raportul tovarășului Angelo Miculescu Subliniind că prima Consfătuire a lucrătorilor din agricultura de stat are loc într-un moment deosebit de important pentru dezvoltarea multilaterală a economiei naționale, pentru înflorirea patriei, tovarășul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a arătat că în cele peste două decenii care au trecut de la înființarea lor, întreprinderile agricole de stat s-au bucurat de o permanentă atenție din partea conducerii partidului și statului nostru. Volumul investițiilor alocate întreprinderilor agricole de stat, de la înființarea lor și pînă în prezent, se ridică la aproape 40 miliarde lei. S-au asigurat, totodată, pentru întreprinderile agricole de stat, 16 500 de specialiști, din care peste 6 000 de cadre cu pregătire superioară. întreprinderile agricole de stat dispun în prezent de 30 000 de tractoare, cu aproape 5 000 mai multe decit în 1965, revenind astfel 70 ha de teren agricol pe un tractor fizic față de 90 ha cîte revin pe total agricultură. Ele dispun de 11 000 combine pentru cereale păroase, față de 8 500 cîte aveau cu cinci ani în urmă, ceea ce înseamnă o încărcătură medie de 48 ha, față de 60 ha pe total agricultură. Industria constructoare de mașini a diversificat producția de tractoare și utilaje agricole. în ceea ce privește zootehnia, dotarea cu mașini și instalații s-a axat, în primul rînd, pe mecanizarea lucrărilor de recoltare și preparare a furajelor, transporturilor de nutrețuri, aprovizionării cu apă etc. Rezultatele obținute pe plan mondial, ca și propria noastră experiență, au dovedit din plin că o agricultură modernă, de înalt randament, este de neconceput fără utilizarea largă a unei game variate de produse chimice : îngrășăminte, insectofungicide, erbicide, biostimulatori etc. In perioada 1966—1970, cantitățile de îngrășăminte furnizate de industrie agriculturii de stat au sporit de la un an la altul. Cantitatea de îngrășăminte chimice substanță activă folosită pe hectarul de teren agricol a crescut de la 64 de kg în 1965, la 97 de kg în 1970. Acțiunile hidroameliorative au cunoscut, în cincinalul trecut, o amploare fără precedent. Numai în Lunca îndiguită a Dunării, suprafața totală cîștigată prin asemenea acțiuni însumează peste 250 000 ha. Importante fonduri de investiții au fost alocate pentru extinderea suprafețelor amenajate pentru irigații, care, în 1970, au ajuns la 236 000 ha, față de 100 000 ha existente în 1965. Orientarea spre intensificarea producției agricole a determinat ca o mare parte din investiții să fie îndreptate spre realizarea de noi capacități productive, îndeosebi complexe de tip industrial. Au fost construite sere legumicole, suprafața totală a acestora reprezentînd, la sfîrșitul anului trecut, 494 ha. S-au dat în funcțiune complexe de tip industrial de creștere și îngrășare a porcilor, cu o capacitate de 1,3 milioane de capete, complexe avicole cu o capacitate de 1,8 milioane de locuri pentru pui și 3,5 milioane de locuri pentru găini. Paralel cu dezvoltarea capacităților de creștere a animalelor și păsărilor, s-au luat măsuri corespunzătoare pentru construirea de noi fabrici de nutrețuri combinate, a căror producție a ajuns în 1970 la circa 1,5 milioane tone, față de circa 390 mii de tone cîte s-au produs în 1965. O deosebită importanță s-a acordat continuării și adîncirii acțiunii de specializare și concentrare a producției, care sigură pentru creșterea producției și reducerea prețului de cost. In prezent, din cele 3 304 ferme, numai 96 mai au caracter mixt, față de 454 de ferme mixte existente în anul 1967. In anii 1966—1970, producția globală a întreprinderilor agricole de stat a înregistrat o creștere de 43 la sută față de perioada 1961—1965. Deși dețin numai 14 la sută din suprafața agricolă a țării și 18 la sută din efectivele de animale, participarea lor la fondul central de produse agroalimentare a fost în anul 1970 de peste 35,1 la sută la grâu, 27 la sută la carne total, din care peste 65 la sută la carnea de porc, iar la ouă de 57 la sută. O contribuție însemnată a avut întreprinderile agricole de stat în perioada 1966—1970 și în sporirea fondului agricole, destinate de produse exportului. Rezultatele, luate In ansamblu, obținute de agricultura de stat în cincinalul trecut sînt însemnate, a arătat vorbitorul. Dar, analizînd producțiile planificate se constată că, la multe culturi, ele n-au fost realizate. Nivelele de producție atinse sînt mici. In 1970, de exemplu, recolta medie de porumb pe terenurile irigate a fost de 4 460 kg la ha, față de 6 500—7 000 kg la ha, cît s-a prevăzut în studiile tehnico-economice. Nu peste tot îngrășămintele chimice au fost aplicate în mod științific. Amelioratorii au creat, în decursul anilor, o serie de soiuri valoroase, dar ele sunt departe de a face față cerințelor mari pe care le impune o agricultură intensivă. Din această cauză, statul a trebuit să facă un important efort valutar pentru procurarea unor cantități de semințe cu valoare biologică mai ridicată decît cele de care dispunem noi. Deprecierea soiurilor, folosirea unor semințe cu valoare biologică scăzută, constituie una din cauzele plafonării producțiilor. In continuare vorbitorul a citat o serie de date comparative care ilustrează diferențe mari de producții și de preț de cost în condiții pedoclimatice și tehnico-materiale similare, fapt ce relevă în multe cazuri insuficientă preocupare pentru problemele producției. Precizînd că există rezerve de sporire a recoltei de porumb, vorbitorul a citat, între altele, exemplul.A.S. Pietroiu care a obținut 7 700 kg la hectar, al unor ferme ale I.A.S. Dorobanțu, Jegălia sau Băilești, care au realizat, în condiții de irigare, 6 700—7 000 kg la hectar. Pentru creșterea producției și a rentabilității la cultura porumbului va trebui ca, începînd cu anul 1971, să se dea cea mai mare atenție aplicării tehnologiei stabilite pentru această cultură — a arătat vorbitorul. In mod deosebit trebuie să se insiste asupra amplasării judicioase a cultii (Continuare I* pag. a III-a) Solemnitatea A V înminarii unor înalte distincții In cadrul lucrărilor Consfătuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole, de stat a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincții ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în Întreaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea unităților agricole în care lucrează, precum și pentru obținerea an de an a unor producții sporite, ridicarea continuă a productivității muncii și a rentabilității unităților, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii socialiste“ și medalia de aur „Secera și Ciocanul“ tovarășilor : Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, județul Ialomița, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hârșova, județul Constanța, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iași, Cristache Musler — tractorist la l.A.S. Teremia Mare, județul Timiș, Nicolae Sechei — mulgător la l.A.S. Turda, județul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la l.A.S. Arad, loan I. Vlad — inginer agronom, director la l.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă și contribuția adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I tovarășilor i Iosif Banc — vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Nicolae Giosan — președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producție și economico-financiară a întreprinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I tovarășilor , Ion P. Bora — inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, județul Dolj, Gheorghe Șt. Costache — maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, județul Prahova, Iacob D. Deneș — maistru grădinar la l.A.S. Codlea, județul Brașov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, șef de fermă la l.A.S. Popești — Sere, municipiul București, Ana C. Fîșcu — mulgătoare la l.A.S. Variaș, județul Timiș, Adolf Mihai Eristoff — maistru viticol, șef de fermă la I.A.S. Mediaș, județul Sibiu, Valerian Negoiță - inginer agronom, director la (Continuare în pag. a III-a) Ieri, delegația Uniunii Tineretului Muncitoresc Socialist din R.P. D. Coreeană și-a contiat vizita în municipiul Craiova. In cursul dimineții, delegația, condusă de tovarășa Kim Geueng Syk, a fost oaspetele colectivului fabricii de confecții din Craiova. Cu acest prilej au fost vizitate secțiile fabricii, oaspeții interesîndu-se îndeaproape de felul în care este organizat procesul de producție și cum se desfășoară munca în rîndul tineretului fabricii. In cursul după-amiezii, delegația a părăsit municipiul Craiova îndreptîndu-se spre județul Mehedinți. Tot ieri, a sosit la Craiova conf. dr. Rita Heller de la Școala de partid „Karl Marx“ de pe lîngă Comitetul Central al Partidului Socialist Unit din Germania. In cursul dimineții, oaspetele a fost primit de tovarășii Vintilă Turcu și Gheorghe Lupu, secretari ai Comitetului municipal de partid, cu care a avut o rodnică întrevedere. Apoi, conf. dr. Rita Heller a vizitat Combinatul chimic din Craiova, precum și I.A.S. Craiova — ferma Segarcea. După-amiază, oaspetele a ținut o expunere la Cabinetul județean de partid despre „Experiența P.S.U.G. în folosirea studiilor de prognoză pentru sistemul de planificare a economiei naționale“. Au participat activiști de partid, cadre didactice de la Facultatea de studii economice, precum și economiști , de la diferite întreprinderi craiovene. Printr-un decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, scriitorului craiovean Eugen Constant, eminentă personalitate a vieții noastre literare, vechi participant în mișcarea muncitorească, i s-a conferit Ordinul „Meritul cultural“ — clasa I. Această înaltă distincție vine să răsplătească, încă o dată, activitatea literară prestigioasă a scriitorului octogenar și reaprezintă un prilej de omagiere meritelor relevate într-o activitate literară de mai bine de șase decenii. CRONICĂ Din „Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială aj Republicii Socialiste România In perioada I1 1966—1970“. 1 curier cotidian • UTILAJE PENTRU IRIGAREA CULTURILOR La cooperativele agricole din Afumați și Urzicuța a fost încheiată acțiunea de procurare a utilajelor necesare irigării culturilor. In acest an, cele două Cooperative agricole vor Iriga peste 4500 hectare pentru care s-au procurat utilaje în valoare de 7,2 milioane de lei. Consiliile de conducere ale celor două cooperative agricole se preocupă și de pregătirea cadrelor necesare numirii aspersoarelor. Numai la C.A.P. din Urzicuța au fost recrutați din rândul cooperatorilor 32 de tineri care vor fi școlarizați și instruiți cu probleme de irigații. • VERFIX-UL — UN ELEMENT AL MODERNIZĂRII INVĂȚĂMÂNTULUI la Școala profesională UCECOM din Craiova au avut loc primele lecții cu VERFIX-ul, aparat automat tranzistorizat care ajută la studierea fenomenului învățării prin metodologia ciberneticii. Acest aparat este primul de acest fel în Județul nostru și se bazează pe principiul conexiunii inverse, verificând simultan 30 de elevi. Primele rezultate confirmă pe de-a-ntregul așteptările. • DOTĂRI TEHNICO-MEDICALE MODERNE La scurt timp după extinderea maternității și a salonului de noi-născuți, Spitalul unificat din Calafat și-a sporit zestrea tehnică cu o stație de sterilizare. Noua instalație medicală, mod eternă, va fi folosită pentru urgențele secțiilor chirurgie și ginecologie. Nu peste mult timp, vor fi puse în funcțiune și noile aparate pentru reanimare, cu care a fost dotat recent acest spital. VOLEI „U” CRAIOVA — C.S.M. SIBIU 2—3 Joi au început ln Capitală Întrecerile din cadrul primului tur al de volei, „Universitatea“ campionatului feminin Craiova a avut de intilnit echipa C.S.M. Sibiu lntr-o partidă deosebit de importantă pentru cursa care o întreprinde pentru evitarea retrogradării, mai ales că alte două candidate, „U“ Cluj și „Ceahlăul“ Piatra — Neamț au obținut două victorii surpriză. Cu toate acestea craiovencele au pierdut partida pe care, cu un efort de voință, ar fi putut-o cîștiga. Partida s-a Încheiat cu 2—3 (10, — 12, — 7, 10, — 2). E. FINTÎNEANU Redacția „Sportul* Lucrări agricole între „ferestrele iernii“ Lucrătorii ogoarelor doljene sunt hotărîți ca în acest an să depună eforturi și mai susținute pentru a smulge pământului roade tot mai bogate. In multe din zilele devenite favorabile executării lucrărilor agricole în cîmp, mecanizatorii și țăranii cooperatori au trecut la pregătirea terenului și la semănatul unor culturi care se pretează a fi însămânțate în „mustul zăpezii“. La cooperativa agricolă din Lipov, de pildă, specialiștii au apreciat ca fiind oportună declanșarea campaniei agricole de primăvară, fapt ce s-a și soldat cu primele succese în munca de semănat. In cîteva zile a fost pregătit terenul și s-au însămînțat cu mazăre și ovăz 70 de hectare. Cu aceeași hotărîre au pornit la efectuarea primelor lucrări agricole și cooperatorii din Basarabi. Inginerul Ion Panea ne-a spus că prima grijă a specialiștilor ce lucrează în această unitate a fost aceea de a împiedica pierderile de apă din sol. In acest scop au fost mobilizate forțe mecanice pentru grăparul ogoarelor de toamnă și pregătirea terenului pentru semănatul culturilor din prima urgență. Respectînd indicațiile tehnice ale specialiștilor unității, s-au discuit mai întîi suprafețele destinate culturii porumbului, sfeclei de zahăr și soiei. S-a reușit astfel să se pregătească și cîte 60 ha zilnic. Printr-o bună pregătire a patului germinativ, mecanizatorii, împreună cu cooperatorii, pun baze solide recoltei viitoare. Insămînțatul culturilor din prima urgență a început și în cooperativele agricole din Drăgotești, Ciupercenii Vechi, Bîrca și Poiana Mare. ■Í www w w www w w www În cinstea aniversării semicentenarului partidului Concursul al X-lea al formațiilor artistice de amatori „Omagiu partidului“ , Casa de cultură a sindicatelor din Craiova a găzduit timp de trei zile un veritabil dialog muzical-coregrafic între cele mai bune formații artistice ale comitetelor sindicatelor, in cadrul fazei județene a Concursului al X-lea „Omagiu partidului“. Alături de formații cu tradiție, au evoluat unele debutante pe scena conicursului, aducînd o meritorie varietate de genuri artistice. Evoluția formațiilor comitetului de linie C.F.R. Craiova (muzica ușoară și taraful cu soliști) a lăsat o frumoasă impresie. Taraful, bine pus la punct, a acompaniat pe Elisabeta Boazgă, o prezență talentată, unanim remarcată, pe soții Cinca, Marilena și Constantin pe Gheorghe Braloștițeanu, talente în plină devenire artistică. De menționat și prezența formației de muzică ușoară, debutantă, care s-a evidențiat printr-o bună armonizare ritmică. Ne-am reîntîlnit cu tarafurile comitetelor sindicale ale uzinelor „7 Noiembrie“ și „Electroputere“, formații nelipsite de pe scena artiștilor amatori. Ne-au surprins plăcut evoluțiile scenice ale ambelor formații. Remarcabilă, ni se pare preocuparea dirijorilor Dinu Cioană și Constantin Potcovaru pentru selecționarea repertoriilor, conservînd autenticitatea bucăților muzicale. Am reținut numele celor mai buni interpreți, cunoscuți de altfel spectatorilor, care au demonstrat, pentru a nu știu câta oară, frumusețea filonului folclorului oltenesc i Mariana Bălănescu și Mihai Mihalache (Uzina „7 Noiembrie“), Maria Firulescu, Maria Drumea-Marci Mioara Spătaru (Uzina „Electroputere“). O evoluție demn de reținut a avu-o și poliinstrumentistul Gh. Gigea (cimpoi, caval, fluier). Uzina „Electroputere“ a dominat dialogul coregrafic, fiin prezentă cu formația laureat la concursul al IX-lea și e una debutantă intr-un dans latirio pe tema : „Cînd doi s ceartă, al treilea cîștigă“. Formația cu 16 perechi a prezentat o suită de dansuri de p valea Dunării, aducînd elemente noi în ceea ce privește recuzita și textul coregrafic. DJ PAICA MONDOO .Continuare în pag. a III-a) Așa arată complexul intercooperatist pentru creșterea și îngrășarea porcilor — Maglavit - construit într-un timp roid și care, în final, va avea o capacitate de 45.000 capete pe an. Formația de dansuri de la Uzina „Electroputere“ într-o ipostază coregrafică ■