Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-10-09 / nr. 507
Pag. 2 k.f.'vr/iî) O ULI UIV Duminică 5 oct. 1969, doi artişti amatori, membri ai cercului plastic, ai Casei de cultură din Odorheiu Secuiesc au deschis o expoziţie de sculptură şi pictură. Profilate pe coordonate proprii, lucrările lui Simon Balázs, desenator tehnic la „Tehnoutilaj", sunt toate executate din crengi şi rădăcini de copaci, cu o măiestrie de bijutier. Autorul este la a cincea expoziţie, ultima reprezentînd un progres evident, atît ca tematică cit şi ca viziune, de monstrînd o adevărată şi arzătoare pasiune. Posedînd însuşirea de a concretiza artistic varietatea, autorul expune lucrări ce reflectă o sensibilitate profundă. Criteriul existenţei şi al sincerităţii atetice, devin principala însuşire a felului de a vedea şi de a sculpta al lui Simon Balázs. Lucrări ca : „Familie de cerbi", „Cerb rănit", „Odihnă", „Doi căţei", „Crocodili" reflectă o originalitate evidenţiată de multiple valori picturale. îmbinarea fanteziei cu măiestria, dă,inedit compoziţiilor figurative expuse de Simon Balázs. In ambianta celor 19 sculpturi figurative sunt expuse şi 42 de tablouri ale pictorului Karácsony Iadislau, inginer agronom. Aflat tot la a cincea expoziţie, pictorul este un peisagist care îşi dezvăluie personalitatea artistică, printr-o lucidă sinteză a elementelor („Peisaj de iarnă", „Toamna în pădure", „In munţi") în tablouri pline de vibraţie. Din „gustul pentru peisaj", se poate transforma într-o inerţie în procesul de formare şi de dezvoltare a măiestriei artistice, efortul şi preocupările nefiind concentrate decit într-o singură direcţie. Multilateralitatea este acea trăsătură creativă care reprezintă o calitate în funcție de varietatea preocupărilor. FL. MANEA v. VINERI, 10 octombrie 1969 PROGRAMUL I 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul II, lecţia a 44-a. 10.30 Radio şcoală. 10.50 Ce frumoasă-i ţara mea — program de cîntece. 11.05 Prezent şi viitor în ştiinţa agricolă. 12.00 Melodii de ieri şi de azi ale compozitorului Elly Roman. 12.25 Moment ştiinţific. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.35 Din cîntecele străzii. 14.50 Muzică populară 15.20 Radio-publicitate. 15.30 Compozitorul săptămânii. Igor Stravinski. 16.00 Radiojurnal. 16.30 Tribuna radio. 18.10 Radio-anchetă economică. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămînă unui meloman. 20.05 Tableta de searăde Octav Onicescu. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.45 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.45 Melodii aproape uitate. 23.10 Un cîntec drag — muzică ușoară. 23.50 Cîteva minute cu Rex Gildo. 0.03—3.00 Eestrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Din programul zilei. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot înainte. 9.00 Jocuri populare. 9.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul I, lecţia a 35-a. 10.10 Teatru radiofonic. Iubesc, iubesc! comedie muzicală. 11.30 Rapsodii ungare de Liszt in interpretarea pianistului Samson Francois. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Popasuri muzicale. 13.30 Cartea ştiinţifică. 14.03 Muzică uşoară de Camelia Dăscălescu şi Aurel Manolache. 15.30 Pe strada mea e toamnă iar — muzică uşoară. 16.00 Radiojurnal. 17.00 Vis de dragoste — muzică uşoară. 17.35 Mîine, în emisiunile muzicale. 17.40 Radio publicitate. 18.00 Varietăţi muzicale. 18.30 Curs de limba spaniolă. Ciclul II lecţia a 44-a. 19.40 Cîntă Gigi Marga. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Seară de operă. 22.20 Teatru serial. Hanu Ancuţei de Mihail Sadoveanu. Studioul Tg. Mureş VINERI, 10 octombrie 1969 In limba română . 55.30 Muzică distractivă. I Orizont economic ; La întreprinderea Metalotehnica din Tg. Mureş. 17—18 Agenda actualităţii. Din prelucrările folclorice ale lui Birtalan Iosif. Pe undele tinereţii; Conversaţii cu un nou medic în satul unde a fost numit; Planul şi preocupările elevilor din clasa a Xll-a; Tinerii în campania agricolă de toamnă. La clubul tineretului din Tîrnăveni. Muzică de dans. In limba maghiară. 5.30—6.15 Gîntece și jocuri populare, Ștafeta. 13—13.30 Revista presei. Piese pentru piang de Chili Nicolae, în interpretarea compozitorului.“' Anchetă socială. 16.15—17 Veşti, relatări. Poşta muzicală. Viaţa literară. Cele mai frumoase poezii de G. Călinescu , prezintă Olah Tiberiu, cu concursulactorilor Illyés Kinga şi Mogyorossy Győző. Cronica cărţii LUCIAN BLAGA : „Trilogia cu furii Cu Un început timid, prin reeditarea „Hronicului şi cintecul virstei“, publicarea in mai multe ediţii a poeziilor, a eruditei lucrări „Gindirea românească în Transilvania in secolul al XVIII-lea", ca şi a volumului „Zări şi etape“, valorificarea operei lui Lucian Blaga a ajuns recent la tipărirea titlurilor: „Experimentul şi spiritul matematic“ şi binecunoscuta „Trilogia culturii", operă fundamentală a gindirii estetice a marelui poet şi gînditor român. In critica noastră literară actuală, în toate cercetările de revalorificare a moştenirii culturale progresiste a trecutului, Lucian Blaga este recunoscut ca unul din marii exponenţi ai spiritualităţii româneşti, mare poet şi profund cugetător. Sistemul său filozofic, in esenţă idealist, profesînd o amime mistică, se clădește hegelian în tripticuri fapt care-i conferă o arhitectură voit precisă, compusă din trilogii. O asemenea trilogie este ,,Trilogia culturii", la care se fac de obicei cele mai multe referiri cind este vorba de filozofia lui Blaga. Poetul și filozoful se întîlnesc de cele mai multe ori in miezul aceleiaşi creafii, aşa incit se realizează o originală sinteză■ in cultura noastră. Ceea ce trebuie inteles cind ne aplecăm asupra operei lui Blaga este efortul său continuu de a metaforiza, de a „împinge“ care spunea Călinescu, expresia pînă la marginile neaşteptatului. De altfel poetul nedezminţit considera şi ştiinţa o ... metaforă ! Acest proces de pătrundere în lumea ştiinţei er categoriile fanteziei, împins pînă la limitele sale extreme, oricît ar încerca să se sprijine pe fapte reale, sfîrşeşte în afirmaţii necontrolabile, lucru care se întîmplă cu o mare parte a sistemului blagian. Dar degajînd ştiinţific, materialist-dialecţie, pojghiţa idealistă a concepţiei, putem reţine o seamă de idei de cea mai mare valoare cognitivă. Referindu-ne la „Trilogia culturii“ recentă apariţie in librăriile noastre, trebuie să arătăm că spre deosebire de partea ontologică, cea care abordează probleme fundamentale ale cunoaşterii, filozofia blagiană a culturii este aşezată pe temeiuri realiste, pe o aprofundată determinare faptică. Filonul oricărei culturi este stilul, spune Blaga, şi pe întreg parcursul lucrării autorul urmăreşte să dea o definiţie atotcuprinzătoare stiluilui. La baza stilului stau factori determinaţi de spaţiul geografic in care trăieşte poporul respectiv, ca şi elemente definitorii de natură subconştientă. Desigur, acest punct de vedere, in măsura in care este exclusivist, nu este integral acceptabil, ştiut fiind că in cultura unui popor, determinantă este viata lui economică şi socială, privită în perspectiva timpului, şi nu limitativ în cea a spatiului-matrice. Aşadar trebuie să condiţionăm definiţia stilului, a culturii, de perspectiva temporală, subliniind în subtext aportul determinărilor spaţiale, privite toate în perspectiva vieţii a realităţii social-economice. Totuşi, Lucian Blaga emite judecăţii profunde, pe care trebuie să le preluăm, pentru a da o definiţie suplă, reală a stilului unei culturi. Este vorba de acele zone „abisale“ existente in străfundurile spiritualităţii unui popor, care-şi pun pecetea originalităţii pe bunurile culturale ale linei comunităţi. Blaga emite ideea fecundă a cadrului orizontic in care se dezvoltă cultura şi care, evident, dă măsura stilului, trăsăturile lui inimitabile de la un popor la altul. Blaga recunoaşte astfel valoarea intrinsecă a fiecărui stil, subliniind bogăţia de nuanţe în care se reconstituie într-o istorie unică cultura mondială. Este unic în cultura românească, modul in care Lucian Blaga delb neşte, cu o remarcabilă contribuţie, cadrul artei şi spiritualităţii carpatodunărene. Categoria „spaţiului mioritic“, aşa cum o argumentează marele poet este un adevărat instrument de lucru pentru folclorişti, istorici literari, filozofi, din zilele noastre. Cit priveşte cea de-a doua lucrare apărută de curind „Experimentul şi spiritul matematic“, ea vine să marcheze o nouă treaptă în gindirea filozofului, cea a însuşirii conceptelor materialismului dialectic. Lucrarea elaborată intre anii 1949 —1953, și apărută acum, postum, demonstrează o dată mai mult amplitudinea spirituală a marelui om de cultură — poet filozof, dramaturg, estet, istoric al artei. N. N. HERDEAN C. COSTIN • •n zillUG INFORMAŢIA HARGHITEI La porţile luminii PE ECRANE Cronica de film se face in ultimă analiză, pentru a da o unitate de măsură (desigur subiectivă, dar cit mai aproape de limitele obiectivităţii!) spectatorului cinefil, asupra uneia sau alteia dintre peliculele zilei. Cititorul ascultă sau nu, de cele mai multe ori însă „îşi ia inima în dinţi" şi asistă vreme de două ore la un spectacol care îl satisface sau nu, independent de ce spune comentatorul! Cu atît mai mult, cronicarul de film riscă să vorbească în deşert cind e vorba de o producţie care istoriseşte fapte din viaţa unui poliţist (literat. • •) celebru, ca Sherlock Holmes, inegalabilul (decit poate de Maigret) erou al lui Conan Doyle. Poate mulţi l-au şi uitat pe creatorul tipului, nu în 3ll ir să şi pe marele detectiv, simplă ficţiune a unui autor de geniu. Sherlock Holmes (din a cărui stirpe se revendică şi binecunoscutul „Sfînt", derulat nu de mult pe micile ecrane) este un britanic de modă mai veche, înzestrat cu sobrietatea specifică, cu umorul sec al conaţionalilor. Un film cu susipensuri suficiente (cu toate că cinefilul de... carieră, le ştie pe toate!), în care marele poliţist este maestrul desăvîrșit al investigației, reconstituind un (nu spunem spectatorului ce anume. ..), de parcă ar fi fost martor ocular, impresionează pînă la... aplauze. Regia lui Terence Fisher, profesională, parcă intimidată de faima protagonistului, a găsit în Cristopher Lee, Thor ley Walters, Senta Berger etc. nişte interpreţi docili. Dar cum remarca un cronicar de la „Cinema“, „ne vine foarte greu să recunoaştemflegmatismul insular, vorbindu-se în nemţeşte ..." V. EMIL „Stherlock Holmes“ pe ecranul cinematografului,,Harghita" ! 10.00 Ce-aţi dori să re — vedeţi? Tele-enciclopedia. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Studioul şcolarilor. Imagini bihorene. 19.00 Tele-universitatea. Ciclul „In lumea atomului". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film artistic „Nu se ştie niciodată" — coproducţie franco-italiană. 21.35 Reflector. 21.55 Mult e dulce şi frumoasă. 22.20 Varietăţi pe peliculă. 22.45 Telejurnalul de noapte. VINERI, 10 OCTOMBRIE Am poposit, la viața mea, prin multe hoteluri. De, meseria asta care te poartă tot pe drum, pe drum, pe drum... Dar la hotelul „Harghita" am avut acum pentru iniţia oară ocazia să locuiesc. Să fie într-un ceas bun!, mi-am zis intrînd la recepţie. — Aş dori pentru cîteva nopţi o cameră. .. Una mai bună, liniştită.. — Perfect. V-o dau pe305. E sus la ultimul etaj. N-ajunge pînă acolo forfota localului de la parter. . . Spuneţi-mi pe .. cine n-ar tenta o asemenea ispită? Dai un ban (16,50 pe noapte), da'eşti la înălţime! Ş-apoi, cifra 305 mi-a purtat întotdeauna noroc. Cum era destul de tirziu, urc pe vîrfuri, să nu deranjez colocatarii. Ah, parchetul de pe coridor ! Scîrţîitul lui strident îmi zgîrie timpanul. (Dar celor de dincolo de uşi?!) Regret că nu pot să mă metamorfozez, pentru moment, în pasăre. Dar de ce să-mi pretind imposibilul, cind alţii — se ştiu ei care ! — nu se deranjează să facă nici măcar posibilul. In sfîrşit, 305! Desigur cei doi colocatari dorm la ora aceasta. Mă voi strecura tiptil-tiptil, ca o pisică, — îmi zic eu. împing uşa, uşor-uşor. . . Şi deodată se porneşte din ţîţîni, ca un plinset lung şi dureros. De-acum s-a dus pe apa ■simbetei somnul colegilor de cameră. Ce-o fi, o fi ! Intru. Uşa se închide în urma mea, scrîşnind din toate încheieturile. Ramin stupefiat. Colegii de cameră nu dormeau. Şedeau pe paturi, cu capul rezemat în inimi, şi plîngeau. — Jeliţi pe cineva ? le-am aruncat vorba, jumătate în glumă, jumătate în serios. — O să jeleşti şi mata, nici o grijă; ai sa vezi! îmi văd liniştit, şi aparent indiferent, de treburile mele. Mă dezbrac şi dau să-mi pun hainele în dulapşi! Colegii de cameră au încărcat ciorchine cele două umeraşe. De-aş avea măcar un cui să-l bat în perete ! Cumva cumva le afim de încuietoarea geamului. Măcar să trag perdelele, să nu sevadă din stradă artificiul la care am recurs. Dar mişică-le dară poţi ! Adunate armonică la cele două ’ 'extremităţi ales geamului, perdelele par a fi puse acolo, o dată pentru totdeauna, din simple motive de.. . decor. Luat de atîtea surprize, am uitat să-mi dau jos pantofii. Repar greșeala. Și ca lucrul să fie făcut pînă la capăt, vreau să-i curăț de praf. Caut o perie, o clipă măcar. Nimic. A, uite noptiera! Acolo trebuie să fie. Dar de ce numai patul meu are noptieră? Galanţi colegi! Mi-au lăsat-o mie. Dar deschide un sertar măcar, dacă poţi! Ambiţios cum sînt, mi-am rupt rînd pe rînd unghiile de la cele zece degete, o cheie şi o lamă ■ de briceag. Şi tot am deschis noptiera. Să mă spăl măcar, ca să nu se observe că începuseră deja să-mi dea lacrimile. Mă ating doar de bateria de la chiuvetă şi rămîn cu ea în mină. Măi, aici toate-s făcute pe dos! Cineva ţine neapărat să mă vadă măcar o dată plîngînd. Mă consolez cind văd găleata inestetică de sub chiuvetă. Bine măcar că sîntem salvaţi de inundaţii. Iar picuratul apei nu mă poate deranja, în această cameră, în care toate obiectele. .. plîng. Pînă la urmă renunț și la gîndul de a face baie (nu nimerisem în zi de program!) și mă lungesc în pat. Ca să uit de toate necazurile serii, scot din sacoșă o carte umoristică. Mă uit după veioză, în dreapta, în stingă. Lipsă. în inventar. Păcat de cele trei prize puse, pare-se, tot pentru... decor. Ca să nu mă zgîrii pe ochi, îmi bag degetele. . . în priză. Curentul îmi zdruncină toate mădularele şi mă trezesc brusc plîngînd cu sughiţuri. Stăm pe marginea patului, cu capul rezemat în mîini, ca şi ceilalţi, şi plîngeam ca un copil. Uşa camerei mele, uşile camerelor vecine, parchetul, chiuveta, toate celelalte lucruri, din jur au început să plîngă, fiecare pe limba sa. VAL. VALEANU Acolo şezum şi plînsem FOILETON [ PREUNIVERSITARI, un îndrumar sigur al pregătirii pentru admiterea în învăţămîntul superior ! Cunoscuta pagină destinată de revista „Viaţa studenţească" elevilor claselor a XH-a, aspiranţi la studenţie, anunţă în acest an şcolar sumare de o mare utilitate pentru cei interesaţi.. Săptă mină de săptămînă, în această pagină se vor publica: — Orientări de specialitate în alegerea facul- taţii. \ — Consultaţii şi îndrumări ale profesorilor universitari, destinate pregătirii pentru admitere. — Probleme şi teme pentru examene. \ — Retrospective asupra admiterii în învăţămîntul superior în anul universitar 1969/1970. — Sinteze ale unor capitole din programa disciplinelor concursului de admitere la diferite facultăţi. — Toate informaţiile, reglementările şi măsurile ■ ce se vor adopta în legătură cu concursul de admitere, inclusiv cele cuprinse în broşura elaborată anual de Ministerul învăţămîntului. — Un dialog cu cititorii-elevi asupra problemelor care îi preocupă. ^ —• Articole, ştiri, reportaje asupra stadiului pre- i gătirilor şi acţiunilor ce se întreprind în * toate liceele din ţară în legătură cu admite- ^ rea în învăţămîntul superior. — Pentru abonaţii săi din licee revista va ini- ’ţia, periodic, cu concursul facultăţilor, un inedit EXAMEN DE ADMITERE — SONDAJ . PRIN CORESPONDENŢĂ, precum şi întîlniri ale viitorilor candidaţi cu conducerile şi cadrele didactice ale instituţiilor de învăţămînt superior. Pagina PREUNIVERSITARIA, ca şi lectura întregii reviste, constituie pentru toţi elevii din clasele superioare un prim contact, o iniţiere utilă în viaţa universitară. Abonamentele, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari, se colectează pînă la 15 octombrie. Prețul unui abonament pe perioada 28 octombrie 31 decembrie 1969 (11 exemplare) — 5,50 lei. LJ Astmul bronşic este o boală care se manifestă sub forme de crize chinuitoare, funcţiile respirattffii păstrîndu-se multă vreme, lr intervalul dintre cine, nemodificate. Crizele de astm pot apare orişicînd, dar ele sînt mai frecvente noaptea, trezind bolnavul din somn cu senzaţia de sufocaţie şi constricţie toracică. Respiraţia devine din ce în ce mai grea, şuierătoare, aerul pătrunde în plămîn, dar acesta reuşeşte numai cu mare dificultate să-l elimine. Cind criza se sfîrşeşte, apare o tuse însoţită de spută Criza de astm este un episod deosebit de neplăcut. Durata crizei se poate prelungi de la o jumătate de oră pînă la cîteva ore. Există cazuri severe, din fericire rare, la care criza poate chinui bolnavul zile sau săptămîni întregi. Care sunt cauzele unei astfel de crize de astm şi la cine apare boala? S-a stabilit că, în ciuda aparenţelor, este vorba de un mecanism alerge, criza reprezentînd un răspuns violent al organismului la o cauză care l-a sensibilizat în prealabil. De cele mai multe ori e vorba de substanţe care provin din mediul înconjurător, de origine vegetală sau animală, substanţe chimice, medicamente etc. .E cunoscut amănuntul că praful din unele locuinţe sau chiar din unele localităţi întregi, poate determina sensibilizarea alergică a bronhiilor, la uinele persoane. Copiii, într-o măsură mai mare decât adulţii, fac astm bronşic la unele substanţe alimentare. Orice aliment poate fi în cauză, dar cel mai adesea peştele, vînatul, mezelurile, ouăle, laptele, racii, determină la unele persoane crize de Dacă este posibilă stabilirea cauzei, este posibilă şi prevenirea crizelor prin evitarea agenţilor cauzali, în majoritatea cazurilor determinate de focare infecţioase (mai ales respiratorii), suferindul poate beneficia de un tratament chirurgical — extirparea polipilor nazali, a amigdalelor hipertrofiate, a vegetaţiilor adenoide, şi chiar a unor focare de la distanţă — apendicită, colecistită şi altele. Bolnavul va căuta să evite factorii favorizanţi meteorologici, eforturile neprielnice, iritaţiile prin vapori sau gaze iritante, mirosuri neplăcute, pulberi, traumatisme psihice. Se consideră că sportul, practicat raţional, poate modifica reactivitatea particulară a acestor suferinzi, ceea ce duce în unele cazuri la rănirea crizelor sau chiar la vindecare. Tratamentul propriu-zis al bolii presupune multă răbdare şi este destul de dificil. El urmăreşte combaterea stării alergice, modificarea reactivităţii organismului, de sensibilizarea specifică şi nespecifică, tratamentul focarelor de infecţie, al stării psihice, stabilirea unui regim alimentar adecvat. Accesul propriu-zis are un tratament al lui, eficace, care permite medicilor să-l controleze şi să-l scurteze. Este bine ca astmaticii să facă o cură, repetată de miofilin, şi medicamente bronhidilatatoare. Tutunul trebuie eliminat cu desăvîrşire. Se înţelege că nu toţi astmaticii trebuie trataţi la fel. Prezentarea la medic şi luarea în evidenţă este o modalitate pentru bolnav, de a-şi asigura o îngrijire corespunzătoare și posibilitatea, în perspectivă, de a se videca complet. Dr. DOREL SCHOR ASTMUL BRONŞIC Medicul este de părere astm. Cit despre sensibilizarea la medicamente (streptomicină, aspirină, penicilină etc.), mai expuse sunt acele persoane care lucrează în industria producătoare, laboratoare, spitale. Se înţelege că unele boli respiratorii, cum sunt bronşitele cronice, sinuzitele, vegetaţiile adenoide favorizează sau chiar determină apariţia crizelor de astm. Criza de astm poate fi uneori provocată de factori secundari, ca cei meteorologici (vînt, ceaţă, ploaie), alte suferinţe organice, emoţii etc. O dată criza trecută, suferindul mai poate avea un timp, o oarecare jenă la respiraţie, dar în general, el se simte bine. Cu timpul însă, evoluţia bolii fiind progresivă şi crizele devenind mai frecvente, este posibilă apariţia unor complicaţii. Bolnavii sunt mai expuşi la răceli, la infecţii respiratorii şi chiar la suferinţe ale inimii. In această ordine de idei, este important să încercăm a stabili acele substanţe la care apare criza, lucru destul de dificil, de altfel. Atunci cind crizele apar tot anul, vom căuta alergenul în mediu casnic sau profesional, printre alimente sau medicamente. Trebuie stabilit dacă crizele dispar la părăsirea localităţii, sau la schimbarea locuinţei. MIERCUREA-G1UG — Cinematograful „Harqhi- []j ta": Sherlock Holmes, l|j film german. !|i_-ş.ss^ ODORHEIU SECUIESC |i=l|IS= Cinematograful „Ho, Ijl morod": Omul, orgo- |j| Hui, vendetta, film ita u* J lo-german. în culori GHEORGHENI — Cinematograful „Forestierul" : Expresul colonelului von Ryan, film american, în culori, cinemascop. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : Neîmblînzita Angelica, film franco-germano-italian, în culori, cinemascop. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Comisarul X şi banda „Trei cîini verzi", Film germano-franco-libanez, în culori. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul": Prințul negru, film german, în culori, cinemascop. CICEU — Cinematograful „Feroviarul" : Pe teren propriu, film maghiar. BĂLAN — Cinematograful „Minerul": Pe teren propriu, film maghiar. VLĂHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa": Jocuri neschimbate, film cehoslovac. CIUMANI — Cinematograful „Cultural": Noi doi bărbaţii, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec": Două bilete la matineu, film sovietic, cinemascop. BORSEC — Cinematograful „Izvorul": Pantoful cenuşăresei, film românesc, în culori. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" : Laguna dorinţelor, film grecesc! ANUL II, nr. 507