Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-10-09 / nr. 507

C.A.P. Lelîceni Simbăta vom termina însămînţatul! Pe zi ce trece, cam­pania de însămînţări in­tră în etapa finală. Pes­te tot se lucrează cu maximum de efort, mai ales că timpul permite acest lucru. Cheia suc­ceselor constă într-o or­ganizare judicioasa a tu­turor lucrărilor agricole de toamnă. Respectarea întocmai a măsurilor stabilite de conducerea fiecărei cooperative agri­cole va duce la obţine­rea de rezultate bune şi foarte bune. La Coope­rativa agricola din be­li­ceni, preocuparea de bază, la ora actuală es­te accelerarea ritmului însămînţărilor, ce se a­­propie de sfîrșit. Pe co­linele din preajma satu­lui, cooperatorii mun­cesc de zor pentru eli­berarea terenului ce ur­mează să fie însămîn-GH. CIPRIAN (Continuare în pag. a 3-a) La C.A.P. VăleniAm rămas în încurcătură în curtea sediului Co­operativei agricole de producţie din Văleni ne-a reţinut atenţia un fapt interesant: coopera­torii, într-un număr con­siderabil, se îndeletni­ceau cu selectatul cerea­lelor pentru însămînţa­­re. S-a selectat în ziua de 8 octombrie cantita­tea de 2 vagoane. Fap­tul e îmbuc­urător, deşi această lucrare trebuia făcută cu mult mai îna­inte şi nu în această zi atît de prielnică pentru însămînţări. Pe inginerul agronom Mester Ioan, nu l-am găsit la sediul coo­perativei. Cum era şi firesc, a plecat să su­pravegheze recoltatul cartofilor, iar preşedin­tele Gergely Ioan, diri­ja din magazia coopera­tivei transportul cerea­lelor pentru selectare, în lipsa lor ne-a informat contabilul-şef Jozsa Lu­dovic.­­ Cooperativa agrico­lă Văleni, din 300 de hectare prevăzute pen­tru însăminţare, a rea­lizat pînă în prezent 124 de hectare, iar 138 sunt arate. 7 tractoare lucrea­ză, în aceste zile, pe tarlalele cooperativei. I. ARADEANU (Continuare in pag. a 3-a) * Cum vă pregătiţi pentru ultimul an al cincinalului? Ultimul pătrar al aces­tui an marchează o in­tensă activitate în uni­tăţile economice din ju­deţul nostru în vederea îndeplinirii integrale a sarcinilor de plan, la toţi indicatorii, în fiecare în­treprindere, şi pregăti­rii condiţiilor pentru rea­lizarea planului pe 1970, în dorinţa de a ilus­tra preocuparea manifes­tată în acest sens la întreprinderea forestie­ră din Miercurea-Ciuc, am adresat tovarăşului inginer Alexandru Mun­tean, directorul întreprin­derii, cîteva întrebări, pe care, împreună cu răspunsurile primite, le facem cunoscute citito­rilor noştri. R. — Anul 1070, ulti­mul din actualul cinci­nal, pune în faţa între­prinderii dv. sarcini sporite in comparaţie cu acest an. La ce indicatori se înregistrează cele mai însemnate sporuri şi ce probleme ridică ele co­lectivului de muncă al întreprinderii ? A.M. — în lumina Di­rectivelor Congres­lui al X-lea al partidului, care prevăd intensificarea pre­ocupării pentru valorifi­carea superioară a re­surselor de material lemnos, sporurile plani­ficate pentru anul viitor în cadrul întreprinderii noastre nu sunt de natu­ră cantitativă, ci calita­tivă. Ele se reflectă, în primul rînd, în consu­muri specifice reduse la toate sortimentele, în planificarea unei creş­teri cu 5,52 la sută a productivităţii valorice a muncii, sporirea volu­mului produselor care se încadrează în clase de calitate superioară şi al celor destinate exportu­lui. E evident că realiza­rea acestor sarcini, ridi­că probleme de mare însemnătate în faţa co­mitetului de direcţie al întreprinderii, în faţa în­tregului colectiv de mun­că. Sîn­tem datori să fa­cem mai mult pe linia organizării superioare a producţiei şi a muncii, asigurării stabilităţii şi creşterii calificării per­sonalului, folosirii tot mai depline­ a timpului de lucru şi a maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor din dotare, creşterii gra­dului de industrializare a masei lemnoase ex­ploatate, îmbunătăţirii teh­nologiilor de fabrica­ţie. R. — Punctul de ple­care al planului pe anul viitor îl constituie reali­zările din anul în curs. Ce măsură aţi luat pen­tru asigurarea îndeplini­rii integrale a tuturor indicatorilor de plan pe anul 1969 ?­ A.M. — Colectivul de muncă al întreprinderii noastre Şi-a făcut o a­­d­evărată tradiţie din în­deplinirea integrală a sarcinilor de plan, la toţi indicatorii, în fie­care an, în fiecare lună, din onorarea la timp şi în bune condiţiuni a obligaţiilor contractuale. Nu uitaţi că întreprinde­rea noastră a fost distin­să de patru ori consecu­tiv cu titlul de între­prindere evidenţiată pe ramura exploatării şi prelucrării lemnului. Re­zultatele obţinute în cele trei trimestre înche­iate — cînd am realizat planul producţiei globale în proporţie de 106,6 la sută, depăşirea fiind e­­gală cu peste şapte mi­lioane lei, cel al produc­ţiei marfă vîndută şi în­casată în proporţie de 103 la sută, iar planul de export în proporţie de 121,9 la sută —■ sînt cea mai bună garanţie că la sfîrşitul acestui an nu­ vom înregistra nici o rămînere în urmă. Pornind de la aceste fapte, măsurile luate de noi vizează obţinerea u­­nor rezultate superioare, care să ne permită să încheiem acest an cu însemnate succese. In principal, măsurile sunt cele stabilite cu ocazia adunării reprezentanţilor salariaţilor şi­ a dezbate­rii sarcinilor de plan pe 1970, cu personalul sec­toarelor de exploatare şi de industrializare şi ca­re au constituit preţioa­se completări la planul măsurilor tehnico-organi­­zatorice pe acest an. Printre acestea se numă­ră reorganizarea depo­zitelor de la U.I.L. Sîn­­dominic, modernizarea drumurilor interioare de transport de la U.I.L. Sîn­­crăieni, introducerea u­­nei instalaţii de degroşat buşteni la Fabrica ,de cherestea din Sîndomi­­nic (o valoroasă inovaţie a unui colectiv de muncitori, condus de Bara Barna), o mai bu­nă organizare a muncii de întreţinere şi repara­ţie a maşinilor, instala­ţiilor şi utilajelor din dotare şi altele. B. — In industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, mai mult, pagrte, decit în orice ra­mură industrială, reali­zarea planului intr-un an depinde de condiţiile create în anul precedent. Interviu consemnat de C. STEFAN (Continuare în pag. a 3-a) -­ ­S Si HR IS II HUB Si Ili * 6 PIRIM Conform graficelor sta­bilite, în concordanţă cu condiţiile climaterice ale judeţului şi posibilităţile unităţilor agricole, pina la 10 octombrie campa­nia de însămînţări tre­buie terminată. în acest sens, toate cooperative­le agricole sunt datoare să-şi înzecească efortu­rile pentru buna desfă­şurare a tuturor lucră­rilor. Forţele existente la fiecare cooperativă să fii folosite la maxi­ma capacitate, deoarece numai aşa putem culege roadele bogate ale toam­nei. într-un raid, între­prins zilele acestea, ne-am oprit la Coopera­tiva agricolă din Porum­­benii Mari, unde munca era în toi. La sediul co­operativei nu se găsea nimeni; peste drum se lucra de zor. Aici i-am întîlnit pe toţi funcţionarii de la co­operativa agricolă în haine de lutru. Ce bine au înţeles tovarăşii de la Porumbenii Mari că suc­cesele campaniei depind şi de ei! Au înţeles că lo­cul lor, în aceste zile importante pentru soar­ta recoltei, nu e să răs­foiască nişte hîrtii, ci să pună umărul la treabă, alături de cooperatori. Din cele 480 hectare ce trebuie însămînţate, pî­nă acum s-au terminat peste 260 de hectare. Am stat cîteva clipe în com­pania tovarășului Simon Sigismund, tehnicianul GH. CHIPER (Continuare în pag. a 3-a) Timpul probabil Staţia meteorologică Miercurea-Ciuc ne infor­mează că în următoarele 24 de ore vremea va fi frumoasă, cu cer varia­bil. Temperatura în creş­tere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între mi­nus 2 grade şi plus 2 grade, iar maximele în­­tre 14—19 grade. Vînt slab pînă la potrivit din direcția sud. Dimineața ceaţă locală în depresiuni și brumă. Proletari din toate tarile, uniti-vă! ANUL II, nr. 507 JOI 9 octombrie 1960 4 pag. 30 baniHARGHI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURA JUDEŢULUI! înzeciţi-vă eforturile pentru terminarea lucrărilor agricole în timpul optim! C.A.P. Mărtiniş Zilele însorite ale lui octombrie favorizează desfășurarea lucrărilor agricole de toamnă. Re­coltatul, eliberarea tere­nurilor, pregătirea patu­lui germinativ se cer urgentate, acordînd prio­ritate însămînțărilor, prin­cipalul factor, privind soarta recoltei viitoare. Cooperativa agricolă de producţie din Mărti­­niş, care la începutul campaniei agricole de toamnă deţinea un foc de frunte, privind însă­­mînţările, se mulţumeşte în prezent cu suprafeţele însămînţate, concentrînd majoritatea forţelor la celelalte munci agricole. Inginerul agronom Sza­bó Eugen s-a arătat mi­rat cînd i-am spus că în­­sămînţărîle de toamnă au ajuns să fie lăsate pe plan secundar, şi din 510 hectare s-au însămînţat doar 228 de hectare. — Stăm mai bine cu însămînţările decit ve­cinii noştri — se conso­lează inginerul. Chiar dacă lucrurile stau aşa, ele nu pot fi raportate la vecini, ci la necesităţi. Or, rezultate­le arată că există o gra­vă rămînere în urmă. Vechii lauri, cuceriţi la începutul campaniei de toamnă, ruginesc, da­că nu-i reînnoieşti, dacă te opreşti pe loc. Şi n-avem dreptul să ne o­­prim, mai ales că pe zi ce trece se apropie ter­menul prevăzut pentru terminarea însămînţări­­ior. — Vom face tot ce ne stă în putinţă — făgădu­ieşte inginerul —, oco­lind să răspundă exact la întrebarea noastră, re­feritoare la încadrarea însămînţărilor şi terme­nul prevăzut, arătîndu-ne că pînă în prezent s-a eliberat o suprafaţă de 331 hectare, s-au arat 227 de hectare etc. Constatăm însă că în­­sămînţările se efectuea­ză într-un ritm necores­punzător. într-adevăr, în ziua vizitei noastre, doua maşini însămînţau; reali­zările lor, însă, abia se pot compara cu ale unei singure maşini. Inginerul ne-a explicat stadiul nesatisfăcător al însămînțărilor, prin de­fectări de mașini și trac­toare, prin urgentarea ce­­lorlalte munci agricole, a­­sigurîndu-ne însă că vor lua măsuri energice pen- tru terminarea grabnica a insämioiä£ilßr. _ ( Cooperativa agricolă din Mărtiniş dispune de 17 tractoare. Tractoriştii se achită cu­ cinste de sarcinile lor, lucrînd zi şi noapte, aproape fără întrerupere. Cantităţile de cereale sunt pregătite pentru însăminţare. Nici braţele de muncă nu lipsesc. Există, deci, che­zăşia terminării însămîn­­ţărilor la termenul pre­văzut. Realizarea lor la timp şi în condiţii optime, va fi dovada cea mai con­vingătoare că... rugina, ca­re s-a depus pe „laurii" Cooperativei agricole de producţie Mărtiniş, a fost ştearsă. I. KISS VECHII LAURI AU RUGINIT Hotărîri ale Consiliului de Miniştri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniştri a emis recent două hotă­­rîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiem­brie a.c. generalizarea­­ experimentării­ noului sis­tem de salarizare şi ma­jorarea salariilor lucrăto­rilor din întreprinderile agricole de stat, de me­canizare a agriculturii şi din alte unităţi agri­cole de stat, precum şi a specialiştilor din coo­perativele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucră­torilor din unităţile a­­­gricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sutu­r împreună­­­cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe an­samblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în cooperativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a sala­riilor de 20,6 la sută, ca­re asigură o­­ corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lu­crează ,în­ întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425 de mii de salariaţi din agricultură ale căror ve­nituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salari­zare ţine seama de spe­cificul condiţiilor de lu­cru din agricultură, pre­­văzînd forme elastice de salarizare care să coin­tereseze mai puternic lu­crătorii din acest impor­tant sector al economiei naţionale în obţinerea u­­nor producţii sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă şi alte produse, atît (Continuare in pag a 3-a) é Înflorirea naţiunii socialiste, dezvoltarea forţei şi coeziunii ei Generaţia de azi, are privilegiul să participe prin creaţia minţii şi a mîinilor sale, la cea mai vastă operă înnoitoare şi transformatoare din istoria poporului român. In această operă, se re­unesc într-o vastă sinte­ză, împlinirea pînă la ca­păt a năzuinţelor de li­bertate şi progres social care au însufleţit mereu poporul nostru de-a lun­gul veacurilor, cu înfăp­tuirea noilor idealuri ce s-au născut în lumea ac­tuală, lume în plină miş­care spre o orînduire clădită pe principiile dreptăţii şi echităţii în raporturile din societa­te, între indivizi, între state şi naţiuni, pe prin­cipiile umanismului so­cialist. • Congresul al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân a prilejuit o amplă evocare a semnificaţii­lor pe care construcţia societăţii socialiste le reprezintă pentru întrea­ga viaţă a ţării, pentru prezentul şi viitorul na­ţiunii române. Socialis­mul confirmă de un sfert de veac în istoria Româ­niei, la fel ca a celor­lalte ţări care au păşit pe această cale a isto­riei contemporane, u­­riaşa lui forţă de anga­jare în sensul progresu- Lector universitar MARIA POP lui social, a tuturor re­surselor morale şi ma­teriale ale naţiunii, şi în acelaşi timp, de finaliza­re a tuturor eforturilor într-un progres real şi multilateral. Noile reali­tăţi cărora orînduirea socialistă le-a dat drept­ate existenţă, superiori­tatea lor faţă de trecut, demonstrează că socialis­mul este factorul hotă­­rîtor pentru redeştepta­rea vitalităţii şi energii­lor creatoare ale naţiu­nii, deschizîndu-i posibi­lităţile cele mai largi să asimileze valorile civili­zaţiei contemporane, şi să participe la opera prestigioasă de elabora­re a lor. Socialismul este într-o solidară unitate cu tre­cutul progresist al naţiu­nii, cu întreaga crea­ţie materială şi spiritu­ală a generaţiilor de înaintaşi, in­ care au fost investite munca şi ta­lentul poporului, necesa­re vieţii sale şi satisfa­cerii imperativelor dez­voltării sociale. Este şi firesc să fie aşa. Nici un popor nu poate să privească viitorul igno­­rînd propria sa istorie. Dar noua afirmare isto­rică a naţiunii este tot­odată rezultatul schim­bării cadrului existenţei şi evoluţiei sale, vizînd sistemul politic şi social, structurile economice şi suprastructurile ideolo­­gice. Ca orice mare impuls al progresului istoric, so­cialismul întreprinde si­multan o operă teoreti­că şi practică, atît de demistificare cit şi de promovare a unor noi certitudini. Aşa cum o dovedeşte din plin con­struirea socialismului în ţara noastră. În cursul acestui proces au fost denunţate în modul cel mai categoric, ficţiunile acreditate de către fos­tele clase dominante, re­feritor la naţiune şi in­teresele naţionale. Socia­lismul a creat în mod real unitatea naţiunii noastre. Este o ficţiune unitatea naţiunii atîta timp cit proprietatea a­­supra principalelor mij­loace de producţie are un caracter privat, cită vreme, din această cau­ză, există pe toate pla­nurile, ,o prăpastie de ne- trecut între interesele în­guste ale unei minori­tăţi constituită din­­■la­şele exploatatoare şi in­teresele marii majorităţi a poporului. Condiţia fundamentală a unităţii naţiunii este, logic şi (Continuare in pag a 3-a) Spitalul de copii din Oradea dat in folosință anul acesta.­ [ La Mereşti: Descoperiri arheologice de excepţională valoare­ ­ Deosebit de preţioase , mărturii arheologice au­­ ieşit la iveală cu ocazia­­ săpăturilor de la peşte­­­­ra din Mereşti, pe valea­­ Vîrghişului. La săpături , au luat parte muzeografi­i din Odorheiu Secuiesc­­ (directorul muzeului din­­ municipiu, Székely Géza) ) şi Tîrgu-Mureş (Zrínyi ^ Andrei şi Konya Ştefan),­­ sub conducerea şi coor­­­­donarea ştiinţifică a lui * Liviu Roşu, redactorul - şef al Revistei muzeelor.­­ Săpăturile au scos la * suprafaţă un excelent­­ material arheologic din­­ epoca paleolitică. Tre­­­­buie să menţionăm că î urme ale paleoliticului­­ sunt foarte rare în cer­­­­cetarea arheologică , de aceea interesul acestor descoperiri este cu atît mai mare. Relicvele sînt din epoca superioară a paleoliticului — aurigmi­­asianul (circa 10.000 de ani î.e.n.). Cercetătorii au recoltat 26 de obiecte cioplite în diferite mate­riale (opal, bazalt etc) La fel de preţioasă este şi vatra de foc, împrej­muită de un zid bine conservat. Pe jăratecul stins al acestei sobe, s-au găsit cîteva oase de ani­male, păstrînd urme vi­zibile, atestînd faptul că au fost dezghiocate de­­ carne de către oamenii­ peşterii.­­ Curînd va începe pre-' lucrarea ştiinţifică a ma-­ terialului de o inestima- i bilă valoare documenta-J ră. Cu prilejul aceloraşi­­ lucrări, s-au descoperit­­ şi materiale mai noi, din­­ neolitic (epoca bronzu- ? lui şi halstatian — laten­t şi dacic), ca şi din epoca­­ migraţiilor, monezi din­­ veacurile de mijloc etc.­ Se anticipează că vreme­­ de 15 ani, săpăturile ar­­­­heologice nu vor înceta­­ să reveleze noi surprize. I V. EMIL­­ ştiinţifică ­ De pe cuprinsul patriei # Un nou produs, util­izat cu mare eficienţă la vopsitul şi tencuitul produselor din lemn şi al plăcilor fibrolemnoa­­se a fost creat dintr-un amestec de vinar om, ni­­sip şi alte chimicale de către specialiştii Combi­natului de industrializare a lemnului din Bacău. A­­cesta are o adeziune și o persistentă mult mai mare decit vopselele pe bază de ulei și răşini.

Next