Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-10-09 / nr. 507
C.A.P. Lelîceni Simbăta vom termina însămînţatul! Pe zi ce trece, campania de însămînţări intră în etapa finală. Peste tot se lucrează cu maximum de efort, mai ales că timpul permite acest lucru. Cheia succeselor constă într-o organizare judicioasa a tuturor lucrărilor agricole de toamnă. Respectarea întocmai a măsurilor stabilite de conducerea fiecărei cooperative agricole va duce la obţinerea de rezultate bune şi foarte bune. La Cooperativa agricola din beliceni, preocuparea de bază, la ora actuală este accelerarea ritmului însămînţărilor, ce se apropie de sfîrșit. Pe colinele din preajma satului, cooperatorii muncesc de zor pentru eliberarea terenului ce urmează să fie însămîn-GH. CIPRIAN (Continuare în pag. a 3-a) La C.A.P. VăleniAm rămas în încurcătură în curtea sediului Cooperativei agricole de producţie din Văleni ne-a reţinut atenţia un fapt interesant: cooperatorii, într-un număr considerabil, se îndeletniceau cu selectatul cerealelor pentru însămînţare. S-a selectat în ziua de 8 octombrie cantitatea de 2 vagoane. Faptul e îmbucurător, deşi această lucrare trebuia făcută cu mult mai înainte şi nu în această zi atît de prielnică pentru însămînţări. Pe inginerul agronom Mester Ioan, nu l-am găsit la sediul cooperativei. Cum era şi firesc, a plecat să supravegheze recoltatul cartofilor, iar preşedintele Gergely Ioan, dirija din magazia cooperativei transportul cerealelor pentru selectare, în lipsa lor ne-a informat contabilul-şef Jozsa Ludovic. Cooperativa agricolă Văleni, din 300 de hectare prevăzute pentru însăminţare, a realizat pînă în prezent 124 de hectare, iar 138 sunt arate. 7 tractoare lucrează, în aceste zile, pe tarlalele cooperativei. I. ARADEANU (Continuare in pag. a 3-a) * Cum vă pregătiţi pentru ultimul an al cincinalului? Ultimul pătrar al acestui an marchează o intensă activitate în unităţile economice din judeţul nostru în vederea îndeplinirii integrale a sarcinilor de plan, la toţi indicatorii, în fiecare întreprindere, şi pregătirii condiţiilor pentru realizarea planului pe 1970, în dorinţa de a ilustra preocuparea manifestată în acest sens la întreprinderea forestieră din Miercurea-Ciuc, am adresat tovarăşului inginer Alexandru Muntean, directorul întreprinderii, cîteva întrebări, pe care, împreună cu răspunsurile primite, le facem cunoscute cititorilor noştri. R. — Anul 1070, ultimul din actualul cincinal, pune în faţa întreprinderii dv. sarcini sporite in comparaţie cu acest an. La ce indicatori se înregistrează cele mai însemnate sporuri şi ce probleme ridică ele colectivului de muncă al întreprinderii ? A.M. — în lumina Directivelor Congreslui al X-lea al partidului, care prevăd intensificarea preocupării pentru valorificarea superioară a resurselor de material lemnos, sporurile planificate pentru anul viitor în cadrul întreprinderii noastre nu sunt de natură cantitativă, ci calitativă. Ele se reflectă, în primul rînd, în consumuri specifice reduse la toate sortimentele, în planificarea unei creşteri cu 5,52 la sută a productivităţii valorice a muncii, sporirea volumului produselor care se încadrează în clase de calitate superioară şi al celor destinate exportului. E evident că realizarea acestor sarcini, ridică probleme de mare însemnătate în faţa comitetului de direcţie al întreprinderii, în faţa întregului colectiv de muncă. Sîntem datori să facem mai mult pe linia organizării superioare a producţiei şi a muncii, asigurării stabilităţii şi creşterii calificării personalului, folosirii tot mai depline a timpului de lucru şi a maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor din dotare, creşterii gradului de industrializare a masei lemnoase exploatate, îmbunătăţirii tehnologiilor de fabricaţie. R. — Punctul de plecare al planului pe anul viitor îl constituie realizările din anul în curs. Ce măsură aţi luat pentru asigurarea îndeplinirii integrale a tuturor indicatorilor de plan pe anul 1969 ? A.M. — Colectivul de muncă al întreprinderii noastre Şi-a făcut o adevărată tradiţie din îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan, la toţi indicatorii, în fiecare an, în fiecare lună, din onorarea la timp şi în bune condiţiuni a obligaţiilor contractuale. Nu uitaţi că întreprinderea noastră a fost distinsă de patru ori consecutiv cu titlul de întreprindere evidenţiată pe ramura exploatării şi prelucrării lemnului. Rezultatele obţinute în cele trei trimestre încheiate — cînd am realizat planul producţiei globale în proporţie de 106,6 la sută, depăşirea fiind egală cu peste şapte milioane lei, cel al producţiei marfă vîndută şi încasată în proporţie de 103 la sută, iar planul de export în proporţie de 121,9 la sută —■ sînt cea mai bună garanţie că la sfîrşitul acestui an nu vom înregistra nici o rămînere în urmă. Pornind de la aceste fapte, măsurile luate de noi vizează obţinerea unor rezultate superioare, care să ne permită să încheiem acest an cu însemnate succese. In principal, măsurile sunt cele stabilite cu ocazia adunării reprezentanţilor salariaţilor şi a dezbaterii sarcinilor de plan pe 1970, cu personalul sectoarelor de exploatare şi de industrializare şi care au constituit preţioase completări la planul măsurilor tehnico-organizatorice pe acest an. Printre acestea se numără reorganizarea depozitelor de la U.I.L. Sîndominic, modernizarea drumurilor interioare de transport de la U.I.L. Sîncrăieni, introducerea unei instalaţii de degroşat buşteni la Fabrica ,de cherestea din Sîndominic (o valoroasă inovaţie a unui colectiv de muncitori, condus de Bara Barna), o mai bună organizare a muncii de întreţinere şi reparaţie a maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor din dotare şi altele. B. — In industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, mai mult, pagrte, decit în orice ramură industrială, realizarea planului intr-un an depinde de condiţiile create în anul precedent. Interviu consemnat de C. STEFAN (Continuare în pag. a 3-a) - S Si HR IS II HUB Si Ili * 6 PIRIM Conform graficelor stabilite, în concordanţă cu condiţiile climaterice ale judeţului şi posibilităţile unităţilor agricole, pina la 10 octombrie campania de însămînţări trebuie terminată. în acest sens, toate cooperativele agricole sunt datoare să-şi înzecească eforturile pentru buna desfăşurare a tuturor lucrărilor. Forţele existente la fiecare cooperativă să fii folosite la maxima capacitate, deoarece numai aşa putem culege roadele bogate ale toamnei. într-un raid, întreprins zilele acestea, ne-am oprit la Cooperativa agricolă din Porumbenii Mari, unde munca era în toi. La sediul cooperativei nu se găsea nimeni; peste drum se lucra de zor. Aici i-am întîlnit pe toţi funcţionarii de la cooperativa agricolă în haine de lutru. Ce bine au înţeles tovarăşii de la Porumbenii Mari că succesele campaniei depind şi de ei! Au înţeles că locul lor, în aceste zile importante pentru soarta recoltei, nu e să răsfoiască nişte hîrtii, ci să pună umărul la treabă, alături de cooperatori. Din cele 480 hectare ce trebuie însămînţate, pînă acum s-au terminat peste 260 de hectare. Am stat cîteva clipe în compania tovarășului Simon Sigismund, tehnicianul GH. CHIPER (Continuare în pag. a 3-a) Timpul probabil Staţia meteorologică Miercurea-Ciuc ne informează că în următoarele 24 de ore vremea va fi frumoasă, cu cer variabil. Temperatura în creştere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între minus 2 grade şi plus 2 grade, iar maximele între 14—19 grade. Vînt slab pînă la potrivit din direcția sud. Dimineața ceaţă locală în depresiuni și brumă. Proletari din toate tarile, uniti-vă! ANUL II, nr. 507 JOI 9 octombrie 1960 4 pag. 30 baniHARGHI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURA JUDEŢULUI! înzeciţi-vă eforturile pentru terminarea lucrărilor agricole în timpul optim! C.A.P. Mărtiniş Zilele însorite ale lui octombrie favorizează desfășurarea lucrărilor agricole de toamnă. Recoltatul, eliberarea terenurilor, pregătirea patului germinativ se cer urgentate, acordînd prioritate însămînțărilor, principalul factor, privind soarta recoltei viitoare. Cooperativa agricolă de producţie din Mărtiniş, care la începutul campaniei agricole de toamnă deţinea un foc de frunte, privind însămînţările, se mulţumeşte în prezent cu suprafeţele însămînţate, concentrînd majoritatea forţelor la celelalte munci agricole. Inginerul agronom Szabó Eugen s-a arătat mirat cînd i-am spus că însămînţărîle de toamnă au ajuns să fie lăsate pe plan secundar, şi din 510 hectare s-au însămînţat doar 228 de hectare. — Stăm mai bine cu însămînţările decit vecinii noştri — se consolează inginerul. Chiar dacă lucrurile stau aşa, ele nu pot fi raportate la vecini, ci la necesităţi. Or, rezultatele arată că există o gravă rămînere în urmă. Vechii lauri, cuceriţi la începutul campaniei de toamnă, ruginesc, dacă nu-i reînnoieşti, dacă te opreşti pe loc. Şi n-avem dreptul să ne oprim, mai ales că pe zi ce trece se apropie termenul prevăzut pentru terminarea însămînţăriior. — Vom face tot ce ne stă în putinţă — făgăduieşte inginerul —, ocolind să răspundă exact la întrebarea noastră, referitoare la încadrarea însămînţărilor şi termenul prevăzut, arătîndu-ne că pînă în prezent s-a eliberat o suprafaţă de 331 hectare, s-au arat 227 de hectare etc. Constatăm însă că însămînţările se efectuează într-un ritm necorespunzător. într-adevăr, în ziua vizitei noastre, doua maşini însămînţau; realizările lor, însă, abia se pot compara cu ale unei singure maşini. Inginerul ne-a explicat stadiul nesatisfăcător al însămînțărilor, prin defectări de mașini și tractoare, prin urgentarea celorlalte munci agricole, asigurîndu-ne însă că vor lua măsuri energice pen- tru terminarea grabnica a insämioiä£ilßr. _ ( Cooperativa agricolă din Mărtiniş dispune de 17 tractoare. Tractoriştii se achită cu cinste de sarcinile lor, lucrînd zi şi noapte, aproape fără întrerupere. Cantităţile de cereale sunt pregătite pentru însăminţare. Nici braţele de muncă nu lipsesc. Există, deci, chezăşia terminării însămînţărilor la termenul prevăzut. Realizarea lor la timp şi în condiţii optime, va fi dovada cea mai convingătoare că... rugina, care s-a depus pe „laurii" Cooperativei agricole de producţie Mărtiniş, a fost ştearsă. I. KISS VECHII LAURI AU RUGINIT Hotărîri ale Consiliului de Miniştri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniştri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii şi din alte unităţi agricole de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unităţile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sutur împreunăcu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în cooperativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează ,în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425 de mii de salariaţi din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naţionale în obţinerea unor producţii sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă şi alte produse, atît (Continuare in pag a 3-a) é Înflorirea naţiunii socialiste, dezvoltarea forţei şi coeziunii ei Generaţia de azi, are privilegiul să participe prin creaţia minţii şi a mîinilor sale, la cea mai vastă operă înnoitoare şi transformatoare din istoria poporului român. In această operă, se reunesc într-o vastă sinteză, împlinirea pînă la capăt a năzuinţelor de libertate şi progres social care au însufleţit mereu poporul nostru de-a lungul veacurilor, cu înfăptuirea noilor idealuri ce s-au născut în lumea actuală, lume în plină mişcare spre o orînduire clădită pe principiile dreptăţii şi echităţii în raporturile din societate, între indivizi, între state şi naţiuni, pe principiile umanismului socialist. • Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român a prilejuit o amplă evocare a semnificaţiilor pe care construcţia societăţii socialiste le reprezintă pentru întreaga viaţă a ţării, pentru prezentul şi viitorul naţiunii române. Socialismul confirmă de un sfert de veac în istoria României, la fel ca a celorlalte ţări care au păşit pe această cale a istoriei contemporane, uriaşa lui forţă de angajare în sensul progresu- Lector universitar MARIA POP lui social, a tuturor resurselor morale şi materiale ale naţiunii, şi în acelaşi timp, de finalizare a tuturor eforturilor într-un progres real şi multilateral. Noile realităţi cărora orînduirea socialistă le-a dat dreptate existenţă, superioritatea lor faţă de trecut, demonstrează că socialismul este factorul hotărîtor pentru redeşteptarea vitalităţii şi energiilor creatoare ale naţiunii, deschizîndu-i posibilităţile cele mai largi să asimileze valorile civilizaţiei contemporane, şi să participe la opera prestigioasă de elaborare a lor. Socialismul este într-o solidară unitate cu trecutul progresist al naţiunii, cu întreaga creaţie materială şi spirituală a generaţiilor de înaintaşi, in care au fost investite munca şi talentul poporului, necesare vieţii sale şi satisfacerii imperativelor dezvoltării sociale. Este şi firesc să fie aşa. Nici un popor nu poate să privească viitorul ignorînd propria sa istorie. Dar noua afirmare istorică a naţiunii este totodată rezultatul schimbării cadrului existenţei şi evoluţiei sale, vizînd sistemul politic şi social, structurile economice şi suprastructurile ideologice. Ca orice mare impuls al progresului istoric, socialismul întreprinde simultan o operă teoretică şi practică, atît de demistificare cit şi de promovare a unor noi certitudini. Aşa cum o dovedeşte din plin construirea socialismului în ţara noastră. În cursul acestui proces au fost denunţate în modul cel mai categoric, ficţiunile acreditate de către fostele clase dominante, referitor la naţiune şi interesele naţionale. Socialismul a creat în mod real unitatea naţiunii noastre. Este o ficţiune unitatea naţiunii atîta timp cit proprietatea asupra principalelor mijloace de producţie are un caracter privat, cită vreme, din această cauză, există pe toate planurile, ,o prăpastie de ne- trecut între interesele înguste ale unei minorităţi constituită din■laşele exploatatoare şi interesele marii majorităţi a poporului. Condiţia fundamentală a unităţii naţiunii este, logic şi (Continuare in pag a 3-a) Spitalul de copii din Oradea dat in folosință anul acesta. [ La Mereşti: Descoperiri arheologice de excepţională valoare Deosebit de preţioase , mărturii arheologice au ieşit la iveală cu ocazia săpăturilor de la peştera din Mereşti, pe valea Vîrghişului. La săpături , au luat parte muzeografii din Odorheiu Secuiesc (directorul muzeului din municipiu, Székely Géza) ) şi Tîrgu-Mureş (Zrínyi ^ Andrei şi Konya Ştefan), sub conducerea şi coordonarea ştiinţifică a lui * Liviu Roşu, redactorul - şef al Revistei muzeelor. Săpăturile au scos la * suprafaţă un excelent material arheologic din epoca paleolitică. Trebuie să menţionăm că î urme ale paleoliticului sunt foarte rare în cercetarea arheologică , de aceea interesul acestor descoperiri este cu atît mai mare. Relicvele sînt din epoca superioară a paleoliticului — aurigmiasianul (circa 10.000 de ani î.e.n.). Cercetătorii au recoltat 26 de obiecte cioplite în diferite materiale (opal, bazalt etc) La fel de preţioasă este şi vatra de foc, împrejmuită de un zid bine conservat. Pe jăratecul stins al acestei sobe, s-au găsit cîteva oase de animale, păstrînd urme vizibile, atestînd faptul că au fost dezghiocate de carne de către oamenii peşterii. Curînd va începe pre-' lucrarea ştiinţifică a ma- terialului de o inestima- i bilă valoare documenta-J ră. Cu prilejul aceloraşi lucrări, s-au descoperit şi materiale mai noi, din neolitic (epoca bronzu- ? lui şi halstatian — latent şi dacic), ca şi din epoca migraţiilor, monezi din veacurile de mijloc etc. Se anticipează că vreme de 15 ani, săpăturile arheologice nu vor înceta să reveleze noi surprize. I V. EMIL ştiinţifică De pe cuprinsul patriei # Un nou produs, utilizat cu mare eficienţă la vopsitul şi tencuitul produselor din lemn şi al plăcilor fibrolemnoase a fost creat dintr-un amestec de vinar om, nisip şi alte chimicale de către specialiştii Combinatului de industrializare a lemnului din Bacău. Acesta are o adeziune și o persistentă mult mai mare decit vopselele pe bază de ulei și răşini.