Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-11-08 / nr. 533

CUM VĂ PREGĂTIŢ! pentru ultimul an al CINCINALULUI ! De astă dată, interlocutorul nostru este inginerul ATZBERGER EUGEN, directo­rul întreprinderii miniere Harghita. R. — Ce noutăţi pre­zintă planul pe 1970 al întreprinderii dv., în comparaţie cu planul pe acest an ? A.E. — La secţia minie­ră Harghita se prevede o sporire a producţiei de caolin spălat cu 8,33 La sută şi de caolin co­­loidal, care e mult so­licitat în industria cau­ciucului, CU peste 57 la sută. Paralel cu îndepli­nirea acestor sarcini sporite de producţie, a­­vem de realizat un vo­lum însemnat de inves­tiţii în vederea dezvol­tării capacităţii actualelor instalaţii: sporirea capa­cităţii de denisipare, mo­dernizarea fluxurilor de filtrare şi uscare, prin unităţi mari de producţie şi prin introducerea u­­nor utilaje perfecţionate. La secţia minieră Lueta nu se prevede o creştere a planului de metal, în schimb, trebuie sa creăm am­ul viitor condiţiile pen­tru o însemnată creştere a producţiei în 1971, ceea ce pune în faţa noastră sarcina realizării unui mare volum de in­vestiţii. Aş mai putea adăuga, lucru valabil pentru ambele secţii, ne­cesitatea de a depune în continuare eforturi considerabile pentru re­ducerea preţului de cost al produselor noastre, pentru sporirea rentabi­lităţii caolinului şi ren­tabilizarea sideritei. R. — Ce măsuri aţi luat pentru a asigura toate condiţiile ca aces­te sarcini sporite să fie realizate ? A. E. — In vederea pregătirii tuturor acestor condiţii, comitetul de di­recţie al întreprinderii noastre a stabilit un an­samblu de măsuri, su­pus de altfel, dezbaterii şi­­aprobării adunării re­prezentanţilor salariaţilor, măsuri ce au fost, în mare măsură, realizate. Dintre acestea, amintesc: efectuarea unor amena­jări la instalaţia de mă­cinare de la secţia mi­nieră Harghita,­­unde a şi fost montată o nouă moară cu bile, care, îm­preună cu cea existentă dinainte, asigură măci­narea întregului, volum de minereu caolinos, nu numai la nivelul produc­ţiei acestui an, ci şi la cel, din anul viitor ; mă­rirea capacităţii de mă­cinare şi uscare a insta­laţiei de producere a caolinului coloidal, pre­cum şi îmbunătăţirea flu­xului tehnologic la a­­cest produs; amenajări la iazurile de captare, la instalaţiile de alimen­tare cu apă industrială şi potabilă, ceea ce va e­­limina influenţa nefavo­rabilă a timpului rece asupra volumului şi ca­lităţii producţiei; revi­zia tehnică şi punerea în stare de perfectă func­ţionare a tuturor mijloa­celor de deszăpezire. La secţia minieră Lue­ta, măsurile ce s-au im­pus sunt de altă natură. Pe prim plan se pune sarcina lichidării rămî­­nerilor în urmă în rea­lizarea planului de in­vestiţii. în acest sens, am solicitat constructorilor —­ T.OM.M. Bucureşti şi întreprinderea de ex­plorări miniere Cluj — elaborarea unui grafic de recuperare a­ restan­ţelor şi s-a programat o şedinţă de lucru la ca­re vor participa to­ţi fac­torii răspunzători — constructorii, proiectanţii şi, bineînţeles, noi, be­neficiarii — în cadrul căreia se vor stabili noi măsuri, în vederea asi­gurării unui ritm mai rapid lucrărilor de in­vestiţii. Tot la această secţie, se desfăşoară în­cercări pe scară indus­trială a unor noi meto­de de exploatare — rea­lizate în colaborare ,, cu Institutul de cercetări miniere — care vor avea ca rezultat sporirea pro­ductivităţii pe post, de la 3,7—4 tone, la 5,5—6 tone de minereu extras, precum şi reducerea consumului specific de lemn de mină. Reduce­rea acestui consum o vom realiza şi prin folo­sirea pe scară mai largă a susţinerii metalice în­­ galerii şi abataje. Îndeplinirea unora din­tre aceste măsuri, ne dă posibilitatea ca, încă în cursul lunilor noiembrie şi decembrie din acest Interviu consemnat de C. ȘTEFAN (Continuare în pag. a 3-a) I SÎHŢIUNE» BUHE­TUL»D I I I MAI DAŢI O RAITĂ ! TOVARĂŞI DIN CONDUCERE PE LA UNELE VILE! I .. .Miile de vizitatori ai sezonului cald au ple­cat de mult, ducând cu ei amintirile unui plăcut concediu petrecut în sta­ţiunea de pe malul sting al Oltului. De la 1 oc­tombrie şi-au făcut apa­riţia oaspeţii sezonului rece. — Preocupările pentru asigurarea unor condi­ţii bune de odihnă şi tratament în anotimpul friguros, — ne-a declarat. Smail Gavril, directorul comercial al staţiunii Băi­le Tuşnad — figurează pe agenda noastră de lucru, încă de prin luna au­gust. Periodic, comitetul de direcţie al Întreprin­derii balneoclimaterice, a analizat stadiul pregă­tirilor. La vilele desti­nate pentru primirea oas­peţilor din sezonul rece, s-au efectuat reparaţiile curente, lucrările de zu­grăvire şi tencuire, s-au revizuit instalaţiile de apă, canalizare. La cele trei cabane care sunt în administraţia noastră, s-au efectuat lucrările de reparaţii necesare. Per­sonalul din staţiune a fost instruit în repetate rânduri, punîndu-se un accent deosebit pe ama­bilitate, corectitudine, pe o comportare civilizată. Oaspeţii din vilele 35, 37, 40, 41 şi 42 se bucu­ră de confort şi încălzi­re centrală. In momentul de faţă se montează la centrala termică alte două cazane mari care vor deservi­­ cantina nr. 1, bucătăria, sala de mese, casa culturală, clubul. Cei 700—800 de vizitatori aflaţi în staţiu­ne, în fiecare serie, au posibilitatea să se odih­nească în condiţii bune. Valoarea mobilierului nou se ridică la 864.000 lei. Pentru sezonul rece, ne relatează în continua­re directorul comercial, .. concomitent cu des­făşurarea activităţii de aprovizionare, ne-am preocupat şi­ de amena­jările din cadrul gospo­dăriei anexe. Intenţionăm sa reamenajăm crescăto­ria de porci şi să creăm condiţii de creştere pen­tru 250 bucăţi. Avem în plan şi creairea unui mi­­cro-abator, în final va­loarea lucrărilor va atin­ge cifra de 100.000 lei. La ora actuală în sta­ţiunea Băile Tuşnad, funcţionează două can­tine, una cu regim nor­mal în care se servesc 7 meniuri, şi alta, diete­tică. Vizitatorii care vor pleca în drumeţie spre : ILEANA DAN (continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate tarile, uniti-vă! ANUL II, nr. 533 SÎMBATA 8 noiembrie 1969 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I­ I­I Una dintre cele mai harnice mun­citoare de la Fila­tura de in Gheor­­gheni este și Sara Rozalia, evidenția­tă în întrecerea so­cialistă. Un nou depozi­t de mobilă Pe linia lărgirii spaţiu­lui comercial şi pentru o corespunzătoare depo­zitare a produselor ce ur­mează a fi livrate ma­gazinelor, la Odorheiu Secuiesc se construieşte un depozit şi o magazie pentru mobilă. Noile edi­ficii aparţinînd organiza­ţiei comerciale locale, în­sumează o valoare de 834.000 lei. in ziarul de azi : ■ Anchetă: Climatul opiniei clasei pag. a 2-a ■ Viața de partid pag. a 3-a ■ Un stil de muncă în strictă concor­danță cu sarcini­le concrete Caleidoscop pag. a 4-a PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN AL U. G. S. R. Vineri, 7 noiembrie, a avut loc plenara Consi­liului judeţean al sindi­catelor, care a analizat, pe baza indicaţiilor bi­roului Comitetului jude­ţean de partid, ac­tivita­tea desfăşurată de orga­nele şi organizaţiile sin­dicale pentru mobiliza­rea oamenilor muncii la realizarea sarcinilor eco­nomice ale unităţilor pro­ductive din judeţul nos­tru, precum şi întărirea disciplinei în muncă. La lucrări au partici­pat tovarăşii Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Uniunii Gene­rale a Sindicatelor din România, Ubornyi­ Mihai, secretar al Comitetului judeţean de partid, Ioan Vîlsan, şeful secţiei or­ganizatorice din cadrul Comitetului Executiv al U.G.S.R. Materialul pe această temă a fost pre­zentat de tovarăşul Burjan Iosif, preşedinte­le Consiliului judeţean al U.G.S.R., iar tovarăşii Artenie Pop, Szász Carol, Kovács Géza, Teodor Pop, Hegedűs Ştefan, Fü­­­löp Acaţiu, Grigore Na­­diş, Bajkó Rozalia, (continuare in pag. a 3-a) Calificativul bun şi prevăzător gospodar nu suportă „aproximaţiile” care ascund neajunsuri C.A.P. MUGENI: Culesul porumbului a fost terminat . Contractele cu statul îndeplinite şi suplimentate. C.A.P. ODORHEIU SECUIESC: In ritm de melc . Mari restante la predarea cartofilor . Vefi treiera grîul în decembrie ? Se spune adeseori — şi nu fără temei că un bun gospodar simte bucuria abia atunci cînd roadele strădaniilor sale s-au împlinit şi ele se află în siguranţă. Această afirmaţie îşi găseşte o deplină con­firmare în stadiul actual al lucrărilor agricole de la Cooperativa agricolă de producţie din Mu­geai. Inginerul agronom Santa Iosif, deşi ne in­formează cu modestie, are cu ce se mîndri. Culesul celor 150 de hectare însămînţate cu porumb s-a terminat, co­cenii au fost tăiaţi şi transportaţi de pe în­treaga suprafaţă. Pro­ducţia medie la hectar de 2.200 kig porumb, este peste prevederi­le iniţiale. Sfecla de zahăr, recoltată de pe o suprafaţă de 50 ha, a şi fost transportată la Centrul de­­ prelua­re din Odorheiu Secu­iesc. Cantităţile contrac­tuale au fost achitate în­tocmai, ba mai mult, s-au livrat însemnate canti­tăţi peste prevederi. Ba­za de furaje va putea a­­sigura în bune condiţii iernatul animalelor. Din 300 de hectare, prevăzu­te a fi arate în cadrul arăturilor de toamnă, au fost efectuate pînă în prezent 220 de hectare. Munca nu s-a oprit, mai sunt multe de făcut, vrem să asigurăm patul germinativ de acum pen­tru însămînţarea cultu­rilor de primăvară —ne spunea inginerul. Coope­ratorii noştri muncesc în aceste zile la împrăştie­­rea îngrăşămintelor na­turale şi chimice. Suc­cesele obţinute, stadiul actual al lucrărilor a­­gricole se datoreşte fe­lului cu care cooperato­rii au înţeles să mun­cească răspunzînd tot­deauna afirmativ solici­tărilor noastre. Spuselor inginerului am mai adăuga doar attt că în obţinerea acestor fru­moase rezultate şi-a spus cuvîntul şi buna organizare a procesului de muncă, de care a dat dovadă consiliul de con- I. KISS (Continuare în pag. a 3-a) Din pitorescul ju­deţului Harghita: Valea Ghimeşului Foto : 2. NAGY DE-O FI SA­U PE LA­­ „ ... Era toamnă. Cu 20 ani in urmă .­­ Auzisem de la oameni că în satul Zencani, apar- ’ , tinător Topliţei s-a deschis o şcoală nouă. intru- \ ) cit obişnuiam să mai culeg noutăţi din părţile l­e noastre, pentru ziarele de atunci, m-am îndreptat ■ i spre Zencani — sat ăi cărui citiva copii care­­ reuşeau să înveţe carte, frecventau şcoala din J j centru.­­ 1 După nu puţine căutări am aflat şcoala, pitită i 1 în casa unui ţăran care îşi strînse lucrurile intr-o / * bucătărie de vară şi-şi dăruise casa veche pentru t L copiii consătenilor săi. Vreo douăzeci şi ceva de | i copii ascultau, in bănci improvizate, cuvintele ? ’ unui tinăr învăţător, căruia nu-i dădeai mai mult I \ de 18—19 ani. Priviriie-i căutau parcă să scuze \ t faptul că nu avea o catedră, tabla era in curs de \ / confecţionare, iar drept catalog, folosea, deocam, ’ I dată, un caiet obişnuit. \ l Mi-a vorbit despre necazurile inerente oricărui i / început, dar şi de bucuria de a deschide — doar 1 ’ cu sprijinul cetăţenilor — noua şcoală ... Şi din I \ acele momente am devenit prieteni. \ 1 După sărbătorile de iarnă m-am dus din nou pe i / la şcoala din Zencani. L-am găsit pe tînărul în­ J I vățător preocupat de alcătuirea unei echipe de­­ 1 teatru, cu care urma să se prezinte la concursul L 1 pe oraş, şi dacă reuşeau, şi mai departe, l-am d­e- ? ^ rit ajutorul şi — împreună am înjghebat prima I I echipă artistică a acestui sat. îmi amintesc, cum, i / la lampa de petrol, Floarea — tata pădurarului, i j Croitor Dumitru, ori Ion al Iui Gorea Marinii şi ş­i alfi interpreţi îşi învăţau, sub conducerea învaţă- \ / torului, rolurile în piesă. 1 ) Altădată l-am Intîlnit pe învăţătorul satului ? ^ preocupat de antrenarea cetăţenilor în vederea \ 1 transportării materialelor pentru noul local de i I şcoală, existent deocamdată în visele şi proiec- i \ lele sale. I 1 După un timp tînărul învăţător a plecat în ar- \ I mată, petrecut Ia gară de feciorii şi ielele satu­­l­­­lui, de copii şi de părinţi. Ei nu s-a mai întors. ,* ț Dar nu mă îndoiesc că, pe unde o fi umblat, a I I pus la fel de mult suflet în munca sa. ^ I (Continuare în pag. a 3-a) \ Termocentrala Deva, stație electrică, 220­ Kw. CETĂŢEANUL ARE CUVÎNTUL UN NOU „MOD DE DESERVIRE“ Lucrătorii magazinu­lui nr. 81 — textile­­bumbac — din oraşul Topliţa, se străduiesc pentru a deservi cum­părătorii cit mai civi­lizat, dar cu toată strădania lor In una din zilele lui octom­brie la acest magazin s-a introdus un nou stil de deservire. Ast­fel zilele trecute, la a­­cest magazin au fost­ primite 20 bucăţi co­­verturi pluşate, (mar­fă din import). Ges­tionara magazinului şi-a făcut toate forme­le de intrare a măr­fii în mod conştiincios, dar pînă să se gîn­­dească a pune­ marfa în vînzare primeşte o dispoziţie de la direc­torul adjunct al O.C.L., Iuliu Vaideş, că aceste coverturi să nu le pună în vînzare pînă ce nu va da dumnealui dispozi­ţie. Insă cumpărătorii s-au adunat în faţa magazinului respectiv, trăgîndu-şi fiecare lo­zul­­— că doar-doar va ajunge la unul din a­­ceste covoare. Insă tocmai cînd agitaţia era mai mare, iată-l pe tovarăşul director adjunct care se apro­pia de magazin şi — în loc­­de salut — în­ Un grup de cumpără­tori din Topliţa (Continuare in pag. a .^­al DIAPE­L PATRIEI 9 La Combinatul ali­mentar din Braşov a in­trat în funcţiune, cu în­treaga capacitate, o nouă unitate în care se fa­brică produse de cioco­lată. Moderna unitate, care încă de la început lucrează la parametrii prevăzuţi în proiect, are o capacitate de 4.000 to­ne de produse, din cio­colată, realizate în 60 de noi sortimente. La Bocşa, important centru de exploatare fo­restieră al judeţului Ca­­raş-Severin, a fost dată în funcţiune, cu aproa­pe 3 luni înainte de ter­menul prevăzut, o mo­dernă fabrică de parche­te pentru duşumele.

Next