Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-02-25 / nr. 623

Pag. 2 FIERBINTELE FEBRUARIE 1945 LA TOPLIŢA, ACUM în septembrie 1944 To­­pliţa, asemenea altor multe localităţi ale ţării, prezenta priveliştea sum­bră a proaspetelor urme ale războiului. Hitleriştii, în retragere, au produs răni adînci şi în econo­mia acestor meleaguri. Şoselele şi podurile distruse, linia ferată rup­tă, prin minare, la fie­care 3—4 metri, fabrica de cherestea arsă pînă în temelii, clădirile cele mai importante incendiate, recolta distrusă sau ne­­strînsă de pe cîmp. Pro­porţiile dezastrului se citeau şi pe feţele oa­menilor. Dar dincolo de frunţile încreţite de nevoi şi du­­rere se întăreau în inimile oamenilor îndîrjirea şi dorinţa fierbinte de a în­lătura grabnic rănile războiului şi de a înălţa din ruine o lume nouă, o lume a dreptăţii, echi­tăţii sociale şi păcii. în aceste zile a răsu­nat cu şi mai multă tărie glasul partidului, al co­muniştilor care a che­mat poporul la muncă pentru reconstruirea ţă­rii, la lupta pentru cîşti­­garea de drepturi, pentru înlătutrarea exploatării, pentru instaurarea depli­nă a puterii populare. în faţa muncitorilor de la Fabrica de cherestea din Topliţa stătea sarci­na organizării procesului de producţie, pe ruinele lăsate de război. Chiar în aceste zile, muncito­rii, mobilizaţi de comu­nişti, au venit să pună în funcţiune două gatere în aer liber Începând să producă cheresteaua atît de necesară recon­strucţiei ţării. Muncitorul Stroff Mi­­hai, de la U.E.I.L. Topli­ţa îşi aminteşte că, în a­­fara greutăţilor arătate mai sus, trebuiau să lup­te şi împotriva uneltiri­lor sabotorilor şi a foşti­lor patroni. Şi ţărănimea din To­pliţa a fost părtaşă în a­­cele zile la aplicarea po­liticii partidului în agri­cultură. Astfel, la 26 fe­bruarie 1945, ţăranii din Topliţa au manifestat pentru pămînt, cerînd împărţirea moşiilor ma­rilor proprietari Ur­­manczy Eronim şi a ba­ronului Bánffy Daniel. La data de 3 martie 1945, în centrul oraşului, s-au adunat peste 2.000 de ţărani care şi-au ales o comisie de reformă agra­ră, compusă din delegaţi din fiecare cătun. La îndemnul comuniş­tilor, ţăranii din Topliţa au trecut, practic, la îm­părţirea pămîntului foş­tilor exploatatori, încă înainte de legiferarea re­formei. Această acţiune creşte în importanţă da­că se are în vedere to­tala opoziţie a pretoru­lui de plasă, exponent al vechilor autorităţi de stat în localitate. în înfăptuirea acestui act revoluţionar, ţărăni­mea a fost sprijinită e­­fectiv de muncitorii fo­restieri. în cursul lunii martie 1945 a luat fiinţă orga­nizaţia locală a Frontu­lui Plugarilor, care a continuat lupta pentru înfăptuirea reformei a­­grare. Acţiunile ţărăni­mii topliţene s-au inten­sificat în cursul anului 1945 datorită faptului că foştii proprietari se opu­neau categoric înfăptui­rii depline a reformei a­­grare. Astfel, din relată­rile lui Nicolae Sobîrcea şi Vasile Chioreanu — participanţi la acele eve­nimente, aflăm că în anul 1945 comisia de reformă a fost acţionată în jude­cată de către moşierul Urmanczy Eronim care intenţiona s-o intimideze şi s-o determine la re­nunţarea înfăptuirii re­formei agrare. Masele de ţărani, încurajate şi în­drumate de organizaţia locală a P.C.R., au orga­nizat o demonstraţie toc­mai­ în ziua în care tre­buia să aibă loc la jude­cătoria locală procesul. Demonstranţii au tăiat căile de acces spre sala de şedinţe pe unde tre­buiau să treacă moşierul Urmanczy cu cei doi a­­vocaţi. Dîndu-şi seama că nu pot lupta împotri­va poporului, indignaţi, au renunţat la această încercare de a opri în loc istoria. Acum, după 25 de ani, amintirea evenimentelor petrecute în anul 1945 pe meleagurile topliţene, confirmă cu deosebită tă­rie justeţea politicii par­tidului nostru în proble­ma ţărănească, faptul că numai prin alianţa dintre muncitori şi ţărani s-a reuşit instaurarea şi con­solidarea noii puteri de­­mocrat-revoluţionare, a cărei expresie a repre­zentat-o guvernul de lar­gă concentrare democra­tică condus de Dr. Petru Groza, în cei 25 de ani, loca­litatea Topliţa a făcut paşi însemnaţi pe calea transformării ei dintr-o comună uitată între munţi, într-un orăşel frumos cu perspective de dezvoltare în viitor. Prof. MIHAI TRUŢĂ ŞI VIRGILIU BUDAN 25 DE ANI Facsimile din numere apărute în februarie 1945 ale ziarului „Infrăţirea", organ al Frontului Plugarilor, apărut în Tg. Mureş, care aborda cu intran­sigenţă şi curaj problemele ţărăneşti, milita pentru reforma agrară, instau­rarea unui guvern democratic şi pentru frăţia dintre oamenii muncii români şi maghiari de pe meleagurile transilvănene. 87­3 HARGHITEI CALENDAR 25 FEBRUARIE 1890 A apărut, ziarul „Munca", organ politic muncito­resc (80 de ani). 1896 S-a născut acto­rul Constantin Ramadan (m. 1958). 1841 S-a născut Pierre Auguste Renoir, pictor și grafi­cian francez (m. 17 XII 1919). 1707 S-a născut scrii­torul clasic ita­lian Carlo Goldo­ni (nr. 6 II 1793). 1941 A avut loc greva generală a mun­citorilor din Am­sterdam împotri­va terorii ocu­panţilor hitlerişti. MIERCURI, 25 FEBRUARIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.22 Compozitorii cântă dra­gostea. 13.45 Muzică populară interpretată de Con­stanţa Zavaidoc şi Dumitru Pană. 14.00 Caleido­scop muzical. 14.50 Jocuri din Maramureş. 15.00 Radio-şcoală. 15.20 Din muzica popoarelor. 15.30 Compozitorul săptămânii — Maurice Ravel. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Rapsozi ai plaiurilor noastre. 16.30 Consultaţie juridică. 16.40 Pagini din ope­­rete. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară bănăţeană. 18.03 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Ga­zeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. Evoluţii. 20.25 Zece melodii prefera­te. 21.00 Istoria ideilor. Sociologia gîndirii. 21.20 Melodii interpretate la trompetă. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Florin Bogardo. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport 22.30 Pentru magneto­fonul dv. 23.00 Concert de muzică uşoară. 0.03— 5.00 Estrada nocturnă. Buletine de ştiri . Programul I : 17.00, 18.00, 20.00, 24.00, 2.00, 4.00. PROGRAMUL II 13.03 Povestea muzicală „Brăduţul singuratic" de Laurenţiu Profeta. 13.30 Unda veselă. 14.03 Ge­­neza şi evoluţia muzicii populare româneşti. 14.30 Melodii din filme. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Opera „Estrada maestrului Pedro" de Manuel de Falia. 15.30 Oaspeţi ai Festivalului internaţional al cîn­­tecului Braşov — România 1970. 16.00 Radiojur­nal. 16.20 Actualitatea muzicală. 17.00 Parada suc­ceselor de muzică uşoară. 17.35 Lecturi paralele. 18.30 Curs de lim­ba germană. 19.30 Meridiane li­rice. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Muzică vo­cală. 20.12 Teatru radiofonic. Serile de comedie ale Teatrului radiofonic. Prezintă Radu Beligan. Burghezul gentilom de Moliere. 22.00 Muzică u­­șoară românească. 22.20 Jazz. 23.05 Discuri rare. 23.35 Sonata în vii minor pentru violoncel şi pian d© Diamandi Gheciu. 24.00 21.00 Fragmente din Oratoriul pentru solişti, cor şi orchestră „Emilian Pugabiov" de Marian Koval. Buletine de ştiri: Programul II: 14.00, 23.00, 0.55. JOI, 26 FEBRUARIE PROGRAMUL 1 5.05—6.00 Muzica dimineţii. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 Parada instrumentelor de mu­zică uşoară. 11.05 Orchestra Richard Oschanitzky. 11.15 Din ţările socialiste. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Recital de operă Maria Slătinaru. 12.15 Vă plac aceste melodii? — muzică uşoară. 12.25 Ştiin­ţa la zi. 12.30 Întîlnire cu melodia populară şi in­terpretul preferat. Buletine de ştiri: Programul 1: 5.00, 6.00, 9.00, 10.00, 11.00. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radio­jurnal. 8.10 Tot înainte . 8.25 Mari interpreţi :— Arthur Rubinstein. 9.00 Piese de virtuozitate de muzică populară. 9.10 Curs de limba rusă. 9.30 Lucrări corale contemporane. 9.45 Muzică din o­­pera comică „Nevestele vesele din Windsor" de Otto Nicolai. 11.00 Cvartetul nr. 1 în Si bemol major de Schubert. 11.20 Muzică populară. 11.40 Nume dragi — muzică uşoară. 12.15 Concert de prînz. Buletine de știri. Programul II: 6.05, 12.00. JJ A APĂRUT REVISTA LUPTA DE CLASĂ“ nr. 211970 în numărul pe luna februarie al revistei „Lupta de clasă" sunt publi­cate articolele: Dezvoltarea învăţăturii marxist-leniniste şi influenţa sa asupra luptei de idei în lumea contemporană de ŞTEFAN VOIGU. Finali­tate şi eficienţă în cercetarea ştiinţifică din agricultură de TIBERIU MU­­REŞAN, Liceele de specialitate şi rolul lor în pregătirea cadrelor de VA­SILE MOIREA, Un sfert de veac de la instaurarea puterii populare de CORNEL ALMĂŞAN. In cinstea centenarului naşterii lui V. I. Lenin revista inserează arti­colul Concepţia leninistă despre relaţia general-particular în dezvoltarea socială, semnat de I. ŞERBANESCU. In continuare, revista cuprinde consultaţia : Creşterea rolului condu­cător al partidului comunist în societatea socialistă de ILIE SÅRZEA; in­tervenţiile : Omogenizarea structurii sociale şi perfecţionarea democraţiei socialiste de IOANA ANGHEL SAVONEA, CORNELIA COSTACHE şi Structură de clasă şi stratificare socială de GH. SOCOL, în cadrul schim­bului de păreri pe tema „Structura socială, a României"; articolul: Cer­cetarea critică a categoriilor economiei politice a socialismului de DAN GRINDEA. istorie şi aici, in imagini „Rarităţile şi frumuseţile natu­rale din împrejurimile Gheorghe­­nilor" — sub acest titlu a fost înglobată o suită întreagă de fo­tografii artistice şi documentare, alcătuind o amplă expoziţie, pe care colectivul Muzeului din ora­şul Gheorgheni a deschis-o în sa­la Căminului cultural din comuna Ditrău. Fotografiile aduc imagini ale unor monumente istorice şi de artă cum sunt: castelul medieval din Lăzarea şi biserica fortificată din Gheorgheni, nitorescul staţiu­nii balneare Lacu Roşu şi al ta­­berei de la Izvoru Mureşul, far­mecul masivului Hăşmaşul Mare, al Gheilor Bicazului, spectaculozi­tatea celor trei etaje ale peşterii „Sugo" — cea mai­­recentă desco­perire de acest fel din Cari păţii româneşti, ineditul gră­dinii-ipare dendrologice din nordul Gheorghe... nilor, amenajată în urmă cu a­­proape 80 de ani de către medicul Csíki Dionisie etc. HARGHITEI ■MHaBanaMa^aaiBaaBBnsik CONDIJIA ORIGINALITĂŢII Şl A SUCCESULUI „Fiecare om poartă cu sine întreaga condiţie umană". Expresia îi a­­parţine moralistului fran­­cez Montaigne, om de­ spirit, cu apetenţa de a debita aforisme. Accep­ţiunea condiţiei umane se fundamentează pe cî­­teva concepte cvasi-ge­­nerale, definitorii pentru existenţă , rămîne de re­ţinut, în ultima analiză, faptul că personalitatea umană este unică, deşi o trăsătură esenţială poa­te integra orice individ într-o clasă tipologică distinctă. Dar, ceea ce întreţine „locul viu“ al personalităţii este, fără îndoială, originalitatea manifestării in contextul social dat şi, implicit, aspiraţia unanimă de a se „repurta" succes. Sociologia problemei raportează întregul uni­vers „existenţial" şi, prin urmare, condiţia origina­lităţii şi a succesului la principiul vital — munca, domeniu vast de afirmare deplină a per­sonalităţii. Cu acuitate se pune în ecuaţia discuţiilor pe te­me etice, necesitatea de a „veghea" — mai ales în rîndul generaţiei tine­re — la felul cum este înţeleasă originalitatea — un complex de ele­mente funcţionale, care valorifică în chip pozitiv disponibilităţile intelecti­­ve şi afective ale fiecă­ruia dintre indivizi şi nicidecum un „comporta­ment" tras la şapirograf după modele mai mult sau mai puţin „construc­tive", adepte ale unui stil de viaţă haotic, situate la periferia socialului şi lipsite de perspectiva de a atinge ţărmurile vreu­nui ideal nobil. Singura raţiune a originalităţii, a aceleia adevărate şi nu a exhibiţionismului (demonstrat prin excen­­trismul vestimentaţiei, al limbajului j­argon ori jargon, al faptelor ade­seori extrase din „recu­zita“ delicventului pasi­bil de sancţiune ş.a.) — constă în calitatea „ac­ţiunii", deopotrivă in ca­drul profesional şi în cel larg social, îmbinînd do­rinţa de a cunoaşte — pe calea studiului şi a cutezanţei de a ,,desco­peri" — cu străduinţa de a fi folositor, prin ceea ce întreprinde, celor din jur şi marii colectivităţi căreia îi aparţine. Sau, cum medita cu decenii în urmă savantul istoric Var­sile Părvan : „Tăria de caracter — singura no­bleţe adevărată în lumea CRONICĂ DIVERSĂ muritorilor — e o floare rară. Iar fără ea toată în­văţătura de pe lume, tot talentul creator, e un simplu amuzament ego­ist (...) Munca e ritmul vieţii. Ea dă, ca şi liber­tatea, tărie şi frumuseţe şi caracter, proprii fiinţei noastre". Evident — în sensul a­­cestor considerente — succesul autentic nu e altceva, decit firescul mod de apreciere gene­rală a „evoluării" perso­nalităţii. El se cere cu­cerit prin acte de creaţie, devotament, maximă e­­xigenţă şi responsabili­tate faţă de propria per­soană şi faţă de ceilalţi. A avea succes echiva­lează cu a nu confunda originalitatea cu impos­tura, cu violenţa, cu de­magogia , a distinge, cu alte cuvinte, melodia de zgomot. V. BIBICIOIU „Mireasa gerului" Foto : MIRCEA CREANGĂ aiBI«!BIHiainiaiHiiaiHiHIB!BIHiBiBiHiaBIBiaiaiWBIBIBIBllBiaiBiB!IBiiHIHIHiHIHlHlHlH!| „La pas prin Borsec“ Aşa se numeşte noua formă tu­­risti­co-recreativă, iniţiată de con­ducerea Casei de cultură din Bor­sec, pentru oamenii muncii veniţi în această frumoasă staţiune bal­neoclimaterică. Străbătînd staţiu­nea le sunt date explicaţii deta­liate de către ghidul însoţitor a­­supra istoricului staţiunii, dezvol­tării ei de-a lungul vremii, vizi­­tîndu-se, totodată, diferite centre industriale din oraş, izvoarele cu apă minerală şi făcîndu-se vizite la vechi locuitori ai Borsecului care împărtăşesc cu drag oaspeţi­lor staţiunii din amintirile lor, le­gate de formarea Borsecului şi dezvoltarea oraşului. Inginerul Porfir Popesc­u din Bu­­cureşti, Gheorghe Iliescu din Bu­zău, muncitoarea Paraschiva Un­ion din Bucureşti, Maria Jelician din Arad şi alţi beneficiari ai ex­cursiei „La pas prin Borsec" au adus cuvinte de laudă la adresa Casei de cultură din Borsec, a consiliului popular din localitate pentru această atractivă și instruc­tivă formă de recreare. ION CRISTEA, corespondent Donatori de singe voluntari Unităţile sanitare din municipiul Odorheiu Secuiesc au organizat o acţiune de mare amploare în vederea sporirii numărului dona­torilor de sînge voluntari. Rezul­tatele ? Numai în decurs de două zile peste 200 de persoane, s-au oferit să vină pe această cale în ajutorul celor suferinzi. MIERCURI, 25 FEBRUARIE 18.00 Deschiderea emi­siunii. Lumea copiilor. Albumul „Familiei „năz­drăvane". 18.30 Totul cîn­­tă. Fluierele, tilinca, fluierul moldovenesc ca­valul. 19.00 Telejurna­lul de seară. 19.20 Actua­litatea în economie. 19.30 Preludiu la a II-a ediţie „Cerbul de aur" Braşov — România. 19.55 Evo­cări — 6 Martie 1945. 20.25 Tele-cinemateca. Modelul. 22.25 Telejurna­lul de noapte. 22.35 Salo­nul literar al televiziunii. Patria — simbol şi mito­logie. 23.15 închiderea e­­misiunii. MIERCUREA-CIUG — Ci­­nematograful „Harghi­ta" I Valea păpuşilor, film american în culori, cinemascop. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homo­­rod" :Taina leului, film maghiar în culori. GHEORGHENI — Cinematograf­ul .Mioriţa" i " Război şi pace, seriile III—IV, film sovietic în culori, cinemascop . GHEORGHENI — Cinematograful „Forestierul" : Sherlock Holmes, film german. ■ TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : A trăi pentru a trăi, film franco-italian în culori. s CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Pro- I­gresul" : Creola, ochii-ţi ard ca flacăra, film italian în culori. I CIUMANI — Cinematograful „Cultural" : Corabia nebunilor, serül® I—II, film american. GALAUTAŞ — Cinematograful „Bradul" : Strada I săracă, film bulgar. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Angelica și sultanul, film franco-germano-italian în cu­lori, cinemascop. ■ BORSEC — Cinematograful „Izvorul" : Jocul care I ucide, film franco-italian în culori. BORSEC — Cinematograful „Borsec"­­ Iluzii, film ” cehoslovac. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" : Vi- I­ridiana, film spaniol. DITRĂU — Cinematograful „Mureşul" : Omul ordin de repartiţie, film polonez în culori în vederea înfrumusețării comunei Harnicii gospodari ai comune­­lor Mujna Și Dîrjiu au hotărât ca, îndată ce timpul le va permite, să pună capăt noroiului din co­munele lor. în acest sens ei au și procurat peste 8 tone plăci de beton, din care vor construi tro­tuare pe circa 7 kilometri liniari. Aplauze mentale cîştigătorilor Concursul „Cine ştie meserie, cîştigă", a început să devină o tradiţie la Şcoala profesională din Topliţa, bun prilej de întrecere între clase. Astfel, cu cîteva zile în urmă, în sala de festivităţi a şcolii pro­fesionale, ,a avut loc un pasionant concurs între anii III A şi III B , lăcătuşi, mecanici-montatori. Concursul s-a desfăşurat în faţa unui mare număr de elevi şi ca­dre didactice. Concurenţii au dat dovadă de o bună pregătire reu­şind să se distanţeze doar în fina­lul concursului, cînd anul III B a reuşit să totalizeze punctajul ma­xim. Dintre elevii care au dat răs­punsuri foarte bune, dovedind o bună pregătire teoretică şi prac­tică, amintim pe Dan Ioan, Matei Dorel şi Sólyom Pavel, în încheierea concursului tova­răşul director Ioan Platon a feli­citat pe concurenţi pentru buna pregătire de care au dat dovadă, și a înmînat premiile. SUCIU PETRU, corespondent ANUL III, nr. 623 L -------------------------------­ Tov. MIKLÓS ARAN­KA, angajată la În­treprinderea judeţeană extractivă şi metalo­­chimică, Miercurea- Ciuc. In conformitate cu pct. II din normele pentru acordarea spo­rului de vechime ne­întreruptă în aceeaşi unitate, Anexa VII la H.C.M. nr. 914/1968, prin vechime neîntre­ruptă în aceeași unita­te se înțelege perioa­da cît un angajat a fost în raporturi de muncă cu unitatea la care lucrează, pe baza unuia și aceluiași con­tract de muncă înche­iat pe durată nedeter­minată. La pct. III din ace­leași norme se arată că se consideră vechi­me neîntreruptă în a­­ceeaşi unitate a anga­jatului care a lucrat, în două sau mai multe u­­nităţi la care a­ trecut prin transferarea în in­teresul serviciului sau prin­ transferarea la cerere pentru a-şi ur­ma soţul transferat, în interesul serviciului, în altă localitate ; trans­ferarea efectuată ca urmare a reuşitei la un concurs instituit prin lege şi organizat de o altă unitate, dacă reglementările în vi­goare prevăd că trans­ferul se face în inte­resul serviciului. Angajatul transferat de la o unitate la alta, la cererea unităţii, în alte condiţii decît ce­le prevăzute în Anexa VII la H.C.M. nr. 914/ 1968, nu beneficiază de sporul de vechime neîntreruptă în ace­eaşi unitate. ★ Tov. PA­VEI VASI­LE, Sanatoriul T.B.C. Tulgheş. In art. 24 din Legea nr. 27/1966 se prevede, că pensia de invalidi­tate, cauzată de acci­dent în afară de mun­că sau boală obişnui­tă, se acordă angajaţi­lor dacă au, la data i­­virii Invalidităţii, o a­­num­ită vîrstă şi ve­chime în muncă. Pen­tru angajaţii bolnavi de tuberculoză nu se cere însă îndeplinirea nici unei condiţii de vechime în muncă. Se cere să se stabilească însă că invaliditatea a survenit în timpul ac­tivităţii salariate sau în termen de 90 de zile de la data încetării ac­tivităţii. Angajaţii ca­re nu îndeplinesc con­diţiile pentru obţinerea unei pensii şi sunt lip­siţi de mijloace pro­prii de existenţă au dreptul la ajutor so­cial dacă sunt în vîrstă de 62 de ani bărbaţii şi 57 ani femeile, şi au vechime de cel puţin 5 ani efectivi lucraţi ori sunt invalizi de ori­ce grad ,în urma unei boli obişnuite sau ac­cident în afară de muncă, şi au lucrat e­­fectiv cel puţin 1/4 din vechimea necesară pentru acordarea pen­siei de invaliditate. Potrivit art. 67 din lege, pensia și ajuto­rul social se plătesc cu începere de la data desfacerii contractului de muncă, data înce­tării ajutorului pentru incapacitate temporară de muncă, dacă cere­rea împreună cu acte­le necesare au fost de­puse la Oficiul de pen­sii în cel mult trei luni de la ivirea acestor situații Dacă cererea și actele necesare nu au fost depuse în a­­cest­ termen pensia și ajutorul social se plă­tesc cu începere pe la întîi a lunii următoa­re aceleia în care ce­rerea cu actele au fost depuse la organul competent pentru re­zolvare. Conform art. 65 din Legea nr. 27 1966, dreptul la pen­sie și ajutor social es­te imprescriptibil, ceea ce înseamnă că aceste drepturi pot, fi oricînd cerute A­­POP .

Next