Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-01-14 / nr. 587

ANUL II, nr. 587 Miercuri 14 ianuarie 1970 4 pag. 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Fabrica de pielărie și mătrași din Tîrgu Mureș. __________________________ OPINIA DE NASH IN ACTIUNE împotriva irosirii minutelor L­uind cuvintul la în­cheierea lucrărilor ple­narei C.C. al P.C.R. din decem­brie 1969, tovarășul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al partidu­lui, a subliniat sarcinile sindicatelor în intensifi­carea muncii politice în rîndul tuturor salariaţi­lor, pentru întărirea dis­ciplinei în muncă. în a­­celaşi timp, a subliniat din nou necesitatea creă­rii şi dezvoltării unei pu­ternice opinii de masă, împotriva celor care, prin actele lor, produc dezor­dine în viaţa întreprin­derilor. Formarea unei puterni­ce opinii de masă în combaterea unor mani­festări de indisciplină este şi calea urmată de comitetul sindicatului d­e la Combinatul de exploa­tare şi industrializare a lemnului din Miercurea- Ciuc. în această direcţie, activul sindical din uni­tăţi, îndrumat de organi­zaţiile de partid, a pur­tat discuţii cu salariaţii, arătîndu-le ce valoare are fiecare minut, sume­le ce se pierd prin ne­­folosirea judicioasă a tim­pului de lucru, în toate cazurile, s-a avut în ve­dere orientarea preocu­pării colectivelor noastre de muncă spre îmbună­tăţirea activităţii econo­mice a unităţilor, prin combaterea absenţelor, a întinderilor, precum şi prin găsirea unor soluţii menite să înlăture pier­­derile de timp, de­ orice natură. Cu ocazia conferinţelor comitetelor sindicale de secţii şi în adunările gru­pelor sindicale ce au a­­vut loc recent, s-au dez­bătut probleme impor­tante pentru activitatea de viitor a unităţilor, o­­pinia masei de salariaţi a acţionat puternic asupra factorilor care determină mărirea indicelui de uti­lizare a timpului de lu­cru. Din problemele ridica­te şi dezbătute, voi cita cîteva care reclamă lua­rea unor măsuri urgente de remediere. Muncitorul György Ştefan a criticat faptul că prin defectarea şaibelor de rotire a va­goneţilor, se îngreunează transportul, ceea ce face ca în loc de 2—3 mun­citori să lucreze chiar şi cinci la un singur va­gonet. S-a cerut ca ate­lierul mecanic s­ă încea­pă repararea acestor şai­be pentru a se uşura ma­nevrarea vagoneţilor. O altă lipsă, pe care a se­sizat-o mecanicul Balázs Ludovic, de la U.I.L. Sîn­dominic, constă in slaba aprovizionare cu sculele necesare. Dacă se întâm­plă să se rupă un şurub la gater, confecţionarea unuia asemănător este imposibilă, tocmai din lipsa sculelor, cum sunt, de exemplu, filierele. Toate acestea au ca urma­re directă dese stagnări ale unor utilaje, ceea ce, evident, influenţează ne­gativ indicele de utili­zare a timpului de lu­cru. Opinia de masă s-a manifestat şi în direcţia combaterii unor lipsuri din activitatea conduceri­lor unităţilor în domeniul asigurării unor condiţii optime de lucru, în vede­rea prevenirii îmbolnăvi­rilor. Aşa, de pildă, mun­citorul Peter Andrei din secţia parchete a U.I.L. Sîncrăieni, a arătat că lipsa unei camere de în­călzire pentru salariaţii care muncesc în depozit,­tele din curte a dus la repetate cazuri de îmbol­năviri. Peter Domokos, circularist la aceeaşi uni­tate a criticat faptul că aerotermele nu încălzesc suficient şi nici perma­nent, cum ar fi normal în perioada de iarnă, du­­cînd şi acest aspect la mărirea numărului de scutiri medicale. Dar da­că vorbim despre îmbol­năviri, suntem­ obligaţi să arătăm şi faptul că nu avem un medic care să facă consultaţii în mod permanent. Au fost ca­zuri cînd pentru o sin­gură reţetă sau consulta­­tie, muncitorii au fost nevoiţi sa meargă pînă la Sîntimbru Cu aceste ST. KOVACS, preşedintele comitetului sindicatului de la C.E.I.L. Miercurea-Ciuc 1Continuare în pag a 3-al L rP­rofitul moral al omului contemporan Un calcul sociologic consemnează că un ingi­ner al zilelor noastre, în caz că n­u se autoperfec­­ţionează, riscă să fie de­păşit de realitatea tehni­­co-ştiinţifică în circa trei ani de la absolvirea fa­cultăţii. Ştiinţa şi tehni­ca contemporană evo­luează atît de rapid, in­cit a te limita la cunoş­tinţele acumulate în şcoală, înseamnă a te scoate singur din ritmul cotidian. Calculul e va­labil, cu aproximativ a­­celeaşi repere, şi pentru un medic, pentru un pro­fesor sau învăţător, ba chiar şi pentru un sim­plu muncitor. Căci nu e puţin lucru, astăzi, a fi muncitor şi să mînuieşti utilaje şi unelte cu un atît de înalt grad de me­canizare şi automatizare. Dar de fapt, ce în­seamnă autoperfecţiona­­re ? Iată ce părere are în acest sens Vasile Puşca­­şu, directorul Direcţiei judeţene P.T.T.T . Mulţi ar putea cre­de că autoperfecţionarea este efectul experienţei profesionale. Cu toate că nu poate fi negat rolul experienţei în desăvîrşi­rea măiestriei profesio­­nale, ea nu se reduce la atît. Personal — şi cred că sînt în asentimentul majorităţii — consider autoperfecţionarea ca a­­vînd trei laturi insepara­bile. Prima este legată de o tot mai profundă spe­cializare în meserie, a doua de formarea unui orizont cultural mai mult sau mai puţin legat de profesiune, şi a treia de acumularea unor cunoş­tinţe ideologice strict ne­cesare oricărui membru al societăţii noastre. Fă­ră să fii mereu la curent cu tot ce apare nou, pe plan naţional şi interna­ţional, în meseria pe ca­re o practici, nu poţi de­veni un bun meseriaş, fără să posezi un bagaj de cunoştinţe de cultură generală, nu poţi fi un bun intelectual, iar fără a avea un orizont ideo­logic nu poţi acţiona conştient în societate. A­­supra acestei ultime chestiuni aş vrea să in­sist puţin. Se ştie că o­­mul se deosebeşte de maşină tocmai pentru că, fiind dotat cu capacita­tea de a raţiona, îşi or­ganizează munca in mod conştient, şi-o îndreaptă spre un scop oarecare, are mereu în vedere a­­portul pe care m­uunca sa trebuie să-l adu­ă la pro­gresul general al socie­tăţii. Toate acestea pot fi realizate numai fiind înarmat cu o puternică ideologie , iar călăuzi­tor al fiecărui om, în drumul spre integrare activă în societate. Fie­care societate are o ideo­logie proprie, care domi­nă conştiinţele individua­le. Se ştie că ideologia marxistă — este, dintre­­ toate, cea mai înaintată, pentru că are în vedere în primul rînd omul, in­teresele lui, bunăstarea lui. întreaga activitate e­­conomică, socială, cultu­rală, a societăţii socia­liste este îndreptată ex­clusiv în acest scop: înălţarea omului. Se im­pune deci, din partea fiecărui membru al socie­tăţii, cunoaşterea depli­nă a ideologiei care că­lăuzeşte această activitate. Aplicînd aceste conside­raţii la specificul ţării noastre, e clar că fiecare dintre noi trebuie, pen­tru a se putea considera activ şi conştient de ro­lul ce-i revine în angre­najul social, să cunoască ideologia partidului nos­tru şi să acţioneze în sensul acestei ideologii. Cred că am reuşit să re­liefez faptul că un ele­ment de bază al auto­­perfecţionării îl consti­tuie continua pregătire ideologică, înarmarea conştiinţei cu ceea ce for­mează structura necesi­tăţilor prezentului, orien­tarea activităţii persona­le în sensul acestor ne­cesităţi. Am început, în econo­mie, un an hotărîtor pen­­tru transpunerea în prac­tică a prevederilor Con­gresului al X-lea al par­tidului. Conducerea de partid și de stat a ana- V. AVRAM ! (Continuare în ora a 3-al Traiectoria zborului nostru interno De pe cuprinsul patriei —Raidul nostru— Adeseori suntem­ clien­ţii unităţilor alimentare din Miercurea-Ciuc. De data aceasta nu am mai cumpărat nimic. Am tre­cut dincolo de barierele tejghelei. Iar pentru a fi mai ,în miezul proble­mei", l-am invitat pe dr. Janovits Alexandru — medic specialist în igiena alimentară, să ne dea ,,o mină" de ajutor in raidul întreprins de noi. Pri­mul popas l-am făcut la conducerea O.C.L., ca să ne edificăm asupra efor­turilor depuse în vederea menţinerii curăţeniei şi ordinii în unităţile ali­mentare din oraşul reşe­dinţă de judeţ. Bencze Adalbert — directorul a­­cestei organizaţii comer­ciale ne oferă pentru o mai bună documentare „Regulamentul de ordine interioară". Reţinem ceea ce este mai important: „Personalul din fiecare unitate, trebuie să asigu­re igiena localului, ordi­nea , echipamentul de protecţie să fie bine în­treţinut. Nerespectarea acestor reguli duce im­plicit la sancţionare". To­varăşul Erdő Vilhelm — şeful biroului cadre ne spune că în general, pe linia igienei, controlul obştesc a găsit ordine. — Cu­i sancţionaţi aţi avut anul trecut ? — Păi, dacă treburile au mers bine.. . A, staţi! Totuşi, avem unul la Băile Tuşnad . . . Ne-am început, aşadar, raidul cu mult optimism. Destindem mai întâi La chioşcul din incinta tri­bunalului. La prima ve­dere se pare că totul e în ordine. Trecem dincolo de tejghea. Pahare, ceşti, cuţite, furculiţe murdare. Condiţii neigienice pen­tru spălarea farfuriilor. O perdea care acoperea pîinea, nespălată de luni de zile. Nika Elisabeta arată oricum, numai ca vînzătoare nu. Halatul, cam de multișor nu „vă­zuse" apa. Pe miasă pîine tare, semi-tare, conturi întregi și începute. Doc­torul Ianovits îi aminteș­te că în urmă cu două GH. CHIPER (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER ÎN IUGOSLAVIA începem cenverbiilor oficiale BELGRAD — Trimişii speciali Agerpres, Ni­colae Ionescu şi Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul guvernului fede­ral au început, marţi di­mineaţă, convorbirile o­­ficiale dintre preşedinte­le Consiliului de Miniş­tri al Republicii Socialis­te România, Ion Gheor­­ghe Maurer, şi preşedin­tele Vecei Executive Fe­derale a R.S.F. Iugosla­via, Mitra Ribicici. La convorbiri partici­pă, din partea română, Emil Drăgănescu, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comi­sia mixta româno-iugo­­slavă de colaborare eco­nomică, Gheorghe Buz­dugan, preşedintele Con­siliului Naţional al Cer­cetării Ştiinţifice, Nico­lae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, Vasile Şandriu, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăo­­anu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi coope­rare economică şi teh­nică, Ion Morega, ad­junct al ministrului in­dustriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, ad­junct al ministrului mi­nelor, şi alte persoane o­­ficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Maru­­sici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voi­vodina, Duşan Gligorie­­vici, membru al Vecei Executive Federale, pre­şedintele părţii iugosla­ve în Comisia mixtă iugoslavo-română de co­­dabon­ pe economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, preşe­dintele Consiliului Fede­ral pentru Coordonarea Activităţii Ştiinţifice, Iso Niegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Hasan Şiliak, adjunct al­­secretarului federal pen­tru problemele economi­ce, și alte persoane ofi­ciale. S-a procedat la o am­plă trecere în revistă a (Continuare în pag. a 4-a) BILANŢUL PRIMEI DECADE Amillerin Sinsimion Printre colectivele cu cele mai bune re­zultate la acest început de an se numără şi cel de la Amillerimn din Sinsimion care a realizat în zece zile o producţie globală su­plimentară de 327.000 lei, îndeplinind tot­odată şi planul producţiei marfă vîndută și încasată. ­ Panoul evidenţiaţilor ' ) în întrecerea socialistă Olteanu Ileana, de la Fabrica de confecţii din Miercurea-Ciuc Ilyés Dezideriu, mecanic­ auto la U.M.T.F. sectorul Toplița. Casele comunei Tul­­gheş sunt răspîndite pe suprafaţă de zeci de kilometri pătraţi. Ca de obicei, şcoa­la, consiliul, poş­ta, se află amplasa­te în centrul comunei. Adulţii, copiii se depla­sează zilnic, de la dis­tanţe mari, spre aceste instituţii. Din iniţiati­va conducerii şcolii şi comunei, elevilor claselor mai mari, ca­re în satele aparţină­toare nu au şcoli cu 8 clase, li s-a dat posi­bilitatea să vină la centru cu autobuzul. Peste 20 de elevi şi-au scos abonamente şi în fiecare dimineaţă co­­boară în şoseaua prin­cipală, unde aşteaptă autobuzul de Gheor­­gheni-Tulghes. Din ne­fericire, acesti elevi nu Scrisoare cu adresa precisa Către conduce­rea Autobazei I T. A. Gheor­­gheni ►väv/äwä?! %v*y*VAV*v*i au posibilitatea să in­tre în clasă decît nu­mai la ora a doua de curs. In primul tri­mestru al anului, au pierdut orele în care s-au dat teze. De ce? Vă explicăm imediat. Autobuzul Gheorgheni- Tulgheş ar trebui să pornească la ora şase. De foarte multe ori, a plecat însă la ora 6,30 şi chiar mai tîrziu. Şo­ferii, taxatorii şi mai ales conducerea Auto­bazei T.A. Gheorgheni nu s-au gîndit la fap­tul că în dimineţile ge­roase ale acestei ierni, cei peste 20 de copii din Hagota sau Re­cea, au coborît în staţie la o distanţă de 16 km, faţă de şcoală aşteptînd zadarnic, u­­neori chiar ore întregi sosirea autobuzului, care avea să-i ducă la orele de clasă. Aşteptăm, stimaţi to­varăşi, de la Autoba­za T.A. Gheorgheni, să îndreptaţi lucrurile măcar în trimestrul al II-lea al anului şcolar. Este o dorinţă unanimă a celor din Hagota şi Recea, a celor care vor să înveţe şi să nu piar­­dă nici o oră de curs. i. dAniscul

Next