Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-01-29 / nr. 600
OAMENII MUNCI DIN KIDET SlNT HOTĂRIJI CA. PARTIOPIHO CU ELAN LA MANEA ÎNTRECERE a TIRIL SA ÎNDEPLINEASCĂ SI SĂ DEPĂŞEASCĂ PUNUL PE 1970 ADUIMARI ALE SALARIAŢILOR PE SECŢII Mina Lueta Atmosfera in care s-au desfăşurat dezbaterile de la mina Lueta, una dintre cele mai vechi exploatări miniere din ţară, s-a caracterizat printr-o analiză minuţioasă a realizărilor anului trecut, dar şi printr-o evidenţiere fără rezerve a lipsurilor şi neajunsurilor. Oamenii care, în adîncuri, mînuiesc ciocanul şi lopeţile, printre care maistrul principal Such David, minerul Kozma Dénes, normatorul Torday Endre şi alţii, au vorbit despre munca lor de fiecare zi, despre modul cum poate fi ea mai bine organizată. „Sporirea vitezei de înaintare în abataj, reducerea consumurilor specifice, îmbunătăţirea calităţii minereului, aplicarea metodelor noi de exploatare, reducerea cheltuielilor materiale, intensificarea acţiunii de răpire a lemnului de mină, sunt numai câteva din obiectivele principale — a afirmat Ştirbu Constantin inginerul-şef al întreprinderii miniere Harghita — către care, atât conducerea minei, cât şi a întreprinderii trebuie să-şi îndrepte atenţia". Fiind adoptat, cu această ocazie, şi un plan de măsuri, Csíki Lajos, adjunctul şefului minei, s-a referit la obligativitatea respectării acestuia şi, în mod special, s-a oprit asupra uneia din măsuri, care prevede pregătirea a 4 abataje, în vederea folosirii unorma. Sint de încărcat Cu siloz. Analizînd posibilităţile existente la nivelul minei, participanţii la dezbateri s-au angajat să obţină o economie peste plan de 150.000 iei la producţia marfă şi să reducă cu 240.000 iei dotaţia de stat. Pe lingă înălțimile montane , noi altitudini devin familiare oamenilor şi peisajului Harghitei. Spiritul de răspundere şi iniţiativa creatoare în descoperirea şi exploatarea resurselor propriiCOORDONATE ALE APLICĂRII PLENAREI U.N.C.A.P. HOTARIRII CONSILIULUI MASĂ ROTUNDĂ Plenara C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969 pe baza unei profunde analize a situaţiei din agricultură, a lipsurilor ce s-au manifestat in acest domeniu de importanţă majoră pentru bunul mers al economiei naţionale, a stabilit, cu claritate, liniile directoare ale intensificării producţiei agricole. Cooperativele agricole de producţie dispun încă de imense resurse interne insuficient puse în valoare pentru întărirea economică a fiecărei unităţi. Plecind de la asemenea realităţi şi indicaţii ale partidului, hotărîrea plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie cu privire la introducerea unui nou sistem de normare, retribuire şi organizare a muncii şi primită cu viu interes de către întreaga ţărănime cooperatistă, se înscrie pe linia intensificării producţiei agricole, a îmbunătăţirii aprovizionării industriei cu materii prime, a populaţiei cu produse agricole solicitate, precum şi de întărire economică a unităţilor agricole şi creştere a veniturilor obţinute de către cooperatori. Astfel de măsuri erau cerute de viaţă, de necesitatea intensificării producţiei agricole, a folosirii raţionale a tuturor mijloacelor de producţie şi braţelor de muncă şi de creşterea cointeresării materiale a cooperatorilor. Fiecare cooperativă agricolă de producţie va trebui să devină o unitate economică puternică, capabilă să valorifice la un nivel superior condiţiile de care dispune. Dar, în aşezarea noului sistem de normare, retribuire şi organizare a muncii, e necesar să se lucreze cu un înalt simţ de răspundere. O materializare optimă presupune respectarea specificului şi condiţiilor economice proprii. Pentru a se ajunge la o interpretare corectă şi constructivă a recentelor hotărîri, Comitetul judeţean de partid a organizat o consfătuire la care au participat preşedinţii, inginerii-şefi, contabilii-şefi din cooperativele agricole şi alţi factori de răspundere din domeniul agriculturii. Am profitat de această împrejurare pentru a organiza o succintă dezbatere cu unii dintre participanţi. RED.: Pentru anul 1970, în faţa agriculturii judeţului nostru stau sarcini deosebit de importante — aplicarea noului sistem de normare, retribuire şi organizare a muncii, precum şi realizarea integrală a planului de producţie. Deoarece între cele două elemente există o strînsă legătură, am vrea să cunoaştem modalităţile concrete de aplicare la specificul Ioa I a hotărîrii plenarei Consiliului K.N.C.A.P. IOAN PURICE, inginerşef la C.A.P. Topliţa . Intr-adevăr, în faţa specialiştilor stau sarcini de mare răspundere şi acestea reclamă, în primul rind, seriozitate în aplicarea normării, retribuirii şi organizării muncii. Vor trebui găsite modalităţi de a realiza o aşezare a lor cît mai justă, cît mai corespunzătoare. Consider în acelaşi timp că e necesară înzestrarea agriculturii cu un număr sporit de tractoare şi maşini agricole variate şi în special, din categoria celor capabile să asigure mecanizarea terenurilor agricole aflate în pantă. , RED.: În acest an agricultura judeţului nostru va fi înzestrată cu 55 tractoare pe şenile şi un număr corespunzător de maşini agricole. I. P. : Da, dar acestea ar trebui de la bun început, dirijate spre acele cooperative la care se simte nevoia. La Topliţa, sectorul ovin va ajunge la 7.000 bucăţi, ceea ce creează posibilitatea înfiinţării unei ferme cu gestiune in T. PÂRLEA (Continuare in pag .3-a) L I SUPUNEM OPINIEI PUBLICE hi urmă cu două luni, aflîndu-mă In Bălan,am fost martorul unei Intîmplări, căreia — atunci — nu i-am dat prea mare importantă, dar care mi-a rămas în minte ca simplă imagine fotografică : doi copii, prost îmbrăcaţi, tîrau după ei cu ajutorul curelei de la pantaloni, un lemn găsit pe drum. Aş fi uitat poate întîmplarea dacă, descinzînd de curînd în acelaşi oraş, nu aş fi reîntîlnit cele două personaje. De astă dată la fabrica de pîine. Erau la fel de murdari şi de zdrenţăroşi şi se găseau acolo nu din neastimpăr sau curiozitate copilărească ci, cum am aflat, minaţi de foame. Lucrătorii m-au informat că aceşti bieţi copii vin aproape în fiecare zi la brutărie. — Cum te cheamă ? — brancisc. — Dar pe tine ? Celălalt nu-mi răspunde. — Vă este foame ? Copiii confirmă înghiţind în sec şi dînd afirmativ din cap. — Păi, n-aveţi părinţi? — Ba avem! îmi răspunde, cu duşmănie, micul Francisc şi abia reuşeşte să-şi stăpinească lacrimile. Reacţia neaşteptată m-a pus pe gînduri. In spatele tonului violent am simţit amărăciunea. Vechile mele cunoştinţe erau doi din cei şapte copii ai lui Pápay Ferenc, domiciliat în Bălan, Bd. Republicii, blocul F. Cel mai mic are 3 ani, cel mai mare 13. Vecinii s-au obişnuit să-i vadă umblînd zgribuliţi, murdari, flămînzi. Actele de caritate nu pot ajuta mare lucru atunci cînd înşişi părinţii nu-şi dau nici cel mai mic interes, nu pentru educaţia propriilor copii — asta nici pe departe — dar nici pentru îndeplinirea obligaţiilor elementare de părinte de a le asigura hrana şi îmbrăcămintea. „Simi tare nefericiţi copiii ăştia, îi compătimea o vecină, au fost lăsaţi în voia soartei“. Care este cauza ? — „Tatăl îşi bea toţi banii pe care îi cîştigă■ Varna manifestă o totală nepăsare. Nu are nici cel mai elementar simţ matern. Le-a dat viaţă şi cu asta, bastăi Nu se mai interesează de ei, îi lasă să crească şi să se descurce singuri. Iar co- CEI ŞAPTE PITICI NECĂJIŢI pii şuieră. Şuieră cu a- ■ tît mai mult cu ei sînt nişte copii inteligenţi şi I sensibili". M-am interesat de co- ■ pii şi la şcoala unde am a primit — de la învăţă- I toarea Kristó Orsolya, diriginta copiilor Gábor ■« şi Irina — confirmarea a celor aflate anterior: I „Sínt intr-adevăr nişte copii foarte inteligenţi, 1 învaţă foarte bine. Din păcate, părinţii nu fac nimic pentru a le de?- 8 volta şi îndruma aceste calităţi native. Nu le a- . sigură nici măcar condi- I ţiile materiale elementa- 8 re : nu au hrană, imbră- g căminte, iară să mai _ vorbim de afecţiune părintească. Noi ştim acest lucru şi căutăm, prin toate mijloacele, să o înlocuim printr-o atitu- 8 dine apropiată, prietenească. Cînd îi lauzi, le R C. MERLAU I (Continuare în pag._1 Proletari din toate ţările, uniti-vă! ANUL II, nr.600 JOI 29 ianuarie 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ,Partizanul Gheorgheni La întreprinderea judeţeană de industrie locală „Partizanul" Gheorgheni s-au desfăşurat ieri adunările salariaţilor din atelierele de sculărie şi întreţinere din cadrul secţiei metalurgice. Referatul prezentat de către Jakab Dezideriu, şeful atelierului sculărie a arătat că, datorită eforturilor depuse de colectivul de muncă, sarcinile de plan la principalii indicatori au fost realizate, la producţia globală în proporţie de 115 la sută, iar la producţia marfă în proporţie de 115,6 la sută. In continuare a luat cuvîntul un mare număr de salariaţi. In cele expuse s-au concretizat măsurile ce trebuie luate la fiecare loc de muncă pentru realizarea în mod exemplar a sarcinilor de plan pe anul 1970. Din măsurile propuse amintim folosirea fondului de timp cu maximum de eficientă şi reducerea consumului de metal, printr-o aprovizionare cu materiale la cote apropiate celor indicate în documentație. PENTRU GOSPODINE! Serviciul comercial din cadrul Organizaţiei comerciale mixte Miercurea-Ciuc ne-a informat că în curînd din unităţile alimentare de pep raze oraşului, gospodinele îşi vor putea procura stafide, peşte congelat, lămâi şi portocale. Bună la ora actuală, telegramele primite anunţă sosirea a două tone de stafide, a unor mari cantităţi de peşte congelat şi a unor însemnate cantităţi de produse citrice. DE PE CUPRINSUL PATRIEI Institutul de cercetări de mecanica fluidelor, București. Aspect din laboratorul de încercări aerodinamice, dotat cu a parate ultramoderne. I«II Mnail MIMI ■■ Inr I■■ 1 ■■ IIMIMI ■■ I MI «11 m I■■ IMM■■ I■■ *MI MiIavI w<■*I MBIMI Reinnoiti-vă abonamentele la ziarul „fgViw oft HARGHITEI ■I a I Ii CHEMARE către toate consiliile populare, către toţi oamenii muncii din municipiul şi oraşele judeţului Harghita şi cea de-a XXV-a aniversare a eliberării patriei, s-a materializat în rezultatele însemnate înregistrate în realizarea principalilor indicatori ai planului de stat, a sarcinilor din domeniul social-cultural şi edilitargospodăresc. Sarcinile de plan în industria locală şi de gospodărie comunală au fost depăşite la producţia globală cu 6.221.000 lei, s-au realizat economii suplimentare de 394.000 lei Organizaţia comercială locală a depășit planul de desfacere a mărfurilor cu 7.682.000 lei. In anul 1969 s-au realizat munci patriotice în valoare de 7.212.000 iei, cu 2.000.000 de lei mai mult decît în anul 1968. Consiliul popular al orașului Miercurea-Ciuc in lumina Documentelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, a indicaţiilor preţioase cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din decembrie 1969, apreciază că dispunem de rezerve materiale şi spirituale, care valorificate mai bine vor spori contribuţia la vasta operă de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltată. Exprimînd dorinţa unanimă a cetăţenilor oraşului, muncitori, ţărani, intelectuali, Consiliul popular al oraşului Miercurea-Ciuc, adresează consiliilor populare, tuturor oamenilor muncii din municipiul Odorheiu Secuiesc şi din oraşele judeţului Harghita, chemarea la întrecere patriotică pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute în planul de stat pe anul 1970 şi pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor din judeţul nostru. Consiliul popular al oraşului Miercurea-Ciuca în cea de-a VI-a sesiune ordinară, dezbătînd raportul prezentat de Comitetul executiv cu privire la realizarea planului şi a bugetului local pe anul 1969, precum și a planului economic şi financiar pe 1970, apreciază că în anul care a trecut s-au obţinut importante realizări în toate domeniile vieţii economice şi social-culturale din oraşul nostru. Entuziasmul cu care oamenii muncii din oraşul Miercurea-Ciuc, alături de întregul popor, au întîmpinat cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român Astfel, prin îmbunătăţirea continuă a proceselor de fabricaţie, a organizării muncii, diversificarea şi valorificarea de noi resurse interne, reducerea consumurilor specifice şi a costurilor de producţie ne angajăm să realizăm următoarele: " Depăşirea planului producţiei globale în industria locală cu 400.000 lei. La întreprinderile locale prin folosirea mai judicioasă a materialelor şi reducerea consumului specific, se vor realiza următoarele economii: — 24 t metal — 20 t ciment — 2.000 t benzină — 200 kg ulei. D In sectorul de investiţii şi constricţiimontaj, printr-o mai bună organizare a producţiei, şi a muncii pe şantiere, prin creşterea gradului de folosire a utilajelor, introducerea de noi procedee şi soluţii tehnologice, se vor da în folosinţă înainte de termen următoarele obiective înscrise în planul de investiţii: — 12 km de canalizare — cu 10 zile. — 3 km de conducte pentru alimentare cu apă potabilă— cu 10 zile. — Realizarea a 64 de apartamente — cu 20 de zile. — Darea în folosinţă a clădirii poştei — cu 20 de zile — Darea in folosinţă a complexului de deservire — cu 20 dezile — Terminarea construcţiei depozitului alimentar — cu 15 zile.ăunătăţirii vederea imbuaprovizionărîi (Continuare în pag. a 3-al Miercurea-Ciuc, la 26 ianuarie 1970. CONSILIUL POPULAR AL ORAŞULUI MIERCUREA-CIUC MM U.E. I. L Topiiţa SPOREŞTE ZESTREA DE MAŞINI In ultimii ani, U.E.I.L. Topliţa, a fost dotată cu o serie de utilaje şi maşini de înaltă productivitate. Prin introducerea macaralelor cu cablu şi a autoremorcilor dotate cu trolii, încărcarea şi descărcarea se execută mecanic, reducîndu-se timpul de staţionare a remorcilor auto, precum şi pericolul de accidente. Acest tip de macara a fost introdus atît în depozitele finale şi intermediare, cit şi la lămpile din parchete. De asemenea, la încărcarea materialului lemnos în vagoane C.F.R. S-au introdus elevatoarele. Pentru înlăturarea pierderilor de timp, la locurile de încărcare cu trolii, s-au luat măsuri ca materialul lemnos să fie depozitat pe dimensiuni și corect stivuit. TEODOR POP, corespondent