Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-01-29 / nr. 600

OAMENII MUNCI DIN KIDET SlNT HOTĂRIJI CA. PARTIOPIHO CU ELAN LA MANEA ÎNTRECERE a TIRIL SA ÎNDEPLINEASCĂ SI SĂ DEPĂŞEASCĂ PUNUL PE 1970 ADUIMARI ALE SALARIAŢILOR PE SECŢII Mina Lueta Atmosfera in care s-au desfăşurat dezbaterile de la mina Lueta, una din­tre cele mai vechi ex­ploatări miniere din ţa­ră, s-a caracterizat prin­­tr-o analiză minuţioasă a realizărilor anului tre­cut, dar şi printr-o evi­denţiere fără rezerve a lipsurilor şi neajunsuri­lor. Oamenii care, în a­­dîncuri, mînuiesc cioca­nul şi lopeţile, printre care maistrul principal Such­ David, minerul Kozma Dénes, normato­­ru­l Torday Endre şi al­ţii, au vorbit despre mun­ca lor de fiecare zi, des­pre modul cum poate fi ea mai bine organizată.­­ „Sporirea vitezei de înaintare în abataj, re­ducerea consumurilor spe­cifice, îmbunătăţirea ca­lităţii minereului, apli­carea metodelor noi de exploatare, reducerea cheltuielilor materiale, intensificarea acţiunii de răpire a lemnului de mi­nă, sunt numai câteva din obiectivele principale — a afirmat Ştirbu Con­stantin inginerul-şef al întreprinderii miniere Harghita — către care, a­­tât conducerea minei, cât şi a întreprinderii tre­buie să-şi îndrepte aten­ţia". Fiind adoptat, cu a­­ceastă ocazie, şi un plan de măsuri, Csíki Lajos, adjunctul şefului minei, s-a referit la obligativi­tatea respectării acestuia şi, în mod special, s-a oprit asupra uneia din măsuri, care prevede pre­gătirea a 4 abataje, în vederea folosirii unorm­a. Sint de încărcat Cu siloz. Analizînd posibilităţile existente la nivelul mi­nei, participanţii la dez­bateri s-au angajat să obţină o economie peste plan de 150.000 iei la producţia marfă şi să re­ducă cu 240.000 iei do­taţia de stat. Pe lingă înălțimile montane , noi altitudini de­vin familiare oamenilor şi peisajului Harghitei. Spiritul de răspundere şi iniţiativa creatoare în descoperirea şi exploatarea resurselor proprii­­­COORDONATE ALE APLICĂRII PLENAREI U.N.C.A.P. HOTARIRII CONSILIULUI MASĂ ROTUNDĂ Plenara C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969 pe baza unei pro­funde analize a situaţiei din agricultură, a lipsurilor ce s-au manifestat in acest domeniu de importanţă majoră pentru bunul mers al economiei na­ţionale, a stabilit, cu claritate, liniile directoare ale intensificării produc­ţiei agricole. Cooperativele agricole de producţie dispun încă de imense resurse interne insuficient puse în valoare pentru întărirea economică a fiecărei unităţi. Plecind de la asemenea realităţi şi indicaţii ale partidului, hotărîrea plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie cu privire la introducerea unui nou sistem de normare, retribuire şi organizare a muncii şi primită cu viu interes de către întrea­­­ga ţărănime cooperatistă, se înscrie pe linia intensificării producţiei agri­cole, a îmbunătăţirii aprovizionării industriei cu materii prime, a popu­laţiei cu produse agricole solicitate, precum şi de întărire economică a unităţilor agricole şi creştere a veniturilor obţinute de către cooperatori. Astfel de măsuri erau cerute de viaţă, de necesitatea intensificării producţiei agricole, a folosirii raţionale a tuturor mijloacelor de producţie şi braţelor de muncă şi de creşterea cointeresării materiale a cooperatori­lor. Fiecare cooperativă agricolă de producţie va trebui să devină o uni­tate economică puternică, capabilă să valorifice la un nivel superior con­diţiile de care dispune. Dar, în aşezarea noului sistem de normare, retri­buire şi organizare a muncii, e necesar să se lucreze cu un înalt simţ de răspundere. O materializare optimă presupune respectarea specificului şi condiţiilor economice proprii. Pentru a se ajunge la o interpretare corectă şi constructivă a recentelor hotărîri, Comitetul judeţean de partid a orga­nizat o consfătuire la care au participat preşedinţii, inginerii-şefi, conta­­bilii-şefi din cooperativele agricole şi alţi factori de răspundere din dome­niul agriculturii. Am profitat de această împrejurare pentru a organiza o succintă dezbatere cu unii dintre participanţi. RED.: Pentru anul 1970, în faţa agriculturii judeţului nostru stau sar­cini deosebit de impor­tante — aplicarea nou­lui sistem de normare, retribuire şi organizare a muncii, precum şi reali­zarea integrală a pla­­nului de producţie. De­oarece între cele două elemente există o strîn­să legătură, am vrea să cunoaştem modalităţile concrete de aplicare la specificul Io­a I a hotă­­rîrii plenarei Consiliului K­.N.C.A.P. IOAN PURICE, inginer­­şef la C.A.P. Topliţa . In­tr-adevăr, î­n faţa specia­liştilor stau sarcini de mare răspundere şi aces­tea reclamă, în primul rind, seriozitate în apli­carea normării, retribui­rii şi organizării muncii. Vor trebui găsite moda­lităţi de a realiza o aşe­zare a lor cît mai justă, cît mai corespunzătoare. Consider în acelaşi timp că e necesară înzestra­rea agriculturii cu un nu­măr sporit de tractoare şi maşini agricole variate şi în special, din catego­ria celor capabile să asi­gure mecanizarea tere­nurilor agricole aflate în pantă. , RED.: În acest an a­­gricultura judeţului nos­tru va fi înzestrată cu 55 tractoare pe şenile şi un număr corespunzător de maşini agricole. I. P. : Da, dar acestea ar trebui de la bun înce­put, dirijate spre acele cooperative la care se simte nevoia. La Topliţa, sectorul o­­vin va ajunge la 7.000 bucăţi, ceea ce creează posibilitatea înfiinţării u­­nei ferme cu gestiune in­ T. PÂRLEA (Continuare in pag .3-a) L­ I SUPUNEM OPINIEI PUBLICE hi urmă cu două luni, aflîndu-mă In Bălan,­­am fost martorul unei In­­tîmplări, căreia — atunci — nu i-am dat prea ma­re importantă, dar care mi-a rămas în minte ca simplă imagine fotogra­fică : doi copii, prost îm­brăcaţi, tîrau după ei cu ajutorul curelei de la pantaloni, un lemn gă­sit pe drum. Aş fi uitat poate întîmplarea dacă, descinzînd de curînd în acelaşi oraş, nu aş fi reîntîlnit cele două personaje. De astă dată la fabrica de pîine. Erau la fel de murdari şi de zdrenţăroşi şi se găseau acolo nu din neastimpăr sau curiozitate copilă­rească ci, cum am aflat, minaţi de foame. Lucră­torii m-au informat că aceşti bieţi copii vin aproape în fiecare zi la brutărie. — Cum te cheamă ? —­ b­ranc­isc. — Dar pe tine ? Celălalt nu-mi răspun­de. — Vă este foame ? Copiii confirmă în­ghiţind în sec şi dînd afirmativ din cap. —­ Păi, n-aveţi părinţi? — Ba avem! îmi răs­punde, cu duşmănie, mi­cul Francisc şi abia reu­şeşte să-şi stăpinească lacrimile. Reacţia neaşteptată m-a pus pe gînduri. In spatele tonului violent am simţit amărăciunea. Vechile mele cunoştin­ţe erau doi din cei şapte copii ai lui Pápay Fe­renc, domiciliat în Bălan, Bd. Republicii, blocul F. Cel mai mic are 3 ani, cel mai mare 13. Vecinii s-au obişnuit să-i vadă umblînd zgribuliţi, mur­dari, flămînzi. Actele de caritate nu pot ajuta ma­re lucru atunci cînd în­şişi părinţii nu-şi dau nici cel mai mic interes, nu pentru educaţia pro­priilor copii — asta nici pe departe — dar nici pentru îndeplinirea obli­gaţiilor elementare de părinte de a le asigura hrana şi îmbrăcămintea. „Sim­i tare nefericiţi co­piii ăştia, îi compătimea o vecină, au fost lăsaţi în voia soartei“. Care este cauza ? — „Tatăl îşi bea toţi banii pe care îi cîştigă■ Varna manifestă o tota­lă nepăsare. Nu are nici cel mai elementar simţ matern. Le-a dat viaţă şi cu asta, bast­ăi Nu se mai interesează de ei, îi lasă să crească şi să se descurce singuri. Iar co- CEI ŞAPTE PITICI NECĂJIŢI pi­i şuieră. Şuieră cu a- ■ tît mai mult cu ei sînt­­ nişte copii inteligenţi şi I sensibili".­­ M-am interesat de co- ■ pii şi la şcoala unde am a primit — de la învăţă- I toarea Kristó Orsolya, diriginta copiilor Gábor ■« şi Irina — confirmarea a celor aflate anterior: I „Sínt intr-adevăr nişte copii foarte inteligenţi, 1 învaţă foarte bine. Din­­ păcate, părinţii nu fac nimic pentru a le de?- 8 volta şi îndruma aceste­­ calităţi native. Nu le a- . sigură nici măcar condi- I ţiile materiale elementa- 8 re : nu au hrană, imbră- g căminte, iară să mai _ vorbim de afecţiune pă­rintească. Noi ştim a­­cest lucru şi căutăm, prin­­ toate mijloacele, să o înlocuim printr-o atitu- 8 dine apropiată, priete­nească. Cînd îi lauzi, le R C. MERLAU I (Continuare în pag._1 Proletari din toate ţările, uniti-vă! ANUL II, nr.600 JOI 29 ianuarie 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ,Partizanul Gheorgheni La întreprinderea ju­deţeană de industrie lo­cală „Partizanul" Gheor­­­gheni s-au desfăşurat ieri adunările salariaţilor din atelierele de sculă­­rie şi întreţinere din ca­drul secţiei metalurgice. Referatul prezentat de către Jakab Dezideriu, şeful atelierului sculărie a arătat că, datorită e­­forturilor depuse de co­lectivul de muncă, sarci­nile de plan la principalii indicatori au fost reali­zate, la producţia globa­lă în proporţie de 115 la sută,­ iar la producţia marfă în proporţie de 115,6 la sută. In conti­­nuare a luat cuvîntul un mare număr de salariaţi. In cele expuse s-au con­cretizat măsurile ce tre­buie luate la fiecare loc de muncă pentru realiza­rea în mod exemplar a sarcinilor de plan pe a­­nul 1970. Din măsurile propuse amintim folosi­rea fondului de timp cu maximum de eficientă şi reducerea consumului de metal, printr-o aprovizio­nare cu materiale la co­te apropiate celor indica­te în documentație. PENTRU GOSPODINE! Serviciul comercial din cadrul Organizaţiei co­merciale mixte Miercurea-Ciuc ne-a informat că în curînd din unităţile alimentare de pep raze ora­şului, gospodinele îşi vor putea procura stafide, peşte congelat, lămâi şi portocale. Bună la ora ac­tuală, telegramele primite anunţă sosirea a două tone de stafide, a unor mari cantităţi de peşte congelat şi a­ unor însemnate cantităţi de pro­duse citrice. DE PE CUPRINSUL PATRIEI Institutul de cercetări de mecanica fluidelor, București. Aspect din laboratorul de încercări aerodinamice, dotat cu a­­ parate ultramoderne. I«II Mnail MIMI ■■ Inr I■■ 1 ■■ IIMIMI ■■ I MI «11 m I■■ IMM■■ I■■ *MI MiIavI w<■*I MBIMI Reinnoiti-vă abonamentele la ziarul „fgViw oft HARGHITEI ■I a I Ii CHEMARE către toate consiliile populare, către toţi oamenii muncii din municipiul şi oraşele judeţului Harghita şi cea de-a XXV-a ani­versare a eliberării pa­triei, s-a materializat în rezultatele însemnate în­registrate î­n realizarea principalilor indicatori ai planului de stat, a sarci­nilor din domeniul so­cial-cultural şi edilitar­­gospodăresc. Sarcinile de plan în industria locală şi de gospodărie comunală au fost depăşite la produc­­ţi­a globală cu 6.221.000 lei, s-au realizat econo­mii suplimentare de 394.000 lei Organizaţia comercială locală a de­pășit planul de desfacere a mărfurilor cu 7.682.000 lei. In anul 1969 s-au rea­lizat munci patriotice în valoare de 7.212.000 iei, cu 2.000.000 de lei mai mult decît în anul 1968. Consiliul popular al o­­rașului Miercurea-Ciuc in lumina Documentelor ce­­lui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, a indicaţiilor pre­ţioase cuprinse în cu­­vîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara Comitetului Cen­tral al Partidului Comu­nist Român din decem­brie 1969, apreciază că dispunem de rezerve ma­teriale şi spirituale, care valorificate mai bine vor spori contribuţia la vas­ta operă de edificare a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltată. Exprimînd dorinţa unanimă a cetăţenilor oraşului, muncitori, ţărani, intelectuali, Consiliul popular al oraşului Miercurea-Ciuc, adresează con­­siliilor populare, tuturor oamenilor muncii din municipiul Odorheiu Se­cuiesc şi din oraşele judeţului Harghita, chemarea la întrecere patriotică pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute în planul de stat pe anul 1970 şi pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor din judeţul nostru. Consiliul popular al oraşului Miercurea-Ciuc­a în cea de-a VI-a sesiune ordinară, dezbătînd ra­portul prezentat de Co­mitetul executiv cu pri­­vire la realizarea planu­lui şi a bugetului local pe anul 1969, precum și a planului economic şi financiar pe 1970, apre­ciază că în anul care a trecut s-au obţinut im­portante realizări în toa­te domeniile vieţii eco­nomice şi social-culturale din oraşul nostru. Entuziasmul cu care oamenii muncii din ora­şul Miercurea-Ciuc, ală­turi de întregul popor, au întîmpinat cel de-al X-lea Congres al Parti­dului Comunist Român Astfel, prin îmbunătăţi­rea continuă a procese­lor de fabricaţie, a orga­nizării muncii, diversifi­carea şi valorificarea de noi resurse interne, re­ducerea­­ consumurilor specifice şi a costurilor de producţie ne angajăm să realizăm următoarele: " Depăşirea planului producţiei globale în in­dustria locală cu 400.000 lei. La întreprinderile loca­le prin folosirea mai ju­dicioasă a materialelor şi reducerea consumului specific, se vor realiza următoarele economii: — 24 t metal — 20 t ciment — 2.000 t benzină — 200 kg ulei. D In sectorul de in­vestiţii şi constricţii­­montaj, printr-o mai bu­nă organizare a produc­ţiei, şi a muncii pe şan­tiere, prin creşterea gra­dului de folosire a utila­jelor, introducerea de noi procedee şi soluţii teh­nologice, se vor da în folosinţă înainte de ter­men următoarele obiec­tive înscrise în planul de investiţii: — 12 km de canaliza­re — cu 10 zile. — 3 km de conducte pentru alimentare cu apă potabilă­­— cu 10 zile. — Realizarea a 64 de apartamente —­ cu 20 de zile. — Darea în folosinţă a clădirii poştei — cu 20 de zile — Darea in folosinţă a complexului de deservi­re —­ cu 20 de­­zile — Terminarea con­strucţiei depozitului ali­mentar — cu 15 zile.­­­ău­nătăţirii vederea imbu­­aprovizionărîi (Continuare în pag. a 3-al Miercurea-Ciuc, la 26 ianuarie 1970. CONSILIUL POPULAR AL ORAŞULUI MIERCUREA-CIUC MM U.E. I. L Topiiţa SPOREŞTE ZESTREA DE MAŞINI In ultimii ani, U.E.I.L. Topliţa, a fost dotată cu o serie de utilaje şi ma­şini de înaltă productivi­tate. Prin introducerea macaralelor cu cablu şi a autoremorcilor dotate cu trolii, încărcarea şi descărcarea se execută mecanic, reducîndu-se timpul de staţionare a remorcilor auto, precum şi pericolul de accidente. Acest tip de macara a fost introdus atît în de­pozitele finale şi inter­mediare, cit şi la lăm­­pile din parchete. De a­­semenea, la încărcarea materialului lemnos în vagoane C.F.R. S-au in­trodus elevatoarele. Pentru înlăturarea pier­­derilor de timp, la locu­rile de încărcare cu tro­lii, s-au luat măsuri ca materialul lemnos să fie depozitat pe dimen­siuni și corect stivuit. TEODOR POP, corespondent

Next