Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-02-14 / nr. 614

INIŢIATIVĂ şi OPERATIVITATE în producerea unor sortimente de materiale de construcţie întreprinderea judeţea­nă de construcţii-montaj întâmpină multe greutăţi în asigurarea diverselor materiale nece­­are exe­cutării lucrărilor de con­­strucţii-montaj. Sîntem convinşi că unele din ele ar putea fi eliminate, dacă întreprinderile de industrie locală s-ar preocupa mai mult de di­versificarea şi dezvolta­rea producţiei materiale­lor de construcţii. Răspunzînd anchetei ziarului „Informaţia Har­ghitei", ne îndreptăm propunerile in trei direc­ţii principale : produsele balastiere, elementele prefabricate din beton şi diverse produse metalice. Este îndeobşte cunos­cut faptul că în construc­ţii se foloseşte o însem­nată cantitate şi o mare diversitate de produse balastiere. în prezent, o parte a acestor produse o asigurăm din producţie proprie, iar o altă parte o procurăm din afară, de multe ori de la distanţe apreciabile. Considerăm că un procedeu judicios ar fi concentrarea la în­treprinderile de industrie locală a întregii activităţi de exploatare şi prepa­rare a produselor balas­tiere. Pentru a demonstra că sunt posibilităţi în a­­cest sens, e suficient să luăm două exemple. Balastiera de la Bră­­deşti, deşi se află la nu­mai cîţiva kilometri de Odorheiu Secuiesc şi dis­pune atît de zăcăminte suficiente, cît şi de uti­lajele necesare, nu satis­face nici cel puţin nece­sităţile construcţiilor din municipiu, este eviden­tă necesitatea dezvoltării producţiei acestei balas­tiere, pentru a răspunde nu numai nevoilor pen­tru construcţiile din O­dorheiu Secuiesc, ci şi celor de la Vlahi­ţa. S-ar putea, de aseme­nea, organiza exploatarea balastului din albia pîrîu­­lui Racu (lingă comuna Siculeni), unde există condiţii deosebit, de fa­vorabile : balast pentru toate sortimentele de be­toane, apă pentru opera­ţiile de spălare, energie electrică necesară func-­­­ţionării utilajelor, iar în scurt timp şoseaua de legătură cu Miercu­rea - Crac va fi asfaltată. A­­ceastă balastieră­­ ar pu­tea asigura producţia ba­lestului solicitat de con­strucţiile din bazinul Gi­u­­cului. Amintind despre ele­mentele prefabricate din beton, nu ne-am gîndit la cine ştie ce lucruri complicate care să soli­cite investiţii de milioa­ne de lei, ci la soluţii imediat aplicabile şi care se pot realiza fară efor­turi materiale. Aşa de pildă, I.J.E.M.C. din Mier­­curea-Ciuc a produs ani de zile borduri şi dale pentru trotuare, în canti­tăţi apreciabile, uneori chiar fără a avea desfa­cerea asigurată. Cu ace­leaşi eforturi, cu aceleaşi utilaje şi cu aceiaşi oa­meni, pe aceleaşi supra­feţe de producţie, ar pu­tea produce boiandrugi şi plăci pentru canale termice, sortimente defi­citare, oferind astfel un ajutor preţios constructo­rilor. O altă direcţie în care s-ar putea îndrepta preo­cupările întreprinderilor de industrie locală — de altfel s-a şi făcut un în­ceput, dar foarte timid — este asimilarea unor repere de turnătorie, con­fecţii metalice şi electro­tehnice. Este vorba de rezervoare turnate pen­FÜLÖP LÁSZLÓ, inginer-şef al întreprin­derii judeţene de con­­strucţii-montaj (Continuare în pag. a 3-a) • -■ f . f*... .v*­ . CE PROPUNEŢI PENTRU DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI MATERIALELOR DE CON­STRUCŢII ÎN CADRUL INDUSTRIEI LOCALE Ziua buna se cunoaşte de dimineaţă Bilanţul rodnic al anului încheiat şi perspecti­vele noului an, au constituit un imbold puternic în munca plină de avînt a tuturor salariaţilor U.E.I.L. Toplita. Rezultatele nu au întîrziat să se arate începînd chiar din luna ianuarie Astfel, producţia globală a fost realizată în proporţie de 106,04 la sută, iar la producţia marfă s-a realizat o depăşire de 806.000 lei. Aceste rezultate s-au concretizat prin îndeplinirea majorităţii sortimen­telor prevăzute în plan. Depăşiri mai importante s-au înregistrat la unele sortimente ca : 2100 m.c. buşteni de răşinoase, 203 m.c. buşteni fag pentru derulaj 213 m.c. cherestea de răşinoase, 56 m.c. lăzi de foioase şi altele. ION MAZERO, corespondent Noi produse asimilate Printre produsele recent puse în fabricaţie la secţiile de mică serie ale Cooperativei „Lacu Roşu" din Gheorgheni, se numără : raglane din felon pentru fenaei, pantofi ,,Romarta" pentru fe­mei şi bărbaţi, perniţe pentru scaune de maşină, noi produse din masă plastică etc. Baglanele de relon — produse In proporţie de 70 la sută pen­tru exportul in Austria şi Belgia — vor atinge în anul acesta numărul de 60.000 (pînă acum au fost deja confecţionate peste 3.000 bucăţi), iar pantofii „Romarta" — pentru care cooperativa aşteaptă comenzi — se preconizează a fi în nu­măr de circa 2800. „Tunelul" şi avantajele sale La secţia de ceramică din Corund, aparţinând întreprinderii judeţene de industrie locală Odor­heiu Secuiesc, a intrat în probe tehnologice, cu o lună înainte de termen, un cuptor cu 4 tunele, realizat din­­ fonduri de mică mecanizare. Asigu­rând un proces de ardere continuu, noul cuptor oferă numeroase avantaje : sporirea capacităţii de ardere la circa 1,5 milioane bucăţi anual, creş­­terea productivităţii muncii la operaţia de ardere a ceramicii de circa trei ori, îmbunătăţirea con­siderabilă a calităţii produselor, reducerea chel­tuielilor cu întreţinerea şi reparaţia cuptoarelor şi a celor de amortizare cu aproape 75 la sută, ceea ce influenţează favorabil nivelul cheltuieli­lor de producţie. Proletari din toate ţările, uniti-va! ANUL II, nr. 614 SIMBATA 14 februarie 1970 , pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR Mai multe produse cu un consum redus de masă lemnoasă Reprezentanţii tuturor sectoarelor de activitate, analizînd posibilităţile de realizare a sarcinilor de plan pe anul 1970 şi constatînd că sînt premise pentru obţinerea unor produse peste plan, s-au angajat să obţină suplimentar următoarele: PAL 16.000 m.p.; placaj 350 mc; plăci celulare 200 mc; energie electrică 100.000 Kwh; reducerea consu­murilor specifice de cherestea cu 1 la sută; eco­nomii la materialele auxiliare 242 mii lei. Colectivul de munci­tori, ingineri şi tehnici­eni de la Complexul de prelucrare a lemnului din Găl­uţaş au analizat activitatea economică desfăşurată în anul 1969 şi au stabilit măsurile necesare pentru realiza­rea integrală a sarcinilor de plan pe acest an. Da­rea de seamă prezentată de inginerul Virgil Boat — preşedintele comitetu­lui de direcţie a menţio­nat că, datorită eforturi­lor depuse, anul trecut principalii indicatori au fost realizaţi integral, obţinîndu-se producţii su­plimentare la o serie de sortimente, printre care placaj, plăci din particu­le aglomerate, plăci ce­lulare, binare. Aplicînd cu consecven­ţă indicaţiile privind va­lorificarea superioară şi complexă a materiei prime lemnoase, colecti­vul acestui important o­­biectiv s-a preocupat susţinut de industrializa­rea tuturor deşeurilor de fabricaţie. Ca urmare a acestor preocupări, de la începutul acestui an, a luat fiinţă, în cadrul com­plexului, o secţie de am­balaje care foloseşte ro­lele rămase la sectorul de rulare, P.F.L.-ul de di­mensiuni mici, resturile de croire şi spintecare a cherestelei etc. Preocuparea pentru creşterea eficienţei eco­nomice a întregii activi­tăţi rezidă şi din rezulta­tele obţinute pe linia di­versificării sortimentelor. In perioada analizată s-au produs 269 metri cubi placaj special pen­tru nave şi vagoane, pre­cum şi 31 mii metri pă­traţi PAL înnobilat cu furnire exotice. Realizări bune s-au obţinut, şi pe linia măririi calităţii pro­duselor. La placajul de fag, de exemplu, calita­tea superioară A.B.C., în echivalenţă, a fost de­păşită cu 1,7 la sută. C. MOLDOVEANU (Continuare în pag. a 3-a) La U.E.I.L. Topliţa sub atenta supra­veghere a omului, gaterul „muşcă" trupul buştenilor, cherestea in deve­nire. B § t Profil de artist popular ii ---------------------------------------------- | Clădind tainic lăcaș sunetelor... i • DE VORBA CU CITITORII Ipag. a 2-a) H Adunări ale cooperativelor de consum largi pgsiDiiilăți care (ei așteaera vaiorificarea i ■ ! în numărul de azi: 1 (pag. a 3-a) § Modelarea fizic­a matematica în ajutorul Venet­ei (pag. a 4.a) 1 ■ DE PE CUPRINSUL PATRIEI B 1 ■ ■ AI PRIMIT O SARCINĂ DE PARTID, CUM TI-O ÎNDEPLINEŞTI ? (MASĂ ROTUNDĂ) Multiplele şi complexele sarcini ce stau in faţa organelor şi organizaţiilor de partid presupun, ca o necesitate imperioasă, mobilizarea şi antrenarea tuturor comuniştilor la munca politico-organizato­­rică, la înfăptuirea hotărârilor organizaţiei şi ale organelor superioare. Acest deziderat cunoaşte multiplele forme de aplicare practică, dintre care, cea mai importantă, este, fără îndoială, repartiza­rea fiecărui membru de partid cu sarcini concrete. Dar antrenarea tuturor comuniştilor la viaţa de partid nu se limitează şi nu se încheie doar cu repartizarea de sarcini, ci necesită o îndrumare schimbul­uI . Important e ca omul să ştie în mod concret ce sarcină îi re­vine, să-şi dea seama de necesitatea îndeplinirii a­­cesteia. Biroul organiza­ţiei noastre procedează în felul următor: La fie­care început de an face repartizarea sarcinilor pe oameni. Fiecare membru al organizaţiei primeşte cu această ocazie, o sar­cină concretă de care răspunde in mod direct. Această repartizare se comunică apoi în prima adunare generală. ALEXANDRU CIMPEA­­NU, secretarul organiza­ţiei de bază de la atelie­rul mecanic, în fiecare lună, biroul organizaţiei de bază, împreună cu conducerea atelierului, stabileşte sarcinile de producţie ce stau în faţa şi un control permanent din partea birourilor organizaţiilor de bază. Cum se realizează acest lucru, cum îşi îndeplinesc membrii de partid sar­cinile încredinţate ? Am pus aceste întrebări, în­­tr-o discuţie recentă ce am avut-o cu cîţiva secre­tari ai organizaţiilor de bază şi comunişti de la U.E.I.L. Topliţa, în dorinţa de a face larg cunos­cută experienţa acumulată în această unitate in domeniul la care ne-am referit, considerînd că ex­perienţa organelor şi organizaţiilor de partid de aici merită acest lucru. PETRU URZICĂ, secre­tar al organizaţiei de bază de la hala de gatere, cole­ctiv­ului în perioada care urmează, şi în lu­mina acestora, se repar­tizează apoi sarcini pe fiecare comunist. RED.: în organizaţiile cu mulţi membri, nu poa­­te primi fiecare comu­nist, în parte, o sarcină diferită de a celorlalţi... ALEXANDRU CÎMPEA­­NU : Bineînţeles. De fapt, principala sarcină a fie­cărui membru de partid este îndeplinirea exem­plară a planului de pro­ducţie, a obligaţiilor pro­fesionale. în afară de a­­ceasta membrii de partid sunt atraşi şi, la îndepli­nirea altor obiective, pregătirea planurilor de muncă, a adunărilor ge­nerale, a planurilor de măsuri. Doi din membrii organizaţiei noastre răs­pund de bunul mers al învăţământului de partid, în perioada reparaţiilor capitale comuniştii sunt însărcinaţi cu conduce­rea reparaţiilor la cite­nţi , utilaj­, răspund de calitatea lucrărilor, de participarea efectivă a tuturor oamenilor la a­­ceste, lucrări. GHEORGHE VÎLCAN, secretarul organizaţiei de bază de la depozitul de buşteni, în 1970, avînd în vedere experienţa a­­nului trecut, cifrele de plan pe acest an, princi­pala sarcină a muncii or­ganizaţiei noastre este sortarea în aşa fel a buş­­tenilor incii, să le creăm Discuţiile au fost consemnate de T. BONDOR­ ­I (Continuare în pag. a 3-a) Rafinăria Piteşti se numără printre cele mai recente şi importante realizări ale industriei petroliere. DUMNEAVOASTRĂ AVEJI PE CINEVA LA INDUSTRIA CĂRNII? Se întîmplă adesea, să intrăm în măcelărie și, în loc de carne, să-l gă­sim pe vînzător cu mîi­­nile în șold, gata să re­pete refrenul: „N-am primit" sau „Am primit, dar s-a terminat". Să fie intr-adevăr așa? Anche­ta al cărui rezultat ii dăm astăzi publicităţii, relevă cu totul altceva. Carne există, dar dru­mul de la abator pînă la cumpărător e atît de în­tortocheat, incit se cam pierde pe la... cotituri. Iată mai întîi rezulta­tele brute ale anchetei: în ziua de 23 ianuarie, organele de miliţie au percheziţionat un număr de trei maşini, care au ieşit pe poarta abatoru­lui. In prima (I-HR-766, şofer Vitos Valentin) se transportau preparate de carne pentru analiză la Inspectoratul sanitar. Dar, în loc de 200 gr din fie­care sortiment­, cît era trecut pe actul de înso­ţire, erau : 600 gr pari­zer, 350 gr cremvurşti, 450 gr salam­­italian, 500 gr salam Bucureşti, 500 gr salam vînătoresc. Can­tităţile nu sînt prea mari, dar dacă ne gîndim că în fiecare zi se întâmplă a­­lucru, ne dăm sea­ma cît primeşte „în dar" Inspectoratul sanitar. Preparatele au fost tăia­te, cîntărite şi împache­tate de către mezelarul Tamas Iosif. întrebat cum de a fost atît de „darnic", a răspuns că nu are un cîntar cu greu- ANCHETA NOASTRĂ răţi mici. Dar de la 200 pînă la 600 de grame e o diferenţă substanţială, pe care chiar un om ce nu se ocupă mereu cu cântărirea ar observa-o. în aceeaşi maşină se găseau tehnicianul ve­terinar Kerekes Victor cu un pachet în care a­­vea 1,600 kg cremvurşti şi Hompot Petru, şeful secţiei de industrializare a cărnii Miercurea-Ciuc, cu 2,700 kg cremvurşti. — Pentru cine erau cremvurştii ? l-am între­bat pe Hompot Petru. — Ma rugat un prie­ten să-i fac rost. Voiam să-i plătesc la una din­tre unităţile O.C.L. Mier­curea-Ciuc. Dv., ca şef al secţiei, credeţi că e bine ce aţi făcut ? — Nu e bine, dar ce pot să fac ? Se întîmplă cîteodată ca cineva să aibă nevoie de carne mai multă, vine la mine, eu pot să-l refuz ? Ciudată optică! Dar vom reveni asupra ei, în maşina a doua (ca­mionul 21-HR-700, şofer Bodó Iosif), s-au găsit 6,200 kg carne mînzat şi 20 m intestine, neinsoţi­­te de nici un act. Şofe­rul declară că aparţin u­­nui alt şofer, Nagy Zol­tán. Iată ce declară a­­cesta : — Aveam nevoie de vreo 4—5 kg de carne. M-am dus la şeful abato­rului, Sándor Ladislau, şi l-am rugat să mă ser­vească şi pe mine. „Ia şi tu o halcă de acolo, din cui" mi-a spus. N-am cîntărit-o. Asta e. — Ulterior însă aţi fă­cut rost de o chitanţă. Cum? — Cînd am auzit că a descoperit totul miliţia. Ofiţer de miliţie GH. GAMBRA, şi VASILE AVRAM (Continuare în pag a 3-a III II

Next